Page 70 - 1964-11

Fag. â Drumul Qficialistnulal Nr. 3079.

in t e r v iu M ETO DE SI Cupa de toamna la fotbal S .M .T . A L B A IU L IA

§ jS le ÎN M U N C A TEXTILA SEBEŞ — METALUL nu sini prevăzute cu instalaţie de Angajează de urgenţă
baie
D. LÂDARU
HUNEDOARA 3— 1 (0— 0)
duclnd pe teren propriu, textilişlii corespondent — trei tehnicieni i mecanici,
,i-au adjudecat victoria asupra echi­ DACIA ORĂŞTIE — MINERUL
pei hunedorene. Vintul puternic şi
DIDACTICE INSTRUCTIV- EDUCATIVA temperatura scăzută au făcut ca In DEVA 1—A (1 -1 ) absolvenţi ai şcolii medii tehnice agricole,
prima parte să nu se înscrie nici un Mai bine pregătită din punct de şcolii de maiştri sau cu studii echivalente.
Salarizarea se face conform H.C.M. 1053.
Cum vă organiziiţl lecţia pentru lat discuţii cu elevii pe marginea gol. Hunedorenîi care aveau avantajul vedere fizic şi tehnic, cu o concepţie Informaţii suplimentare se primesc la S.M.T.
mai clară de joc echipa Minerul Deva
vînlului nu l-au folosit, iar cele cî-
textului respectiv, scoţînd in evi­
denţă faptul că sărăcimea exploa­ leva ocazii de gol au fost apărate de care activează In campionatul cate­ Aibă (ulia.
goriei C o învins formaţia Dacia Oră­
Pătraşcu.
tată a încercat să-şi facă dreptate
a obţine rezultate cit mai bune ? împotriva clasei exploatatoare, clasă In partea a doua a meciului avanta­ ştie, pe stadionul din Orăştie, cu scorul
în fruntea căreia se afla însuşi fa­ jul violului este de partea texlili­ de 4— 1 Pentru Minerul Deva golu­
rile au losl marcale de Belea (2) lor-
raonul, cel mai mare proprietar de niilor si ei reuşesc să înscrie de trei dăchescu şi Dehos, iar pentru Dacia
rea acestora, prin lămurirea legă­ pâmint şi de sclavi din vechiul ori prin Similie (min. 60) Cuteanu Orăştie singurul gol inscris în acea­
(min. 75) si Burtea (min. 85). Pentru
Răspunsul tov. POPA SEXTI- turilor cauzale între evenimentele Egipt. metalurgist! a inscris Barbovslci iu stă înlilnire din cadrul Cupei de
Perioada de trecere de Ia orîn-
LIA — profesoară de istorie istorice, a legilor de dezvoltare a duirea comunei primitive Ia orân­ min. 70. toamnă a fost realizai de Puie De
la Şcoala medie „Avram lan- societăţii omeneşti, formind la elevi duirea sclavagistă este ilustrată in­ ★ la Orăşiie s-au mai remarcat juniorii B.l? R .O .F .U . ARAD
cu" — Brad cele mai importante noţiuni isto­ Consiliul de conducere al asocia­ Beches şi Răsâdeanu care, folosiţi în
rice. tr-o serie de texte privitoare la ţiei Textila trebuie să acorde mai acest meci s-au incadrat in jocul e-
Am constatat că în predarea is­ Orientul antic. De exemplu la lec­ multă atenţie creării de condiţii ju­ chipci.
toriei eficienţa lecţiilor sporeşte ţia „Viaţa social-economicâ si po­ cătorilor in perioada rece. In prezent S BRA1CA
Folosesc documente dacă în comunicarea noilor cunoş­ litică în Mesopotamia", predată la vestiarele existente nu corespund şi corespondent
tinţe folosesc materiale documentare aceeaşi clasă, amintită mai sus, am
şi material beletristic şi beletristice — texte din opere şi folosit ca material documentar tex­
documente istorice, tablouri, hărţi tul privitor ia „Codicile lui Hani- PUPA 11 ETAPE
istorice, dialilme, diapozitive, filme imuapi".
Experienţa a dovedit că de cali­ etc. Acestea au un efect conside­ O mare importanţă in predarea
tatea lecţiei depinde, in mare mă­ rabil asupra elevilor, mărindu-le istoriei o are utilizarea filmelor şu
tură, ridicarea nivelului activităţii atenţia şi interesul pentru studiul diafilmelor documentare. Cu ajuto­
instructiv-educative. istoriei. rul acestora am reuşit, într-o mare In campionatul
Consider că o lecţie bună trebuie De pildă, în pi-edarea Istoriei Ro- măsură, să consolidez cunoştinţele
să se caracterizeze printr-o bună or­ mîniei am folosit anul trecut texte elevilor şi să le formez noţiunile
ganizare, printr-un conţinut şaiin- din „Istoria P.M .R.", „Articole şi esenţială alegerea scenelor din film r e g io n a l
este
istorice. In această privinţă
ţific şi un înalt nivel ideologic, prin cuvîntări" — documentele Congre­ de fotba;
folosirea unui variat şi atractiv ma­ sului al 111-lea al P M R. etc. cu sau diafilm, care ilustrează fap­
terial documentar şi beletristic, prin aj'utorul cărora am ilustrat rolul tele istorice expuse la lecţie. Alte echipe au avut o comporta­
respectarea judicioasă a principiilor istoric al clasei muncitoare şi al De pildă, la lecţia „Patria noas­ Printre manifestările sportive de re inconstantă. Este vorba mai ales
didactice şi prin alegerea şi folo­ partidului în lupta pentru făurirea tră in epoca pietrei", la clasa a X l-a , o largă popularitate se bucură şi de Aurul Brad care în primele me­
sirea unor metode şi procedee de unei societăţi noi, societatea so­ am folosit diafilmul „Din trecutul campionatul regional de fotbal. In ciuri susţinute s-a comportat mult
învăţâmint utile şi variate. cialistă. îndepărtat al omenirii". Din cele actualul campionat se întrec 14 e- sub posibilităţi. In orice caz, ţinind
chipe.
La predarea istoriei în şcoala de La lecţiile de Istoria evului me­ 67 de scene pe care le cuprinde Analizînd comportarea echipelor cont de posibilităţi de la echipa
cultură generală am în vedere, in diu, la clasa a IX -a, m iau fost diafilmul am ales 5 scene în legă­ după cele 11 etape din turul cam­ Aurul Brad se pretinde mai mult.
primul rind, scopul şi sarcinile n- deosebit de utile textele din lucra­ tură cu epoca paleolitică pe terito­ pionatului se poate spune pe bună Scorurile cu care s-au încheiat
cestei discipline : de a înarma pe rea : „Lecturi din izvoarele istoriei riul ţării noastre şi 5 scene care re­ dreptate că nivelul fotbalului din multe partide au tost strlnse, ceea ce
elevi cu un sistem de cunoştinţe e\ului mediu" de >’r. Pali şi Camil prezintă aspecte din epoca neolitică, regiune a crescut. Miile de specta­ presupune că pe terenuri a existat
despre societate, astfel ca aceştia să Mureşan, Editura de Stat Didactică pe baza cărora fim desfăşurat ex­ tori au putut aplauda unele intil- un echilibru de forţe. Au fost însă
ajungă treptat la înţelegerea trecu­ şi Pedagogică, Bucureşti, 19G), care plicarea lecţiei noi. niri plăcute, atractive. Demn de re­ unele meciuri care s-au încheiat
tului şi prezentului societăţii, la în ­ cuprinde : cronici, memorii, descrieri Materialul documentar şi beletris­ marcat este şi faptul că s-a muncit cu scoruri neobişnuite. Astfel, A u­
ţelegerea, în lumina concepţiei de călătorii, documente, izvoare li­ tic este de asemenea util şi la lec­ cu multă răspundere in organizarea rul Brad a întrecut Refractara Alba
materialist-dialeclice, a faptelor terate sau privitoare la artele plas­ ţiile de recapitulare şi sistematizare întâlnirilor. Ca urmare, în turul cu scorul de 11-2, Textila Sebeş a
istorice, de a le dezvolta gin- tice. Aceste texte permit profesori­ a cunoştinţelor, mai ales pentru campionatului nu s-au semnalat a- învins aceeaşi echipă cu 7-1, Ştiinţa
direa logică şi a le forma convin­ lor şi elevilor să urmărească lupta elevii clasei a X l-a , care se pre­ abateri grave de la disciplină ale jucă­ Petroşani pe Preparatorul Petrila
geri, atitudini şi sentimente patrio­ eroică a maselor populare, plină gătesc pentru examenul de matu­ torilor şi publicului. După 11 etape cu 5-0 etc.
tice. Legat de acestea, la pregăti­ de jertfă, pentru libertate şi pro­ ritate, ajulîndu-i să-şi fixeze şi se cuvin laude jucătorilor şi antre­ Regretabil este de asemenea că
rea fiecărei lecţii, stabilesc scopul, gres. Astfel, Ia lecţia „Germania si sâ-şi consolideze mai bine noţiunile norilor echipelor Dacia Orăştie şi s-au petrecut, ce-i drept puţine la FA B R ICA J 3 BECEMIIRII
structura şi conţinutul ei şi aleg Italia in secolele X IH -X V 0 la clasa şi faptele istorice. Ştiinţa Petroşani care ocupă primele număr, uncie încălcări ale discipli­
materialul didactic necesar. Astfel, a IX-a, lupta maselor populare din Pentru a folosi cu succes materia­ două locuri în clasamentul general. nei sportive. Cea mai ieşită din co­
în predarea Istoriei Rominiei, la Italia este bine redată în textul cu lul documentar şi beletristic atît la Locurile ocupate de aceste echipe mun este fără îndoială atitudinea
lecţia „Lupta pentru independenţă privire la „Răscoala ciompilor : ocu­ lecţiile de comunicare, cît şu la cele sînt meritate. Antrenorii şi jucătorii jucătorilor de la echipa Refractara ( STfi AL O D O B E S C U 3 6 ____________
la mijlocul secolului al X V -lea, în parea palatului Signoriei din Flo­ de recapitulare şi sistematizare, în­ s-au pregătit cu atenţie, după un Alba care în intîlnirea cu Textila fP CP< pID Q JCg Q V r c iC E A Z 'Â ; ^
timpul îui lancu de Hunedoara şi renţa (22 iulie 1378)". Cele mai tocmesc din timp fişe cu indicaţii program bine stabilit. Echipele au Sebeş au părăsit terenul in min. 75 13
Vlad Ţepeş", la cl. X I, mi-am pro­ multe izvoare păstrate în legătură utile asupra acestora. realizat frumoase spectacole fotba­ de joc. Cum era şi firesc spectatorii E m C .
pus ca scop sa scot în evidenţa lupta ni această răscoală provin de la In raionul nostru există urme ma­ listice care au atras aprecieri una­ din Sebeş au dezaprobat această a- P P A N G L I C i T A F T A
comună antiotomanâ a ţărilor ro- duşmanii de clasă ai ciompilor. Insă teriale importante din trecutul pa­ nime. O comportare bună a avut titudine. Comisia regională de lotb.il
mîne, luptă care a avut un larg ca­ textul redat în „Lecturi din izvoa­ triei noastre pe care caut să le pînă acum şi echipa Textila Sebeş, are datoria să analizeze cu toată răs­
racter popular, atît prin participa­ rele istoriei evului mediu" provine oglindesc la lecţii, în legarea aces­ care are doar cu două puncte mai pu­ punderea această situaţie şi cei vi­ p a n g l i c i E l a s t i c e
rea maselor din tara noastră, cît şi de la un participant la răscoală. tora de evenimentele însemnate din ţin decît liderul. Dacă în campio­ novaţi să fie traşi It răspundere.
a popoarelor din sud-estul Euro­ Avem de-a face deci cu o scrisoa­ Istoria Romîmei. Pentru cunoaşte­ natele trecute echipa Minerul Ghe- Faţă de campionatul trecut arbi­
pei. re care înfăţişează cu simpatic eve­ rea urmelor materiale, mărturii grăi­ lar s-a situat mai tot timpul în trii s-au achitat mai bine de sar­ © b r e t e l e ş i d a o t i e r e elastic
toare ale trecutului patriei noastre,
Conţinutul lecţiei a cuprins urmă­ nimentele mişcării populare. s-au dovedit deosebit de utile ex­ coada clasamentului, acum ea are cinile pe care le-au avut. Ei şi-au
toarele idei esenţiale : La lecţia „Egiptul antic", care am cursiile organizate de şcoală la lo­ un cuvînt de spus in întrecerea cu adus mai mult contribuţia la des­
1. Lupta antiotomanâ sub condu­ predat-o in anul trecut Ia clasa a curile şi monumentele istorice, de cele mai bune formaţii din regiune. făşurarea normală a multor întil- COSTUME oe b a ie Din Ţ K A T u r i
cerea lui Jancu de Hunedoara. V JJI-a, am folosit textul „Din plîn- pe cuprinsul raionului şi dinafara Acest lucru nu este întîmplător. niri şi prin aceasta la creşterea ca­ RUSTICE
2. Consolidarea Ţării Romîneşti şi gcrile Iui Ipuser" din „Crestomaţia lui, la muzeele şi expoziţiile ţării Jucătorii au eliminat o serie de de­ lităţii fotbalului din regiune. Pot fi
evidenţiaţi, aşa după cum ne au in­
lupta pentru independenţă în tim­ de texte privitoare la istoria an­ noastre. Aceste excursii au ajutat ficienţe în pregătire şi luptă cu mai S I BENZI INDUSTRIALE
pul lui Vlad Ţepeş, pe care le-am în­ tică". sub redacţia acad. piof. Emil elevii să înţeleagă mai bine dez­ multă ardoare pentru apărarea pres­ formai corespondenţii noştri, arbi­
trii Alexandru Zolotaru din Petro­
semnat pe tablă împreună cu sub- CorvJurachi. Editura de Stat Didac­ voltarea societăţii pe teritoriul ţării tigiului culorilor asociaţiei din care şani, N. Opincaru din Sebeş, M ir-
punctele respective. tică şi Pedagogică — Bucureşti, 19G1 noastre în diferite orinduiri, pu- fac parte. Este o notă bună pentru
Prin conţinutul textului amintit am fotbaliştii din Ghelar. O surpriză cea Ostaficiu din Deva, Şt. Coseru RJLARF PĂLTINIŞ DIN FIRE P.N A
Ca metodă de predare am îm bi­ nînd faţă în faţă urmele trecutului plăcută a furnizat proaspăta pro­ din Alba Iul ia şi alţii care au con­
nat expunerea cu conversaţia pen­ ihisirat elevilor frămîntările sociale care oglindesc exploatarea oameni­ movată în campionatul regional, dus cu competenţă majoritatea în-
din anul 1750 î.e.n. (este vorba de
tru a stimula astfel gîndirea şi aten­ răscoala populară din 1750 i.e.n.) lor muncii, cu frumoasele şi măre­ Aurui Zlatna, care ocupă un loc bun tîlnirilor la cate au fost delegaţi. (jlllllluillItlIU i HiiiiKinJfl
ţia elevilor, iar ca material didactic ţele realizări de astăzi puse în fo­ în clasament. Au fost insă şi unele arbitraje care
am folosit harta fizică a R.P.R , har­ După citirea fragmentului, am pur- losul întregului popor. In schimb alte echipe.printre care n-au mulţumit. Aşa au lost apreciate
ta istorică „Europa du* sud-est la Preparatorul Petnla, Constructorul arbitrajele prestate la unele meciuri
mijlocul secolului al XV-len" si un Convorbire desnre Hunedoara, Unirea Haţeg şi C.F.R. de Gheoighe lovii din Alba iul ia
fragment din tratatul de Istoria Ro- Simeria se comportă neaşteptat de la întilnirea Textila Sebeş — Con­
mîniei, voi. H pag 473. slab. Aceste echipe s-au compor­ structorul Hunedoara, Cornel Pop
In general, la fiecare lecţie urmă­ tat mult mai bine în anul trecut. din Hunedoara, la meciul Aurul
resc ca elevii să-şi însuşească te­ Echipa C.F.R Simeria in special a Zlatna — Refractara Alba etc.
meinic şi activ principalele fapte is­ fUrmare din pag. I) fost pe punctul de a cîştiga campio­ Mai multă preocupare pentru îm­ UZHA DE VflBOAHE ARAD
torice, piin analiza şi sistemaiiza- se vor preda două lecţii model, in- natul trecut. De ce se prezintă oare bunătăţirea calităţii fotbalului tre­
pentru colecţionarea de mostre de sistîndu-se în special asupra legării aşa de slab la meciurile pe tare buie să existe şi din partea comi­
diferite plante şi dăunători ai cul­ conţinutului acestora de specificul le susţine acum ? Explicaţia compor­ siei regionale de fotbal. Tn ultimul
turilor agricole. Folosirea acestor unităţilor respective. tării slabe a echipelor constă în aceea timp comisia a luat iniţiativa de a
D e la O . N . T . materiale cu prilejul expunerii lec­ Pentru modul cum s-au preocu­ că antrenorii, instructorii voluntari analiza unele secţii de fotbal in Livrează din stoc supranormativ, pe bază
ţiilor va uşura, desigur. înţelegerea pat de recrutarea cursanţilor şi a- si mai «iles jucătorii nu nu mai de­ scopul îmbunătăţirii muncii. O a-
„ C a r p a ţ i" cunoştinţelor predate. Totodată, în sigurarea materialelor didactice de­ pus aceeaşi strădanie la antrena­ semenea analiză s-a făcut Ia Ani* de comenzi ferme, fără repartiţie, următoa­
monstrative necesare, ţinem să evi­
nonsa. începutul este bun, dar
in
el
vederea sprijinirii cursanţilor
mente. s-au pregătit superficial, iar
însuşirea lecţiilor, ca şi în anul tre­ denţiem exemplele oferite de către consiliile asociaţiilor sportive au stat trebuie continuat. Masele de iubitori rele materiale:
Oficiul Noţional de Turism — cut, se va lua legătură cu secţia G A C. din Gaîda, Oarda. Bucerdea, ai fotbalului din regiune aşteaptă
„Carpaţi" informează că pentru acea­ cinematografică raională pentru a Mihalţ ş.n. Pe Hngă acestea insă departe de ele Jăsînd ca lucrurile ca echipele să-şi ridice necontenit
stă iarnă asigură locuri In diferite organiza prezentarea unor cicluri de sînt si gospodării colective ca cele să meargă de la sine. Echipele amin­ nivelul de pregătire, iar pe terenu­ OŢEL ARC ROTUND 0 7 M M ARC 4 :
staţiuni bolneo-climatence. filme cu caracter agricol pentru co­ din Drîmbar ni Berchin unde spe­ tite ca şi altele nu şi-au adus con­ rile de sport să realizeze reuşite
Pentru cei suferinzi de boli cardiace lectivişti. cialiştii si consiliile de conducere nu tribuţia necesară la îmbunătăţirea spectacole fotbalistice. — OTEL ARC ROTUND 0 8 M M ARC 4;
Blnt organizate trimiteri pentru trata­ Jn ceea ce pliveşte asigurarea au privit cu suficientă răspundere calităţii fotbalului din regiune. Este — BANDA LA RECE 16X2 MM OL. 38;
ment in staţiunile Borsec, Buzîaş şi rezolvarea problemelor legale de adevărat că unele meciuri au plăcut Pînă la sfîrşitul turului campio­
Vatra Dornei. In staţiunile Olăneşli, condiţiilor materiale pentru bunul buna desfăşurare a activităţii cer­ mult spectatorilor, jucătorii fiind a- natului regional de fotbal mai sînt — BANDĂ LA CALD 45X 3 MM OL. 38;
Călimăneşti, Căciulala, Slănlc-Molclo- mers al activităţii cercurilor, co­ curilor. ncglijînd recrutarea cursan­ olaudaţi la „scenă deschisă*. Prin­ două etape. Jucătorii au datoria OTEL ARC LAT 120X12 M M ARC 2;
sfaturilor
mitetele executive
ale
să se pregătească din ce în ce mai
va, Singeorz şi Borsec se pot urma populare comunale «tu sprijinit con­ ţilor şi asigurarea bazei materiale. tre intîlnirile care au plăcut se nu­ OTEL ARC LAT 180X5 MM ARC 4;
tratamente ale oporatului digestiv şi ducerile gospodăi iilor colective să In scopul obţinerii unor rezultate mără cele dintre echipele Minerul bine pentru a satisface aşteptările
ale ficatului. Totodată, se pot reţine stabilească localuri corespunzătoare cît mai bune la învăţămîntul agro­ Cliclar — Textila Sebeş, Minerul zecilor de mii de iubitori ai sportu­ — ŢEVI TAMPON 191X13 M M OLT 35;
lui cu balonul rotund.
locuri în alte staţiuni pentru tratarea zootehnic vom urmări îndeaproape Aninoasa — Aurul Brad, Dacia — OTEL RAPID DE SCULE 0 MM W. 3355;
diferitelor afechuni. pentru ţinerea lecţiilor. O altă mă­ felul cum se respectă indicaţiile Orăştie — Textila Sebeş şi altele. . V. A LB U
In această perioadă se acordă re­ sură menită să contribuie la des­ dale, ne vom preocupa de organiza­ Au fost însă unele intîlniri care au OTEL RAPID DE SCULE 0 10 MM RFI;
duceri de 50 la sulă la cazare şi redu­ făşurarea la un nivel mai înalt a rea unor schimburi de experienţă dezamăgit. Amintim din această ca­ INFORMAŢIE — OTEL RAPID DE SCULE 200 CALUPURI R. 1B;
ceri importante la tratamentul balnear învăţămînlului agrozootehnic o con­ între lectori şi de organizarea anu­ tegorie meciurile Parîngul Lonea — OŢEL RAPID DE SCULE 250 CALUPURI W. 3355;
din staţiuni. stituie şi ţinerea unei şedinţe de in­ mitor concursuri între cursanţi pen­ Minerul Aninoasa, Aurul Brad — Incepind cu etapa a XR-a, meciu­
struire a lectorilor, care aie loc în Unirea Haţeg. Minerul Vulcan — rile din campionatul regional de lot- — OTEL RAPID DE SCULE 80X20 RW, 180;
(Agerpres) cursul zilei de azi. Cu acest prilej tru a verifica cum şi-au însuşit cu­ Preparatorul Petrila şi altele. bal se dispută Incepind de la orele 14.
noştinţele predate. — ŞURUBURI STAS 920, 921, 925, 147t, 1475, 1477, 2117, 2570, 2571,
3169, 3954, 1452;
\ IE N D \ Muzică de dans ; 19.30 Capodopere PIULIŢE STAS 923;
NITURI STAS 797, 3165;
al£ literaturii universale: „Deca­
meronul" de Boccaccio ; 20,00 Me­ — NITURI DIN ALUMINIU STAS 4020;
lodii populare cerute de ascultă­ — CUIE SPINTECATE STAS 1991;
tori ; 20,30 Noapte bună, copii : po­ — INELE GROVER STAS 2731;
SIMBATA 21 NOIEMBRIE 196A vestea „Pământul şi Cometa- ; — CĂRĂMIZI REFRACTARE SILICA N 2,100/A;
20,40 Canţonete interpretate de Ga-
— DIFERITE CURELE TRAPEZOIDALE;
bris Zobian ; 21,15 Muzică de dans;
CINEMA Melodii populare ; 10,50 Muzică de — CUIE CONSTRUCŢII STAS 1989;
estradă ; 11,30 Scene din opere; 23,15 Muzică de dans. CUIE SCOABE STAS 1990;
12,03 Din folclorul muzical al po­
D EVA : Străinul — seriile T-II — — CUIE TAPIŢERIE STAS 2053;
cinematograful „Palria“ ; Poveste poarelor ; 13,10 Muzică distractivă TELEVIZIUNE
de pe Don — cinematograful „A r­ din operete ; 14,10 Orchestre de FURNIR DE TEI 3 MM CL. III;
ta" ; PETRO ŞAN I : Falsificatorul muzică uşoară; 14,30 Prietenii lui 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19.10
— cinematograful „Republica" ; do-re-mi ; 15,00 Pagini orchestrale Pentru copii ' Poze şi... pozne de — FURNIR DE FAG 0,7 M M CL. II;
Dragoste neîmplinită — cinemato­ din opere ; 15,30 Actualitatea lite­ toamnă. La rererea a numeroşi SIGURANŢE CU MINER.
graful „7 Noiembrie" ; LU PEN J : rară in ziarele şi revistele noastre ; telespectatori tineri, reluăm aceas­
Inspectorul şi noaptea — cinemato­ 15.45 Cintece pentru cei mici ; tă emisiune pe care o va susţine
graful „Cultural" ; A L B A 1ULIA : 18,10 Muzică populară interpre­ Iui ie Darie ; 19,40 Din viaţa ani­
Madame Sans Gene — cinemato­ tată de Solia Popa şi Ton Oprea ; malelor (XX) — Familia felinelor,
la
1G.30 Emisiune muzicală de
graful „Victoria" ; A dispărut o perdele — pisică şi papagalii ; 20,05
navă — cinematograful „23 A u­ Moscova ; 17,00 Muzică din ope­ Muzică populară romînească ; Cîntă ÎNTREPRINDEREA regionala de electricitate
gust' ; SEBES : Dragoste la zero rete interpretată de Tino Rossi ; orchestra de muzică populară a
grade — cinematograful „Progre­ 17.15 Scrisori din ţară ; 18,00 Pe Filarmonicii de stat din Galaţi :
sul"; Virsla dragostei — cinemato­ teme internaţionale ; 18,10 Muzică 20,35 In fnţcT hărţii : 21.00 Maeştrii HUNEDOARA-OEVA
graful „Sebeşul"; O R Ă ŞT IE : A- uşoară de Gherase Dendrino ; 18.30 genului scurt : Mark Twain ; Pi e-
venturîle unui tînăr — cinemato­ Almanah ştiinţific ; 18.55 Recitalul zent.Tre dc ronf. univ. Georgc Mun-
graful „Flacăra" ; H AŢEG : Cerul pianistului Nicolae Brinduş ; 19.10 teann : 21,45 Toamna se numără... Organizează cursuri de calificare pentru
şi mocirla — cinematograful Melodii populare îndrăgite de as­ melodiile. Emisiunea va oferi te­
.P o p u la i"; B R A D : Cei trei muş­ cultători ; 19.40 Muzică de dans; lespectatorilor prilejul de a face electricieni rurali, cu scoatere din pro­
chetari — cinematograful „Steaua 21.15 Carnet plastic; 21,30 Roman­ cunoştinţă cu cîţ.iva dintre tinerii
roşie" ; SIM ERIA : Ocolul pămin- ţe interpretate de Mia Braia şi sol işti de muzică uşoară care au ducţie, timp de un an.
tului în 80 de zile — cinematogra­ Dorel Livianu ; 22,15 Muzică uşoa­ început să se afirme în ultima vre­
ful „Mureşul". ră interpretată de Domenico Mo- me. In încheiere Buletin de ştiri. Condiţii de admitere la cursuri:
dugno ; 22,30 Muzică de dans. Sport. Buletin meteorologic
RADIO Programul II : 8.35 Uverturi şi — 7 clase
dansuri din operetele compozitori­ Buletin meteorologic.
Programul I : 5,06 Melodii popu­ lor noştri ; 9.03 Cîntece şi jocuri
lare interpretate la mandolină şi populare ; 9,30 Roza vînturilor ; PENTRU 24 ORE — stagiul militar satisfăcut — sau vîr-
acordeon ; 5.30 Lecţia de gimnas­ 10,00 Muzică de estradă ; 10,30 Uni­
tică ; 5,40 Cintece şi marşuri pa­ versitatea tehnică radio ; 10,45 Vreme schimbătoare, cu cerul sta de 26 de ani depăşiţi
triotice; G.10 Piese instrumentale; „Ţară scumpa, sâ-nHoreşti" — e- mai mult noros. Vor cădea pre­
G.20 Emisiunea pentru sate ; G.30 misiune de cîntece pioniereşti ; cipitaţii sub formă de ploaie si — virsta maximă 35 de ani
Melodii distractive ; G.45 Salut vo­ 11,30 Muzică uşoară ; 12.45 Me­ ninsoare. Vîntul va sufla potrivit
ios dc pionier ; 7,OG Mici piese de lodii populare din Dobrogea ; 13,08 dîn sectorul vest şi nord-vest. Pe perioada de şcolarizare se plăfeşte o 7n~
estradă ; 7.30 Sfatul medicului ; Cintece şi jocuri ; 13.25 Concert de Temperatura variabilă ; ziua va
7,45 Solişti de muzic ă uşoară ; muzică uşoară românească ; 14.30 fi cuprinsă între T2 şi i-ţ-7 grade, demrmafie conf. H. C. M. nr. 129/1959.
8.00 Sumarul presei ; 8.OG Cîntece Muzică din opere ; 15.05 Muzică iar noaptea între —2 şi T 2 grade. Cursurile încep (a data de 30 noiembrie a.c.
şi jocuri populare ; 9,02 Setecţiuni populară : 1G 00 Melodii de neuitat PENTRU U R M Ă T O A R ELE
din operele ; 9,30 Muzic ă uşoară ; — muzică uşoară ; 1G.20 însemnări 3 ZILE Gnformaf'i suplimentare re primesc la serviciul
10,03 Cîntă corul ansamblului de de reporter ; 1G.30 Muzică din ope­ Vreme nestabilă, cu cerul va­
La gospodăria colectivă din Apokhil rle Jos, creşterea porcine lot rete cerută de ascultători ; 18.25 învaţâmmt al Deva, telefon nr. 1950.
ocupă un loc însemnat în codrul sectorultti zootehnic. stat de cîntece şi jocuri „Cîprîan riabil şi temperatura în creştere
In fotografie: A spect de la je n n a de porci. Porumbescu" din Suceava ; 10,20 Buchet de melodii populare ; 19,05 uşoară.