Page 72 - 1964-11
P. 72
Nr. 3079
Kg. 3 Drumul tocîalismulut
nchiderea Conferinţei M i l N E Î N I T A L I A
generale U.N.E.S.C.O.
A l e g e r i a d m i n i s t r a t i v e
PARIS 20 Corespondentul Ager- Pakistan, Senegal si Iugoslavia, prin
pies, Georges Dasca), transmite: care recomandă discutarea cu priori
Vineri s-au încheiat lucrările celei tate şi adoptarea la cea dc-a 19-a se ROMA 20 (corespondentul Ager stinga", pe care se bazează actualul
do-a XllI-a Conferinţe generale a siune a O N U a Declaraţiei privind pres, Oclavian Paler, transmite: cabinet Moro.
UNESCO educarea tinerelului in spiritul idea La 22 noiembrie, 33 milioane de ce In comunele cu o populaţie superi
In şedinla de închidere au luat cu- lurilor de pace, de respect reciproc şi tăţeni italieni se vor prezenta in fata oară cifrei de 5.000 de locuitori, unde
vînlul R Maheu, director general al înţelegerii între popoare. urnelor pentru a alege, după patru se votează in baza sistemului propor
UNESCO, şi N. Sisakian, preşedintele In şedinla plenară a conferinţei ge ani, noile consilii comunale şi pro ţional, predomină listele monoparii-
actualei conferinţe nerale a UNESCO R P Romină a fost vinciale In 74 de provincii şi 6.767 de In cele 5 046 de localităţi cu o
Conferinţa generală a UNESCO a realeasa in unanimitate în Comitetul de comune vor fi desemnaţi — in populaţie sub 5 000 de locuitori, unde
de rapoarte pentru cea de-a 14-a con urma modificării legii electorale — se votează in baza sistemului majo
adoptat In unanimitate rezoluţia pro ferinţă generală a UNESCO, care va pentru o perioadă de cinci ani, 2 232 ritar, care favorizează alianţele electo
/V pusă de R. P. Romină împreună cu avea loc in 1966 Din Comitetul dc de consilieri provinciali şi 125.245 de rale, au fost prezentate numeroase
liste comune ale mai multor partide.
întrevederile tovarăşului Situaţia Franla, Suedia, Mali, Maroc, Mexic, rapoarte mai fac parte alte 28 de Uri. consilieri comunali. Cifrele oficiale dale publicităţii ara
Principalele partide politice italie
ne au prezentat liste de candidaţi in tă că in ciuda presiunilor făcute asu
pra organizaţiilor socialiste s-au pre
toate provinciile. Unul dintre parti
Alexandru Bîrlădeanu Ba Paris din Bolivia Rezultatele unei anchete „6ALLUP“ de — P.S.I.U P. — format anul acesta zentat în aceste localităţi 1 078 liste
comune de stingă, la care participa
din Partidul socialist, ia pane acum
PARIS 20 Corespondentul Agcr- a avut o convorbire în legătura cu NEW YORK 20 (Agerpres). — persoanele în virstă; 3) Drepturile ci In urma desprinderii aripei de stingă Partidul Comunist, Partidul socialist şi
Partidul socialist al
pres, Tudor Vornicu, transmite: dezvoltarea schimburilor economice RIO DE JA N E IR O 20. — Cores Cunoscutul Institut pentru sonda vile,- 4) Problemele fermierilor: 5) Şo lnliia oară la o consultare electorală tare. Unităţii Prole
Vineri dimineaţa, Alexandru Cîrlă* dintre Rominia si Franţa. rea opiniei publice „Gallup'’ a efec majul; 6) Reducerea cheltuielilor gu desfăşurată pe Întreg teritoriul lării.
dcanu, vicepreşedinte al Consiliului La convorbire au asistat Mihaî Pe pondentul Agerpres, V. Oros, trans tuat o anchetă pentru a alia care vernamentale. In dialogul companiei electorale, Ultima săplămină dinaintea alege
de Miniştii, la primii pe dl. Georqe tri, adjunct al ministrului comerţului mite : sint problemele pe care opinia pu Referindu-se la prioritatea pe care care conform Constituţiei durează 45 rilor administrative a fost inaugurată
duminică printr-o-cuvinlarc rostită la
Villiers. presediniele Consiliului nn- exterior, şi ambasadorul R P. Romine Potrivit ştirilor sosite din La Paz, blică americană consideră câ trebuie persoanele întrebate o acordă proble de zile, partidele s-au angajat inlr-o
IR.ial al Putionatului francez, cu care Iu Paris, dr. Victor Dimilriu. şeful juntei militare boliviene, ge să fie rezolvate In primul rînd de ad melor internaţionale „New York He ascuţită confruntare de poziţii in televiziune de premierul Aldo Moro,
care a spus că „apropiata consultare
neralul Rene Banientos, a dat asi
gurări „Comitetului revoluţionar al ministraţia Johnson rald Tribune" aminteşte că )a un son principalele teme ale vieţii politice electorală nu atinge in mod direct
Vizita în U.R.S.S. poporului" că nici el. şi nici un alt următoarele piobleme in ordinea pri daj similar efectuat In luna ianuarie, italiene. Partidul Comunist Italian şi-a gruparea politică guvernamentală şi
indică
Rezultatele acestei anchete
axat campania electorală pc lozinca
cu prilejul convocării Congresului ce
militar, nu voi- candida la preşedin
parlamentară, dar o poate lotuşi in
a tovarăşei Constanţa Crăciun ţia Boliviei în alegerile prevăzute orităţii pe care le-a acordat cei în- lei de-a 88-a legislaturi, problemele creării unei noi majorităţi democrati fluenta".
irebati; 1 ) Situaţia internaţională (in
ce Apelul P C I. adresat alegătorilor
Internationale nu figurau In fruntea
Pină după alegeri, ambele camere
pentru luna mai. Pe de altă parte,
s-a anunţat că junta militară boli special situaţia din Vietnamul de preocupărilor opiniei publice ameri a subliniat necesitatea unităţii tutu ale Parlamentului şi-au întrerupt lu
M O SCO VA 20 (Agerpres). — An participat E. A. Furţeva. mi viana a dizolvat vineri tribunalul sud): 2) Asistenţa medicală pentru cane. ror forţelor de stingă. crările In aceste zile se desfăşoară
Cu prilejul vizitei in Uniunea So- nistrul culturii al U.R.S.S., I. N. electoral. Această acţiune a fost a- O bună parte din cei anchetaţi anul Partidul democrat-creştin a cerut Intr-un ritm intens ultimele Întruniri
xieticâ a tovarăşei Constanţa Cră Medvecv. vicepreşedinte al Comi preciată de agenţia Associated Press acesta cer ca administraţia Johnson insistent In cursul campaniei extinde electorale, la care liderii partidelor
ciun. preşedintele Comitetului de tetului de Stat al U .R S S . pentru re ca urmărind să împiedice diferite Sesiunea Consiliului să continuio politica fostei adminis rea si la administraţiile provinciale politice expun in fata alegătorilor po
Stat pentru Cultură si Artă din R.P, laţii culturale cu ţările străine, partide politice să creeze o coaliţie traţii Kennedy. şi comunale a coaliţiei de „cenlru- ziţiile partidelor respective.
rreştin-democratâ. Decretul guver
Jtoivnnu, Nicolae Guină. ambasado A. I. Popov, ministrul culturii al namental a fost dat publicităţii după ministerial al A.E.L.S.
rul extraordinar si plenipotenţiar al
îl P. Romîne în U .R .S.S., a oferit în R .S.F.S R.. oameni de cultură şi artă. ce partidul social-crestin s-a înre
saloanele ambasadei o gală de filme Iteuniunea s-a desfăşurat înti‘-o gistrat la tribunalul electoral sub a luat sfîrşit G R E U T Ă Ţ I IX R E Z O L V A R E A Comunicat
şi un cocteil. almosleiă caldă, prietenească. numele de partidul cieştin-democrat.
Dizolvarea tribunalului electoral, a- G E N E V A 20 (Agerpres). — de Gaulle — Hussein
Vineri a luat slirşit la Geneva se P R O B L E M E I YEM EN U LU I
rntă Associated Press, va împiedica
Plenara C.C. al P.C. Sosirea Ea Pekin a unei partidul social-democ rat. Falanga siunea Consiliului ministerial al Aso PARIS 20 (Agerpres). —
ciaţiei Europene a Liberului Schimb
Corespondentul A-
La 19 noiembrie, regele Hussein al
(A.E.L.S) Potrivit relatărilor agen
CAIRO 20 —
din Cehoslovacia delegaţii guvernamentale socialistă boliviană şi alte partide să ţiilor de piesă, ultima şedinţă a du gerpres, N. Plopeanu, transmite: Există păreri care afirmă că regalis Iordaniei şi-a incheiat vizita oficială
lii ar pune problema întoarcerii Ima
creeze o coaliţie sub noul
nume.
rat pînă in zorii zilei de vineri. La Cairo se relevă că in legătură mului aflat In prezent la locuinţa unui de trei zile (ăculă in Franţa, la invi
PRAGA 20 (Agerpres) — a R.P. ~ Junta a motivat hotărîrea luată prin După dezbateri furtunoase — în pau cu pregătirea Conferinţei naţionale şeie din Arabia Saudilă, unde îşi tra taţia preşedintelui dc Gaulle.
Agenţia CT1C anunţă că in zilele necesitatea de a se întreprinde unii zele cărora ministrul de externe al yemenite de la 23 noiembrie, a cărei tează rănile căpătate înlr-o luptă cu Cei doi şefi de state, sc spune in
de 18 si 19 noiembrie a c a uvul loc PEKIN 20 (Agerpres) — paşi. care nu au fost însă explicaţi, Marii Britanii. Patrîck Gotdon W al- convocare a fost stabilită la inlîlni- două săplăinini in urmă. In legătură comunicatul comun dat publicităţii la
Paris, au procedat, cu acest prilej, la
uile dc la Crkwit (Sudan) ale repre
cu aceasta, primul ministru al Repu
ker, a avut mai multe convorbiri
Ia Praga Plenara Comîietului Centra! Agenţia China Nouă anunţă că în înainte de a începe să funcţioneze telefonice cu primul ministru W il- zentanţilor guvernului republican şi blicii Arabe Yemen, Gayeîi, a decla un schimb de vederi asupra situaţiei
al Parlidului Comunist din Cehoslova capitala R P. Chineze a sosit o dele un guvern constituţional. son — s-n ajuns la un acord între grupării monarhiste yemenite, au În rat „Noi nu vom negocia cu regalis politice internaţionale şi. îndeosebi,
gaţie economică guvernamentală a
cia, care a discutat problemele pregă U. P. Bulgaria, in frunte cu V. Kadri- Ministerul de Externe bolivian a Anglia şi ceilalţi parteneri ai săi din ceput să apară unele greutăţi. lii dacă vor cere întoarcerea Imamu asupra situaţiei din Orientul M ijlo
Despre ce este vorba ? La tratative,
tirii planului de dezvollore al econo nov, ministru adjunct al comerţului distribuit o notă în care se afirmă A.E.L.S.. plivind desfiinţarea în mod care după toate probabilităţile se vor lui, schimbarea regimului republican ciu. In ce priveşte relaţiile fianco-ior-
şi retragerea trupelor egiptene".
treptat în următoarele luni a supra
miei nalionale pe anul )9fi5, situaţia exterior Delegaţia va purta convor că junta va adopta ,.o politică exter taxei de 15 la sută impusă la mărfu desfăşura in localitatea Abbas, situa Dacă acestea sînt poziţiile celor danienc, menţionează comunicatul, au
biri cu privire la schimburile comer
în agricultură şi propunerile privind ciale dintre R P. Chineză si R. P. nă deschisă fată de toate ţările lu rile de import tă în apropierea frontierei cu Arabia două pârli, va exista oare vreo posi fost examinate cu atentie problemele
dezvoltarea producţiei agricole Bulgaria pe 1965. mii prietene cu Bolivia, arordîndu- Comunicatul dat publicităţii la Saudilă, urmează să participe 169 de bilitate de conciliere ? Mulţi observa- care se pun în domeniul economic,
se prioritate necesităţii imperioase sfirsitul sesiunii, menţionează ră persoane alese din rindul şefilor re tori politici din Orientul Mijlociu sînt piecum şi în domeniul colaborării
o integrării americane* Documen „miniştrii au examinat raportul pre ligioşi, şeicilor, militarilor, comercian de părere că tratativele vor cons tehnice şi culturale dintre cele (P-i'ă
o delegaţie economică japoneza a sosii la Budapesta tul arată, de asemenea, că Bolivia, zentat de grupul însărcinat cu stu ţilor şi ale altor categorii sociale. Re finţi republica şi că conferinţa se va tari Comunicatul preconizează C( ti-
transforma înlr-o adunare constituan
nuaren convorbirilor dintre cele doua
partizarea este următoarea: 84 de re
BUDAPESTA 20 (Agerpres) — In Ungaria după terminarea celui „nu-şi va adapta independenţa şi dierea recentelor măsuri economice publicani. 84 de regalisti şi un şcic tă tn vederea adoptării consiiluţiei guverne asupra diferitelor probleme
luate de Anglia, precum si conse
Agenţia M T1 anunţă că la Buda de-al doilea război mondial. El si - o suveranitatea nici unei presiuni cinţele acestor măsuri pentru neutru, care va prezida lucrările. permanente a Yemenului Alţii încli care au fost abordate cu acesl prilej.
pesta a sosit o delegaţie economică exprimai speranţa că vizita va con străine, va folosi pe scară largă ca A .E .L .S ". Se precizează, de aseme După cum stipulează acordul,, sco nă să creadă că lrataiivele vor eşua S-a hotâril, de asemenea, începerea,
japoneză. După cum a declarat To- tribui la dezvoltarea legaturilor eco drele proprii de tehnicieni şi spe nea, că ceilalţi membri ai A.E.L.S. pul conferinţei este „stabilirea defi chiar de la primul contact. Aceştia cit mai curînd posibil, a unor nego
kusaburo Kosaka, conducătorul dele „au atras atenţia miniştrilor brita nitivă a păcii in Yemen" Cu arest din urmă ignoră Insă faptul că po cieri în vederea încheierii unui acord
gaţiei, aceasta este prima delegaţie nomice, comerciale si lehnico-ştiinţi- cialişti. dar va atrage şi garanta in nici. prezenţi la sesiune, (ă aplica lucru sint de acord ambele părţi Dar porul yemenit este hotărît să-şi gă de colaborare între cele două ţări.
Preşedintele de Gaulle, spune în în
economică oficială japoneză care vine fite dintre cele două ţări. vestiţiile străine”. rea suprataxei de J5 la sută la măr cum să se ajungă la cl şi pc ce bază? sească liniştea necesară pentru a-si cheiere comunicatul, a acceptat, în
furile de import este incompatibilă Se pare că republicanii si regalislii consacra eforturile edificării tării. De principiu, invitaţia regelui Hussein de
acest lucru vor trebui să tină seama
dau o interpretare diferită acordului
cu obligaţiile asumate de guvernul realizat Astfel republicanii afirmă că la apropiata conferinţă. a vizita Iordania
britanic în cadrul convenţiei de la scopul conferinţei nu constă in dis
Slockholm si a acordului He aso
ciere a Finlandei la A .E .L S .L cutarea naturii regimului din Yemen
Si1 deoarece acest lucru a fost deja ho-
Comunicatul arată că „s-a cerut lărîl. Preşedintele Sada) a declarat că
Angliei să reducă intr-un termen acordul de la Erkwit „a proclamat CDe pretutindeni
de cîteva săotâmîni suprataxa im sfirsitul regimului corupt al Imamului".
pusă la mărfurile de import de la Confuzia a fost alimentată de o de
V' i Ji) la sulă la 10 la sută. iar în cazul claraţie a regelui ..Feisal. a). Arabiei
cînd se dovedeşte că contractele au Saudile, unul din sprijinitorii Imamu PLO I t o r e n ţ i a l e clarat că cei cinci noi născuţi au
fost încheiate înainte de 27 octom lui, rare a spus că conferinţa de la I n a u s t r i a toate şansele de a supravieţui.
Gemenii născuţi in Mozambic nu
brie 1964, importurile să fie excep Crkwit nu a reglementat nici una clin VIHNA 20. — Corespondentul sînt numai primii de pe continen
tate de la această taxă*. problemele majore ale conflictului. Agerpres, Şt. Deja, transm ite: tul african, dar al 5-lea caz din
Asupra Austriei s-au abătut in lume, după naşterile similare din
ultimele zile ploi torenţiale, care 1044 la Buenos Aires, din 1054 In
Presa franceză despre relaţiile surpări de teren în 5 landuri. După Canada, din 1963 in S U .A . şi din
au
provocat grave
inundaţii şi
acelaşi an in Venezuela
cum relatează ziarele, sute dc oa
vest-europene şi interatlantice meni au rămas- Jără adăpost. Si C E P O R I N A :
tuaţia cea mai grea s-a înregistrat
in Tir ol. Satul Landl din Tirol a UN NOU A N TIB IO TIC
PARIS 20 (Agerpres) — „aliaţi privilegiaţi" vesl-germanilor. fost complet evacuat. Şi din lan
Oamenii de şLii)iţă englezi au
Presa pariziană de vineri dimineaţa 2 iarul menţionează că semnarea re dul. Salzburg sosesc veşti că nu descoperit un nou antibiotic, con
continuă să pună din nou accentul centului acord militar intre McNa- meroase localităţi au (ost izolate siderat cel mai important de la
asupra relaţiilor vcsl-europene şi in- marra şi von Hassel (ace ca realiza din cauza apelor revărsate. C a
leratlanlice. în lumina posibilităţii rea unificării politice vest-europene, sele au fost inundate, cîteva şosele penicilină încoace. Denumit cepo-
rină. acesta este Lot a Iii de eficace
creării forţelor nucleare multilaterale pe baza axei Paris-Bonn, să fie înlo principale au fost închise. Locali ca şi penicilina, dar are o acţiu
ale N .A.T.O. cuită prin relaţii dintre cele mai strîn- tatea Ebensee este ameninţată de ne mai rapidă şi revine moi ief
Ziarele „L’Aurore" şi „Combat" in se între Bonn şi Washington". revărsarea lacului HallstaUer, care tin. dină rezultate bune chiar şi
creste în fiecare oră cu 5 cm. Şo
formează că generalul de Gaulle, care 2iarul „La Nniion" scrie la rindul seaua dintre Amstetten şi Steyer a la pacienţii care prezintă alergie
la penicilină.
va pronunţa un discurs duminică la său că „în acesl moment. Franla este devenit impracticabilă, pe o distan Istoria acestui antibiotic datează
Sirasbourg, „va căuta să explice ra aproape singură in apărarea acestei ţă de 5 km. nivelul apei alingind din anul 1945, cind un om de ştiin
ţiunile care l-au condus să se deta Europe adevărate care ar avea, in 80 cm. ţă italian a descoperit activitatea
şeze din ce în ce mai deschis dc he consecinţă, dreptul să sc apere sin anlibiotică a mucegaiului cefalo-
IN D ON EZIA. — La Djakarta a avut loc de curînd o manifestaţie anlimalaeză şl antlamericanâ or gemonia Washingtonului". Potrivit TR IM II CIN CI GEM ENI sporium.
gamzală de tineretul Indonezian. Demonstranţii participanţi ia miting, au ars efigia prim-minlstrului Abdul gură, drept pe care partenerii noştri DIN A F R IC A Cei circa 200 dc pacienţi trataţi
liahman TunUu din Malaya. ziarului „L'Aurore", ultimul din aces 11 proclamau în unanimitate pînă nu cu ceporină s-au vindecat rapid
In loto: Aspect de Ia demonstraţie. te motive este acordarea rolului de do m ulr. LO U R EN CO M A RQ U ES 20 După ce alte medicamente, inclu
(Agerpres). — siv penicilina, s-au doi'cdit inefica
Primii cinci gemeni din Africa ce in tratamentul unui caz de me
— patru băieţi şi o fetiţă — năs ningită. s-a injectat pacientului ce
personalităţi reprezentative ale cer cuţi simbătă in familia unui ţăran porină. După 48 de ore. pacientul
NOI PERSPECTIVE PENTRU DEZVOLTAREA curilor economice din aceasta ţară. sărac african din Zavala, la 300 respectiv s-a putut, scula din pat
„Trebuie să renunţăm )a miturile
si concepţiile greşite care limitează kilometri nord de capitala Mozam- şi cili ziarul Injecţiile cu ceporină
bicului. nu fost transportaţi la o
au dat rezultate bune după numai
comerţul american cu ţările socia maternitate din Lourenco Marqucs, 24 de ore, şi intr-un raz de infec
liste. spunea luna trecută in această unde li se acordă îngrijirea nece ţie la care tratamentul cu alte ar
ordine de idei H. Cerf, şeful Depar sară. Directorul maternităţii a dc- tibiotice ar fi durat o săplăminw
COMERŢULUI INTERNATIONAL tamentului pentru politica externă
r.i comerţ exterior al Camerei de
Comerţ a S.U .A . Declarind în con
tinuare : „De mult trebuia să re m m u m
considerăm gindirea americană des
Dacii recenta conferinţă O.N.U. american Victor Peiio care menţio practicate în trecut. In Anglia, ca a-1 convinge sâ-şi schimbe politico" pre comerţul Esl-Vest", Ccrf atrăgea
pentru comerţ şi dezvoltare a sub na aceste cifre, sublinia într-un stu şi in celelalte ţări capitaliste, aban (îndeosebi în domeniul limitării stric in acelaşi timp atenţia asupra posi
liniat, prin amploarea participării, diu publicat dc revista „New World donarea tuturor practici 1 or învechi te a termenelor de credite la caro bilităţilor largi ş i, avantajelor mari
tematica discuţiilor şi concluziile Rcview" : „)n ultimii ani creşterea te care limitează comerţul este pu deocamdată nu renunţă, ca şi în pe care ar reprezenta-o pentru
sale, marca importanţă ce sc acordă a fost constantă, repre/eniind apro ternic susţinută de cercuri largi de alte privinţe). Diverşi reprezentanţi S U.A. intensificarea relaţiilor eco
in toate ţările lumii comerţului in ximativ 10 la sulă anual. Dar ea va oameni de afaceri si economişti care ai cercurilor dc afaceri vest-germa- nomice cu aceste ţări. Cercurile a-
ternaţional, evoluţia pozitivă în mul i probabil considerabil mai mare la demonstrează marile avantaje şi po ne, printre care Wolf von Ameion- mericane interesate sînt îngrijora
te direcţii a schimburilor economice •licşiml anului 1964. Vechile rela- sibilităţi ale comerţului cu ţările so gen, preşedintele Consiliului econo te. după cum sublinia C M. van
între ţâri aparţinînd unor sisteme ii comerciale sc lărgesc şi se sta cialiste Lordul Boyd Orr, preşedin mic german pentru problemele ră Vlierden, vicepreşedintele lui Bank
sociale diferite, demonstrează prac bilesc relaţii noi importante”. tele Consiliului britanic pentru dez săritene, şi-au exprimat îngrijora of America, de faptul că în timp
tic nu numai necesitatea, dai şi po In cursul acestui an, ţările socia voltarea comerţului internaţional, rea in faţa pei'spectivei ca, în con ce oamenii de afaceri din S.U A.
sibilitatea intensificării continue a liste au încheiat multiple acorduri arăta că ridicarea restricţiilor ar diţiile menţinerii restricţiilor asupra trebuie să acţioneze pe baza unor
relaţiilor comerciale. Simptom sen- comerciale cu ţările capitaliste dez permite Angliei să-şi extindă comer comerţului R F C cu ţările socialis legi elaborate cu peste JO ani în
sibil a) climatului internaţional, co voltate din punct de vedere indus'- ţul cu ţările socialiste,- astfel incit te, Republica Federală să fie lăsată urmă, alte ţâri occidentale au spo
merţul între ţâri, indiferent de orîn- trial, precum si cu cele în curs de de la 350 milioane lire sterline pe în urma în acset domeniu de concu rit an de an volumul afacerilor lor
d ui rea lor socială, constituie la rîn- dezvoltare, lntreţinînd relaţii comer an, valoarea sa să se indice la 1 renţii din celelalte ţâri occidentale. cu Estul. „In 1963 de exemplu, spu
dul său un factor dc destindere, fu- ciale cu peste 80 de ţări, Rominia miliard lire sterline anual. Aceasta In Statele Unite s-a manifestat cu nea cl, comerţul S.U .A . cu ţările
vorizînd cunoaşterea reciprocă între desfăşoară schimburi reciproc avan ar permite folosirea a numeroase multă forţă în ultima vreme un cu comuniste a constituit doar 0,75 Ia
naţiuni şi promovarea inexistenţei tajoase cu Franţa. Italia, R .F.G., Aus capacităţi dc producţie ale Marii rent similar. La sfirsitul săptâminii sută din totalul exporturilor State
paşnice. In ultima vreme barierele tria. Danemarca, India, Ceylon şi al Britanii, al cărei guvern a luat de trecute a fost publicat un raport al lor Unite. Intre timp, alte ţări in U.R S S . — In loto; Un oisberg lingă gheţarul Lazarcv din Antarctida.
artificiale ridicate în trecut în ca tele. ca a dus cu S.U .A . tratative curînd măsurile binecunoscute pen Comisiei senatoriale pentru afaceri dustriale continuă să intensifice co
lea comerţului Est-Vest .sînt înlătu fructuoase care s-au încheiat cu ho- tru apărarea lire] sterline şi a in externe care cuprinde concluziile merţul lor nestrategic cu Uniunea
rate treptat dar ireversibil de cerin lărîri menite să îmbunătăţească re dustriei proprii unei anchete asupra comerţului Est- Sovietică sî cu celelalte ţări comu IL lQ> ir <Q» - c IE N ¥ IRt ^ IL
niste din Europa".
ţele vieţii, de marile avantaje pe laţiile dintre cele două ţări. Acordul Tendinţe similare se manifestă şi Vest, efectuate in rindul a 125 di
care le prezintă pentru toate ţările cu Franţa încheiat acum cîteva luni în R F.G. Ele au fost ilustrate pe rectori de întreprinderi din toate ra Curentul general spre sporirea La tragerea Loto-Central din 20 24 66 51 53 2 59 20 30 86 34
sporirea schimburilor comerciale in prevede, de exemplu, sporirea cu plan oficial si prin hotărîrea gu murile industriei, 20 de bancheri şi schimburilor comerciale intre toate noiembrie 1964, au fost extrase din Premii suplimentare : 7 42 14.
condiţii echitabile. 50 la sulă a livrărilor reciproce faţă vernului Erhard de a deschide re 23 de economişti. Sondajul efectuat ţările şi spre înlăturarea îngrădiri urna următoarele numere : Fond de premii : 772 953 lei.
Creşterea puternică a economiilor de perioada precedentă, cel cu Ita prezentanţe comerciale in unele ţări de Comisia senatorială a stabilit câ lor sl piedicilor moştenite din anii
ţărilor socialiste oferă uriaşe posi lia sporirea lor cu 30 la sută. Vo socialiste, pentru a stimula schim oamenii de afaceri americani su trecuţi este încă frînat de efortul a-
bilităţi de dezvoltare a unui comerţ lumul total al comerţului exterior al burile economice cu aceste ţâri. portă din ce în ce mai greu faptul numilor cercuri occidentale, care în C o n c u r s s p e c i a l
reciproc avantajos, bazat pe princi ţării noastre reprezenta în 1963, 425 După rum reiese din relatările pre că ei nu se bucură de aceeaşi liber
piul respectării independenţei şi su ia sută faţă dc 1954, dezvoltîndu-se sei, asupra guvernului vest-gennan tate de acţiune ca şi concurenţii lor cearcă să prelungească existenţa
veranităţii de stat, al înlăturării ori în continuare in cursul acestui an. se manifestă puternice presiuni pen europeni pentru a face comerţ cu „listelor strategice”, „embargoului" P R O N O S P O R T
căror discriminări. In genera), după cum arată un ra tru a-! determina să accelereze mo ţările socialiste Majoritatea banche şi feluritelor practici discriminatorii.
Ce ar putea să însemne dezvolta port al Consiliului economic .şi so bilitatea in această direcţie si să rilor. după cum reiese din raport, Ineficiente si anacronice, ele se 22 noiembrie 1964
rea neîngrădită n schimburilor co cial al O .N .U ., dat recent publici renunţe la restricţiile care mai li sint gata să ofere credite pentru ex întorc în primul rînd împotriva in
tăţii, comerţul exterior al ţârilor so-
merciale internaţionale reiese si din mitează comerţul R F.G cu Estul. portul în ateste ţări, cu condiţia de tereselor economico ale ţărilor occi O NOUA FO R M U LA TEH N ICA DE A T R IB U IR E A PREM IILO R
constatarea că, în (iuda restricţiilor i iaIistc reprezintă „cel mai dinamic Clauzele acordului comercial fran- nz general ca statul să le garanteze. SU PLIM EN TA R E. CU ACEEA ŞI V A R IA N T A , TREI ŞAN SE DE C lŞT IG
existente, comerţul Esl-Vest a cres sector" al comerţului mondial. co-sovietic încheiat recent la Pa Părerile formulate în raportul men dentale, care le mai aplică şi accen PRIN IN D IC A R EA A N U M A I 4 M ECIU RI DIN 12, SE PO ATE O B
cut de la 3 miliarde dolari in 1953, Ţări ca Anglia, Franţa. Japonia ris. „au provocat cancelarului Er ţionat nu constituie o noutate inlru- tuează izolarea crescîndă a susţină ŢIN E UN A U T O T U R ISM „F IA T *1 600
la 6.600 000.000 dolari în 1958 şi la si altele au încheiat cu ţările socia hard. scria săptâmînalul „l'Ex- cît ele au fost deja susţinute de or torilor lor. FO N D U L DE PREM II SU P LIM E N T A R E IN BAN I. N ELIM ITA T.
peste 12 miliarde dolari în 1963, de- liste acoi duri comerciale pe termen press", temeri câ ele... voi incita pe ganisme americane din cele nvii D EPUN ÎND C lT M AI M U LTE V A R IA N T E , V Ă M ĂRIŢI ŞA N SELE
monstrmd astfel tendinţa firească lung, reciproc avantajoase, renun- industriaşii din Ruhr să exercite competente ca de exemplu. Camera R LU PU DE OBŢIN ERE A PREM IILO R O B IŞN U IT E ŞI SU PLIM EN T A R E.
spre intensificarea lui. Economistul ţînd îa multe dintre discriminările presiuni asupra guvernului pentru de Comerţ a S.U A. şi de numeroase comentator Agerpres
Redacjia şi administraţia ziarului: slr- D;. Petru Groza nr. 25 lelefon 15 33, 12 75, 15 35, 20 73 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.06!