Page 73 - 1964-11

|"Biblioteca Cv.TiVc'â
Hcg'onc'â
Hancdoaro-De'/a PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAt. LUCRĂRILE AGRICOLE
CITIŢI
IN NUMĂRUL

DE Azi DE T O A M N Ă

o M A G A ZIN ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ a B H B i g H B H i a B i n s i a
(pag. a 2-a );
O Alegeri in organizaţiile de Recoltarea porumbului
pa» lid din G .A .C . : Producţii spo­
rite la fiecare cultură; să fie grabnic terminată
O Filmele săplămîni» :
O Sp ort: Campionatele raio­ In gospodăriile colective din raio­ bului nu s-a făcut nici in proporţie
nale de fotbal ; nul Alba au fost cultivate cu po­ de 50 la sută. Din cauza răininerii in
rumb aproape 6800 ha Datorită în­ urmă cu recoltările la unităţile amin­
O Agenda făptuirii măsurilor tehnice si organi­ tite, pe loial raion a mai rămas de
(pag. a 3-a); zatorice stabilite, in numeroase gos­ recoltat porumbul de pe mai mult
O De peste hotare podării colective recollalul aceste» dc 10 la sulă din suprafaţa planifi­
(pag. a 4-a). culturi s-a terminal in timpul prevă­ ca lă.
ANUL XVI. NR. 3020 DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1964 zut. Astfel, s-a asigurat slringcrea Faplul că timpul esle destul de
fără pierderi a producţiei, iar pc de înaintat şi că orice zi de intirziere la
allă parle s-au creat condiţii cores­ recoltarea porumbului nu poale fi (le-
punzătoare de lucru mecanizatorilor cil păgubitoare, (lucind pe de o parte
in cronicei în tre ce rii încheierea lucrărilor nă. In rindul G A.C. care au terminal iar pc de allă parte ncpcrmiţlnd exe­
la pierderi însemnate de producţie,
pentru efectuarea arăturilor de toam­
cutarea arăturilor de toamnă, trebuie
sau se apropie de sfirşit cu recollalul
Conferinţei naţionale de psihiatrie
porumbului amintim pe cele din Igluu,
Bucerdea, Cislcî, Alba, $ard ele. să determine organizaţiile de parlid
să folosească din plin toate formele
Sini insă si gospodării colective in muncii politice de masă pentru mobi­
Simbătă s-ou încheiat lucrările torită condiţiilor create în ultimii care nu au fost mobilizate toate for­ lizarea tuturor forţelor şi mijloacelor
Conferinţe» naţionale de psihiatrie. ani, folosirii unor mijloace de in­ ţele şi mijloacele cxislenle la recol­
D K SritE R E A L IZ A R E A vestigaţii şi metode terapeutice mo­ exislcnte in fiecare unitate Ia termi­
P LA N U LU I DE PROD UCŢIE Specialişti din ţară şi de peste ho­ derne, mortalitatea în clinicilc dc tări. Aşa se explică de ce la gospo­ narea in cel mai scurt timp a recol­
IN LU N A N O IEM BRIE NE tare au prezentat comunicări şi re­ psihiatrie din ţara noastră se situ­ dăriile colective din Berghin, 1-lenig,
IN FO R M EA ZĂ c o r e s p o n ­ ferate privind diagnosticul şi trata­ ează printre cele mai scăzute din Mihalţ, Că pud ele recoltatul porum­ tării porumbului.
d e n ţ i i NOŞTRI DIN : mentul schizofreniei — una din cele
mai complexe si actuale probleme lume.
ale psihiatriei mondiale Conferin­ Societatea de psihiatrie din cadrul Arături pe 200 hectare
Uniunii Societăţilor de ştiinţe me­
VALEA JIULUI ţa şi-a adus contribuţia la mai buna dicale din H.P.R. contribuie In suc­ Colectivişlii din Răhuu, raionul Pină In cursul zilei de Ieri, dc pildă,
orientare metodologică şi clarifica­
colectiviştii din Răhău,
cu ajutorul
rea aspectelor esenţiale ale schizo­ cesele obţinute in acest domeniu Sebeş, sub îndrumarea organizaţiei de mecanizatorilor permanentizaţi In ca­
partid, au lnsăminţat la liinp şi in
freniei, la confruntarea unor expe­ prîn realizarea unor schimburi per­
Minerii din cei înni mare bazin car­ rienţe complexe in acest domeniu. manente de informaţii între specia­ bune concli ţi uni cu grîo, orz şi secară drul gospodăriei colective au execu­
bonifer al tării dau bătălia cu forte Întreaga suprafaţă planificată. Acest tat arături de toamnă pe o suprafaţă
sporite pentru a încheia şi luna no­ Prin tradiţia ei progresistă ilus­ lişti, prin confruntarea experienţe­ lucru a permis ca aici să se treacă de 200 heclare care urmează a se lu-
iembrie tu însemnate depăşiri de trată de personalităţi ca profesorii lor pei’sonale şi valorificarea rczul- din vreme şi la executarea de ogoare săminţa in primăvara anului viilor.
plan. Ci îşi organizează mai bine mun­ Parhon şi Obreja, psihiatria romî- tatelor obţinute în cercetările clinice de toamnă pe suprafeţe cit mai mari.
ca, folosesc la deplină capacilate uti­ nească s-a dezvoltat în strînsă le­ şi experimentale.
lajele. pentru a spori vitezele de a- gătură cu problemele sociale. D a­ Atenfie cuvenită plantării pomilor
vanstve 5* randamentele de extracţie. (Agerpres)
Tot mai multe brigăzi aplică cu suc­ In această perioadă lucrările în au ridicat un însemnat număr dc
ces iniţiativele „Două cimpuri (le căr­ c.împ se execută mai greu datorită pomi pe care i-au si stratificat.
bune din fiecare abataj cameră, in Distincţii pentru pionierii fruntaşi ploilor căzute în ultimele zile. Cu Slabă preocupare a existat pentru
fiecare schimb" si „Două fişii de căr­ toate acestea există o serie de ac­ ridicarea pomilor in unităţile agri­
bune pe zi in abatajele frontale". ţiuni care se pot realiza în bune con- cole din raioanele Alba, Sebeş, H a­
Procedind astfel, colectivul Ex­ In aceste zile, în şcoli, la casele să îmbogăţească peimanent cunoş­ diţiuni. Dintre acestea un loc im­ ţeg şi llia unde trebuie plantate 50,
ploatării miniere Aninoasa a reuşit să de cultură şi căminele culturale din tinţele despre trecutul de luptă al portant trebuie să-l ocupe plantatul 100. 150 şi 100 hectare. Vinovate de
extragă peste planul a două decade întreaga ţară se desfăşoară tradiţio­ oamenilor muncii si al tinerelului, pomilor fructiferi. De fapt în pre­ această situaţie se fac consiliile a-
din luna noiembrie 1 244 tone cărbu­ nalele manifestări, In cadrul cărora sub conducerea partidului, despre zent la pepiniera Staţiunii experi­ gricolc raionale care nu «au urmărit
ne Acestea, adăugate la miile de to­ Uniunea Tineretului Muncitor acor­ măreţele construcţii ale socialismu­ mentale agricole din Geoagiu se lu­ îndeaproape ca gospodăriile colec­
ne date peste plan de la Începutul dă distincţii pionierilor fruntaşi la lui din ţara noastră, participă la crează din plin la scosul pomilor. tive cc trebuie să execute plantaţii
anului şi pinu la slirşitul lumi octom­ învăţătură şi în activitatea obştească. munca patriotică. îndrăgesc cinte- Pină acum din cci 04.300 bucăţi pomicole să-şi ridice materialul sâ-
brie, au permis minerilor din Ani­ Pentru a ciştiga dreptul de a purta eul şi lectura. De la începutul anu­ pomi care trebuie livraţi gospodă­ dilor. să facă gropile necesare şi să
noasa să raporteze zilele trecute un pe bluzele lor, una sau două steluţe riilor colective din regiune au fost treacă la realizarea acestei acţiuni.
deosebit succes: îndeplinirea planului lui fi» pină acum, peste 60.000 de scoşi peste 35 000, din care un nu­ Faţă de această situaţie consiliile
pe 11 luni înainte de termen. Cea mai roşii— distincţiile pioniereşti — pio­ pionier» fruntaşi din întreaga ţară măr de 25.000 bucăţi au şi fost i i- agiicole raionale trebuie să ia mă­
marc contribuţie la dobindirca aces­ nieri» trebuie să obţină note bune au primit asemenea distincţii. dicaţi dc către unităţile agricole. suri urgente care să asigure efec­
tui succes a adus-o colectivul secto­ şi să aibă o purtare foarte frumoa­ Această acţiune s-n organizat mai tuarea plantării pomilor fructiferi
rului IV, care numai in luna noiem­ să. Pe lingă aceasta, ei se străduiesc (Agerpres) bine în raionul Orăşitie, unde G .A .C . pe suprafeţele planificate.
brie, pină in ziua dc 20, a extras pes­
te plan 981 tone cărbune.
Cu planul depăşit pe cele două de­
cade din noiembrie se prezintă si
mineri» din Lupeni, Vulcan şi Urieani. C O L O C V IU L P
(E. SZ1LAGY, dispeceră).
HUNEDOARA

P R EO CU PA R EA NK. I. FIECARE SCHIMB, CU PLANUL
La Combinatul siderurgic din Hu­ O A PA R G REU TĂ ŢI ŞI L IP ­
nedoara întrecerea pentru metal mai Şantierul IV de la I.C .S .H .: înaintea începerii lucrului, maistrul SURI.
mult, de calitate mai bună s» la un Sîrbu Nicolae discută cu şeful dc echipă Klein Martin şi cu dulghe­ Q IIOTÂR1REA C O M U N IŞ­ organizaţiei de bază P.M .R. ni Vic­ strucţiunile tehnologice, lipsa de
pret de cost scăzut creşle In inten­ rul Moldovan Nicolae sarcinile cc trebuie îndeplinite. TILO R . tor Semen, preşedintele comitetului supraveghere a mersului agregatu­ D E P Ă Ş IT
sitate de la o zi la alta. Furnaliştii şi Fotoi V. Onoiu © O PRO BLEM A : SC H IM ­ sindical de secţie. lui, stabilirea unor reţele de în­
otelarii, cocsarii şi laininalori», si ca B U L DE NOAPTE. — Experienţa anului trecut ne-a cărcare necorespunzătoare ş.a.m.d.
ci toii ceilalţi, adaugă pe graficele © O PIN IA C O L E C T IV U L U I. dovedit că pentru a obţine rezulta­ Analizînd starea de lucruri, biroul
de inlrceere noi succese, Întregind de laminare si asigurarea unei bune ţinut titlul de fruntaşă, iar anul a- tele cele mai bune este necesar să organizaţiei de ba/â a ajuns la con­ R I T M I C
astfel salba de realizări cu care se funcţionări a agregatelor, colectivul cesla, in fiecare lună, titlul de ţură ne depăşim planul ritmic, in fiecaro cluzia că este necesar sâ o pună în
picgătesc să Încheie anul. de Ia această secţie a reuşit să pro­ evidenţiată in întrecerea socialistă. Printre numeroasele panouri şi zi şi în fiecare schimb — a deschis discuţia adunării generale a orga­
Astăzi am totalizat producţia reali­ ducă peste plan 3330 tone laminate. Aici totul esle bine organizat. O a­ lozinci afişate în incinta secţiei a nizaţiei de bază din luna februarie.
zată de sortii in două decade. Cele (E. DRAGOTÂ, dispeceră). menii vin la vreme la lucru şi fie­ III-a furnale, una atrage atenţia în discuţia tov. Mărculeseu De aceea, Cu ocazia acestei adunări generale, citarea, ingreunînd aslfel lucrul în
mai multe cifre le-am notat la ru­ care ştie din timp ce are de făcui mod deosebit: „Fuinalişti, rcalizind biroul organizaţiei dc bază şi-a pro­ comuniştii au făcut propuneri chib­ schimbul următor.
tuturor
pus să facă din ridicarea
brica „depăşiri de plan" Astfel, la SIMERIA Aşa se'Wace că fondul de lirnp este zilnic intr-un schimb 0,5 tone fontă schimburilor la nivelul celui cu re­ zuite de înlăturare a lipsurilor. In O problemă aparte a constituit-o
furnale s a depăşit planul cu 4 120 folosit in mod raţional. peste plan — la nivelul secţiei 19,5 zultatele cclc mai bune preocupa­ urma hoiărîrii adoptate atunci, s-au schimbul de noapte. Pentru rezol­
1one fontă, iar la olelăriile Martin cu La sfirşitul fiecărei zile de muncă tone — ne putem îndeplini angaja­ stabilit parametrii cu care trebuia varea ei a fost asigurată mai intîi
2.050 tone otel Realizări deosebite In stafia C.F.R. Simena-călători, a- oamenii din tura obişnuiesc să facă mentul anual de a realiza 9.000 tone rea nr. 1. încă din perioada dez­ să funcţioneze furnalul pînâ la re­ asistenţa tehnică, printr-un maistru
au obţinui colectivele secţiilor I si H colo unde lucrul nu încetează nici­ un scurt bilanţ al activităţii lor. Cu fontă peste plan". La prima vedere baterii cifrelor de plan pentru anul paraţia capitală, corectarea reţelei şi un şef de schimb. Iar pentru com­
Jurnale şi II O S M., care au produs odată, sc munccsle de zor in aceste acest prilej se analizează munca pe lozinca nu paie decît o simplă che­ în curs, el a îndrumat pe munci­ de încărcare in funcţie de calitatea baterea actelor de indisciplină ce
tori, ingineri şi tehnicieni să stu­
peste plan 1438, 1 559 şi, respectiv, zile pentru realizarea ritmică a planu­ ziua respectivă, se fac propuneri. Şe­ mare adresată fupialiştilor pentru dieze toate rezervele ce le aveau la materiei prime şa.m .d. In plus, bi­ aveau loc in acest schimb, au fost
2 328 tone mr'ril. lui la toii indicatorii. Dintre toate ful de tură are merilul că se inlere- îndeplinirea angajamentului anual. roul organizaţiei de bază a trecut la îndrumate să ia măsuri educative
Cu succes umonse au încheiat turele, cel mai bine munceşte tura sează personal ca fiecare propunere In esenţă însă, ea vădeşte o preocu­ fiecare loc de muncă in acest sens repartizarea judicioasă a membri­ comitetele sindical de secţie si al
cele două dec dc şi laminalorii de a treia, condusă de comunistul Mun- bună sâ fie aplicată. pare susţinută a colectivului de aici si să vină cu propuneri concrete de lor şi candidaţilor pe schimburi şi organizaţiei U .T M . Cu mulţi din­
la „050" Prin intensificarea ritmului teonu Cornel, care anul trecut a ob- In felul acesta tura obţine succese valorificare a lor. Pe baza propu­ lccuri dc muncă şi a îndrumat con­ tre cci care au săvîişit abateri,
frumoase indiferent dacă lucrează pentru indeplinirea ritmică a pla­ nerilor făcute de ei cu această oca­ ducerea secţiei să pună în posturile membrii biroului au stat de vorbă
ziua sau noaptea Intr-una din nopţi­ nului, in fiecare zi şi in fiecare zie conducerea lehnieo-admiruslra- cheie oamenii cei mai competenţi. si le-au explicat cit de mult dău­
le trecute, de pildă, nu s-a inregis- schimb. De la bun început iţi dai tivă a secţiei a fost îndrumată să In felul acesta lăcătuşii Ştefan Ni- nează procesului de producţie in­
scama că angajamentul anual a fost
întocmească un plan M .T.O. bine
î n a i n t e d e t e r m e n tiat nici un minut intirziere, nici un defalcat pină in cel mai mic amă­ gîndit. Printre altele in el s-au culescu r«i Tudor Stoica, membri de disciplina sî nerespectarea instruc­
tren n a fost oprit Ia semnalele de
ţiunilor tehnologico
O parte din­
intrare, s au manevrat 112 2 osii de- nunt. prevăzut măsuri plivind respecta­ partid, au fost trecuţi de la perma­ tre ei au fost puşi in discuţia co­
Pe adresa redacţiei ne a sosit o lele- fie realizale in totalitate Încă din taşind 128 vagoane şi ataşind altele Confruntind ultimul rezultat în­ rea cu stricteţe a reţetelor de do nenţi de zi. la brigada a treia (sau lectivului.
giaină. Expeditor, colectivul depozitu­ ziua de 13 noiembrie. 91; s-au compus pesle program 13 scris pe agenda întrecerii, cu situa­ zare. revizuirea şi repararea agre­ schimbul III), un alt lăcătuş de (a Dar. despre acest aspect ne-a vor­
lui din Deva al M.I.P.C., Baza nr. 8 Cu acest prilei, colectivul a holărît trenuri, a crescut sarcina statică ţiile statistice aflate la serviciul de gatelor după grafic, asigurarea cu brigada a III-a a fost trecut să lu­ bit tov. Victor Semen :
Prin ea ni se face cunoscut că dato­ să muncească şi in viitor cu eforturi cu 2 Ia sută; mediile de staţionare a producţie, te convingi însă că che­ piese de schimb de rezervă ş.a m.d. creze la brigada I. Electricianul — La indicaţia biroului organiza­
Pa vel Simion de la schimbul per­
rită strădaniilor depuse de la Începu­ sporite pentru ca la sfîrşîlul anului vagoanelor au fost reduse cu I—4 ma rea de mai sus este un fapt care Traduse în viaţă, aceste măsuri a- manenţi de zi a fost numit şef de ţiei de bază, comitetul sindical de
tul anului de întregul colectiv, s-a să realizeze o depăşire a planului de la sulă. prinde viaţă zi de zi Desigur, pen­ veau menirea să asigure îndeplini­ echipă Ja brigada a III-a, iar mun­ secţie a căutat sâ folosească toate
j)e
fiecaro
rea planului ritmic,
O conlribuţie deosebilă la succe­
tru a se putea înfăptui au fost apli­
formele pentru a crea o opinie de
reuşit ca sarcinile planului anual să 20 la sulă. sele obţinule de tură şi-o aduc im­ cate măsuri chibzuite, menite să-i schimb. citorul Constantin Preotu, de la si­ masă împotriva celor care comit
piegatul de mişcare Ion Piesa, parti­ mobilizeze pc oameni Ia lupta pen­ Cu toate acestea, în prima lună lozuri. un tînăr conştiincios şi bine abaterj de la disciplina muncii si
da de manevră compusă din Ariton tru mai mult şi mai bun şi sâ le a anului am avut şi necazuri. Fur­ pregătit profesional, a fost promo­ instrucţiunile tehnologice. In sco­
Dan, Aurel Ilu, Iosif Caceu, fosil Pe­ asigure în acest sens toate condi­ nalul a mers anevoios, cu multe vat ca mecanic în postul B. pul acesta noi am folosit consfătui­
In urma aceslor măsuri schimbu­
Săptamîna economisi de mişcare). taţi să răspundă colocviului nostru opriri. Pe lingă unele deficienţe rile s-au omogenizat, s-a întărit dis­ adunările lunare ale grupelor sin­
tică, magazionerii Ion Haţegan, Ion
ţiile. Pe această temă. au fost invi­
rile dc producţie, gazeta dc perele,
Ludoşan şi alţii. (E CREŢU, impiegat
tehnice, la baza acestui neajuns au
ciplina muncii şi s-a îmbunătăţit în­
tov. Nicolae Mărculcscu, secretarul
dicale, adunările operative şi toate
stat şi o seamă de abateri de la in­
in
treaga activitate. Ca urmare,
luna martie planul a fost încheiat formele ce ne-au stat la dispoziţie,
într una din lunile trecute, munci­
cu depăşire. torul Traian Ludian, de la siloz, a
A intrat în tradiţie ca in fiecare Homîniî eînd C.E.C.-ul dispunea O atenţie deosebită am acordat fost găsit în mai multe ) înduri dor-
a-- între 24—30 noiembrie să se or­ doar de 14 unităţi, astăzi numărul combaterii actelor de indisciplină şi r-iii.il in timpul lucrului. Aceasta,
ganizeze „Sâplămîna economiei". A- lor esle de 8 627. S a dezvoltat mult abaterilor de la instrucţiunile teh­ bineînţeles, in schimbul de noapte.
gensta constituie un prilej de trecere reţeaua unităţilor din întreprinderi, nologice. Cu ocazia unei scurte şe­ El a fost pus în discuţia grupei sin­
in revistă a succeselor dobindite in instituţii, de pe şantier, din unită­ dinţe ce a avut loc, din iniţiativa dicale. Oamenii i-au arătat că nu
dezvoltarea acţiunii de economisire, ţile agricole şi altele Numai In biroului organizaţiei de bază, cu este bine cum procedează. Asemă­
(îl ş» de popularizare a ideii eco­ regiunea Hunedoara există astăzi maiştrii şi şefii de schimb, li s a nător s-au petrecut lucrurile şi Cu
nomiei şi a bunei gospodăriri a ve­ 225 unităţi C.E.C. la oraşe şi pesle atras atenţia acestora asupra pre­ maşinistul Toan Andrei şi cu apa-
niturilor băneşti ale populaţiei Faţă 330 unităţi la sate. dării în cele n*ai bune eondiţiuni a oucterul loan Grigore, ceva mai
de anii anteriori, anul acesta „Săp O creştere importantă a realizat locurilor de muncă şî a agregatelor înainte.
tămina economiei" are o semnifica­ şi soldul mediu al depunerilor. Pe Ia ora schimbului. Aceasta, pentru Pentru combaterea actelor de in­
ţie deosebită, deoarece in acelaşi întreaga ţară soldul general al de­ că, de multe ori, schimbul III mer­ disciplină şi a abaterilor de la in-
timp se sărbătoreşte şi Centenarul punerilor la C .E .C existent la 31 gea pe încărcarea de cit mai multe ________________ C ir. C O M ŞUŢA
C E C . Se împlineşte un secol de la august a.c. era de 5 ori mai mare ca şarje şi rămînea în urmă cu eva- (Continuare In pag. a 3-a)
înfiinţarea la 24 noiembrie 1804, prin la finele anului 1959.
pro ier ml de lege aprobat de Ale­ La un secol de la înfiinţare, C E C.
xandru loan Cuza, a primei Case îndeplineşte tn condiţiile orînduirii
dc depuneri şi consemnaţiuni din socialiste, adevăratul său rol eco­ La c o n c re t
ţara noastră. Scoptil ei era de a nomic. social şi educativ. Oamenii Atelierul mecanic dc Ia
si.m ge disponibilităţile băneşti exis­ muncii sînt conştienţi că încredin- J.R.E.H.-D cva. In fotografie :
tente la unele instituţii şi mai pu­ ţînd spre păstrare la C .E C . venitu­ O parle din lăcătuşii din c- La Căian, pc strada Fum a-
ţin cele de la populaţie. Casa de dc rile băneşti disponibile nu numai chipa condusă dc Vaidner tistului la nr. 37, există o
puneri şi consemnaţiuni a apărut ca că-şi asigură satisfacerea interese­ Mihai execută confecţionarea pompă de apă defectă dc
urmate a nevoilor financiare tot lor personale, dar contribuie în 'u- unei console mclnliec. Datori­ multă vreme. Tovarăşii dc la
mai mar» ale statului. In condiţiile oelaşi timp la dezvoltarea econo­ tă hărniciei şi priceperii dc secţia apă şi canal dc la I.G .O .
existenţei modului de producţie ca­ miei naţionale. care dau dovadă, lăcătuşii a- Căian nu au trecut pe aici a-
pi ilist, si această instituţie eonsti- proape dc un ân
• .v.a un mijloc de exploatare. Consolidarea succeselor obţinute minţiţi execută lucrările cc li
si dezvoltarea lor continuă, cere, pe sc încredinţează Ia timp şi dc
După eliberarea patriei de sub lingă eforturile lucrătorilor din uni­
jugul fascist şi instaurarea puterii tăţile C .E C . proprii si mandatare, hună calitate.
populare, s-a schimbat fundamental un sprijin susţinut din partea co 'jţfJpt
caracterul casei de economii şi con-
semnaţiuni. An de an s-a dezvoltat misiilor coordonatoare şi operative. v v
acţiunea de economisire. Astfel, dacă In cadrul „Săptumînii economici" fm M m
în 1938 un libret revenea la 00 dc să desfăşurăm o largă muncă de nul din Cugîr va avea loc întihri- organizează azî In casa dc cultură
rca de fotbal dinlrc echipele A.S.
locuitori, astăzi el revine la 3 lo­ popularizare a importanţei econo­ Cugir — Ştiinţa Timişoara, iar la o consfătuire cu scopul dc a cu­
noaşte părerea oamenilor muncii
cuitori. Faţă dc condiţiile vechii misirii disponibilităţilor băneşti. I.npcni Minerul întîlncştc pc V a­ privind modul dc deservire, pre­
gonul Ar2d, în cadrul categoriei cum şî propunerile acestora Va
Ghişee de economisire fruntaşe U la fotbal. urma parada modei unde vor fi
La Haţeg continuă şi azi intre-
prezentate modele no» dc îmbră­
Ca urinare a câştigurilor rca- tineri. Cci prezenţi la această fes­ cerile din cadrul campionatului dc căminte şi încălţăminte pentru se­
handbal in 7 juniori, faza regio­
iarnă.
zonul dc
A N G E L A UN-
*'**“ li/.atc lot mai mulţi oameni tivitate vor audia o expunere des­
Acţiunea de economisire la locurile C E C . Uricanî din cadrul Exploatării ai muncii din Valea Jiului işi nală. G lfE R E A (corespondentă).
pre îndatoririle tinerilor in socie­
de muncă din cadrul bazinului carbo­ miniere Uricanî $i-a depăşii planul depun hanii la C.E.C. Numai în tate. Sala dc sport din Brad va găz­ In raionul Alba, acţiunea dc
nifer Valea Jiului se desfăşoară prin- cu 24 la sulă. In prezent lucrătorii ultimele 10 zile au fost întocmite dui dc la orele 11 întîlnirca dc discutare în cadrul adunărilor
tr-un număr de 34 ghişee cu gestiune, casei orăşeneşti de economii, membrii 123 librete dc economii C E C . Py^lAzi, la ora 18,30. în sala dc baschet dintre Aurul şi Voinţa populare a planurilor dc muncă
ajutate de cele 8 comisii operative comisiei coordonatoare de sprijin, •““ conferinţe a Clubului muncito­ Tg. Mureş. ale căminelor culturale pentru pe­
de sprijin. mandatarii cu gestiune din cadrul ex­ Dintre acestea 59 de librete eli­ resc din Cugir va fi expusă con­ Din clic şase întilniri de fotbal rioada dc iarnă continuă. Azi, ’în
berate de agenţiile C.E.C. parti­
Majorilalea aceslor ghişee C E C . ploatărilor miniere, ajutaţi electiv de cipă la tragerile pentru cîştiguri ferinţa „Bunăstarea poporului, ţe­ din cadrul campionatului regional, opt centre dc comună dintre care
şi au realizat şi depăşit planul pe organele de îndrumare ale Direcţiei în autoturisme, lul suprem ai politicii P.M .R.". deosebit dc atractive sc anunţă
cele 10 luni Astfel, ghişeul cu ges­ regionale C E C. işi desfăşoară activi­ In continuare sc va viziona in cclc dintre Ştiinţa Petroşani — amintim Zlalna, Valea Dosului,
tiune C E C de la sediul C .C .V .J. tatea pentru lămurirea oamenilor mun­ ^ 3 Astăzi, la orele 18, în sala colectiv programul statici dc tele­ Dacia Orăşlie, Aurul Zlatna — Mi­ Sîntiinbru, Mctcş, Fcncş şi Alma-
■“ ^Clubului muncitoresc din Uri-
şi-a realizat sarcinile de plan In pro­ cii să-şi depună sumele economisite cani arc loc o festivitate cu oca­ viziune. nerul Aninoasa şi Minerul Vulcan şui Marc vor avea loc dezbateri
— Degeaba încerci vecine. Pînâ
porţie dc 325 la sulă, ghişeul cu ges­ la C E C zia inmmării buletinelor de iden­ EŞ) Din nou stadioanele şi săliic — Textila Sebeş. meşteşugărească publice pc marginea planurilor dc nu s-or ,,osteni" puţin tovarăşii de
de sport vor cunoaşte anima­
Cooperativa
tiune de la preparaţia Lupeni 127 la HORHOIANU GR. LAZAR titate unui însemnat număr de ţia întrecerilor. Astăzi, pc stadio­ „Drum nou" din Hunedoara activitate ale căminelor culturale. la I.G .O , apă tot n-o să avem...
sută, ghişeul propriu al agenţiei corespondent
Desen de V. Mihăllcscu I