Page 74 - 1964-11

fag. K Drumul eocialismuluf fit. 9080

Retezatul — Nou tip de telefon

o j a e Concernul vest-german Siemens a merelor programate în aparat (nu­
realizat un nou aparat telefonic mere pe care abonatul le foloseşte
c ş a ş t i i n ţ i f i c cel mai des) şi pentru obţinerea că­
fără disc şi fără butoane.
Pentru
rora este suficientă atingerea uneia
formarea numărului dorit, este su­ din adînciturilc situate în partea
Piscurile masivului Retezat. ce garofiţa albă de stlncă. pelinul alb petrec în mod plăcut o parte din ficient ca abonatul să atingă uşor stingă a postamentului. Atingînd o
se înaltă In negura văzduhului, de munte, ochii şoricelului eîc. Un timpul liber sute de mineri din
minunate creaţii ale naturii, oferă mare număr din aceste specii de Valea Jiu lu i, siderurgişti de la cu degetul nişte adîncituri cu nu­ altă adîncitură. se poate obţine o
încîntare iubitorilor de jrumos şi plante din vegetaţia Retezatului Hunedoara şi Călan, oameni ai mere situole in partea dreeptă a convorbire fără ridicarea recepto­
drumeţie Masivul se întinde pe işi are aria de răspindire in Bal­ muncii din întreaga fără. postamentului. Aparatul mai are cî- rului, eu ajutorul unui microfon şi
mai mult de 80.000 ha. El este re­ cani şi in îndepărtatul Caucaz. A l­ Potecile şi traseele sint străbă­ teva adîncituri pentru chemarea nu­ a unui difuzor, instalate in aparat.
numit pentru măreţia circurilor tele cresc numai aici tute adesea nu numai de turişti, IT A L IA . — La Gara S. Lo- 4
sale glaciare, avind cele mat mari In ascunzişul uriaşului covor al dar şi de oameni de ştiinţă. Rete­ renzo din Roma au sosit exem -4
lacuri alpine şi cascade $i cea mai vegetaţiei, ca şi In mediul stincos, zatul a fost transformat în anii plate excepţionale de anim ale
bogată floră şi faună din munţii işi găsesc găzduire şi ocrotire su­ puterii populare intr-un vast cen­ 1 4 r comandate dc rcgiz.orul John
patriei noastre. Lacurile, lăţirile, medenie de vieţuitoare. Podoabele tru de cercetări ştiinţifice. S-a în­ m \ 1 F A C | liu s lo n pentru realizarea unor
sau iezerele alpine, peste 40 la nu­ codrilor şi ale stîncilor le consti­ fiinţat aici un parc naţional care ■ BaBy Q 1 U m & scene cu Arca lu i Noe din U l­
itff b 1. J
Es: -v3 u u
măr, situate la altitudini mari, tuie de fapt cerbul, căprioara, ca- cuprinde peste î0 000 ha, fiind J * mul „B ib lia ". Fără îndoială cele
1994—2.070 m, stfrnesc curiozitatea unul dintre cele mai mari din ţară. mai rem arcabile anim ale din
şi formează obiectul principal al Tot aici s-a construit o casă-labo- acest gtu p sini la u rii „ W atus-
nenumăratelor excursii. Abia cu­ rator pentru cercetări biologice, si", renum iţi pentru coorncle
o suprafaţă de 18 ha, cel mai în­ Din frumuseţile primul punct de cercetări din fora Flămînzirea totală ca metodă terapeutică lo r lo a tle lu n g i.
prins cu privirea, lacul Bucura, cu
In loto: — T a u rii W alussi la
tins din Carpati. ca şi Zănoaga, noastră la mari altitudini. Acum sosirea lo r In Roma.
se amenajează o grădină botanică
Caleşu, Păpuşa, Gemenele sau cas­ de munte. In rezervaţie, specialiş­ Recent, biofîzirîanul sovietic V. A. ducea, s-a închis. Leşkovţev a cău­ care a împlinit recent 96 de ani, a-
cadei* Galeşu, Borăscu Mare şi patriei tii de la institutele de biologie ale Leşkovţev a ţinut o conferinţă in­ tat atunci pc un discipol al adep­ plicâ în fiecare an, în scop profi­
altele sînt deosebit de atractive Academiei R P . Romîne, Universi­ teresantă. tului „terapiei prin flămînzire", a lactic, tratamentul, flămînzind circa
pentru vizitatori. tatea Babeş-Boliarj din Cluj între­ El a arătat câ In fiecare an se aflat de la cl metoda tratamentului două săptămîni. In ultimii trei ani ■8'
Vegetafia se succede variată şi pra neagră, ursul, mistreţul, vul­ prind cercetări ştiinţifice privitoa­ prăpădesc pe mări şi pe oceane prin flămînzire şi şi-a început „ex­ şi Leşkovţev a flăminzit cîte 20—25
perienţa".
200.000 de vieţi omeneşti. Dintre a-
de zile pe an.
bogată de la poalele masivului şi pea, pisica sălbatică, jderul, risul. re la flora şi fauna masivului. ceştia, 50.000 pier în bărci la 4-6 zile In primele zile, el o suferit chi­ Examinind 200 de rude ale unor
pînă la piscurile înalte şi pleşuve. Pe inăltimi işi are cuibul acvila De cîtva timp Retezatul este un după naufragiul vasului cu care că­ nurile foamei. Apoi pofta de min- Flămînzirea prelungită nu este bolnavi de diabet, medici americani
Covorul verde al muntelui oferă imperială. Tot In Retezat cresc imens şantier. A început construc­ lătoreau, cind furtuna sau celelalte care a început „să se potolească", rară în lumea animalelor. Astfel, au constatat că circa 17 la sută din­
rarităţi de specii vegetale In afara cocoşul de munte, raţe şi gişte săl­ ţia unei reţele de drumuri auto in cauze ale catastrofei au dispărut. iar în a 6-a zi a dispărut complet. ursul în timpul hibernării se hră­ tre aceştia sufereau de „diabey ta-
pădurilor de fag, stejar, pin este batice. Delicatul păstrăv populează jurul parcului naţional, cu o lun­ In ultimii ani, o serie de oameni de Chiar a doua zi după începerea neşte exclusiv din rezervele inter­ IcnT. Examenul s-a făcut prin intro­
prezent nucul sălbatic, o rămăşiţă riurile şi unele iezere alpine. gime de 40 km, din care s-au şi ştiinţă au emis ipoteza că majori­ tratamentului, durerile în articulaţii ne ale organismului său. In această ducerea in sînge a unei cantităţi mari
a vremurilor predcluvialc. Intilnim Ciripitul păsărilor şi murmunil executat mai mult de jumătate. Se tatea covîrşiloare a acestor 50.000 au încetat. In a 0-a zi. Leşkovţev situaţie, ursoaica reuşeşte chiar să de zahăr de struguri. Ca urmare, za­
ici-colo frăsinet de mojdrean, de apelor se îmbină cu sunetul tă­ preconizează construirea de noi ca­ de oameni mor nu de foame, ci de... s-a putut ridica din pat. in a 11-a zi poarte în pîntece pui. hărul din slnge a crescut la liecare
obirşie meridională, minunate or­ lăngilor şi al fluierului ciobani­ bane şi a unor hoteluri turistice groaza care îi cuprinde faţă de si­ a ieşit din casă. Curînd, cl a înce­ Cum explică oamenii de ştiinţă subiect in parte, dar in timp ce la o-
hidee de munte (papucul doam­ lor Pasc aici iarba grasă a pajiş­ in principalele puncte ale masi­ tuaţia în care sc află. Leşkovţev a put să facă plimbări zilnice, şi-a re­ proprietăţile terapeutice ale flămîn- inul sănătos după două orc compozi­
nei). ca $i floarea de colţ (simini- tilor alpine nenumărate turme de vului : la Gura Zlata, Gura Apei, făcut o experienţă care confirmă că luat activitatea (elaborarea unei lu­ zirii absolute? Se presupune că, in ţia singelui a revenit la normal, la
cul). Deasupra covorului verde de oi şi vite apartinînd unităţilor a- Pietrile ctc. De asemenea se vor omul poate rezista fără hrană vreme crări pe care o înlvcrupscse din cau­ cazul alimentaţiei endogene (din re­ cei cu diabet latent conţinutul de za­
smarald al pădurilor se întind pa­ gricole socialiste din Ţara Haţegu­ amenaja puncte de observaţii şi îndelungată. za bolii). zervele interne). în organism are loc hăr In slnge a rămas mult timp ri­
jişti alpine, cu ierburi şi flori in- lui şi din alte părţi ale regiunii Hu­ laboratoare alpine. Astfel se creea­ Era o adevărată minune : un om distrugerea sedimentelor dăunătoa­ dicat.
cîntăloare. Vara, golurile de mun­ nedoara. ză condiţii excelente ca în acest In J 060, el s-a îmbolnăvit de o care timp dc trei săptămîni nu pu­ re, se activizează brusc puterea de Diabetul latent descoperit din timp
te sint deosebit de viu colorate. Retezatul işi păstrează farmecul masiv, care străjuieşte Carpaţii maladie foarte gravă — pnliartrită sese în gură nîci o firimitură de rrnn- apărare a organismului. Această $i tratat esle vindecabil in proporţie
Străluceşte albastrul florilor de îmbietor in orice anotimp. Iubi­ impunător, oamenii muncii să pe­ infecţioasă (paralizia articulaţiilor). care, se plimba liniştit pe stradă, presupunere este confirmată şi de de 80 la sută.
stinjenel de munte, al ghinţurei şi torii turismului de vară sau cei ai treacă clipe plăcute ; pentru ca oa­ S-a tratat după toate metodele mo­ muncea. Este drept că slăbise extrem următoarea experienţă ; s-au ino­
cupei la care se adaugă violetul schiului, care străbat iarna plrtiile menii de ştiinţă din ţară şi de pes­ derne, dar boala progresa ; Leşkov­ de mult (pierduse 20 de kg), dar se culat urşilor, in timpul hibernării, Dr MacICarncs a citat, la un con­
roşiatic al florilor de anghelină nesfîrşile, au Ia indemtnă cabane ţev nu se mai pulea ridica din pat. simţea excelent. microbi de ciumă şi nici un animal gres de psihiatrie linul la Londra, ca­
Acum, toamna, apare coloritul gal- şi case de recreare bine amena­ te hotare să studieze mai profund Atunci tînărul biofizîcian a holu- în cea de-a 46-a zi de „tratament*', nu s-n îmbolnăvit. zul unui copil de şapte ani care sufe­
fenomenele naturii.
ben-roşu al florilor de sclipeti, jate la Baleia. Pietrile, Gura Apei, rît să rişte o experienţă. El şi-a n- lui Leşkovţev i-a revenit pofta dc Experienţa lui Leşkovţev are şî o rea dc tulburări psihice — crize de
furie, spaime nocturne etc.
Medicul
A. ZA H A R IE
garofiţelor de munte, vfrtejului Gura Zlata, Buta Marc, Stina de corespondent Agerpres mintit că în 1052 a făcut cunoştinţă mincare şi el a început treptat să mare importanţă psihologică. Toţi l-a vindecat prin suprimarea dulciu­
cu N. P. Narbekov, şeful secţiei dc
pămintului. Printre stlnci creşte Rtu şi Cimpu lui Neag. Aici Işi în regiunea Hunedoara „terapie prin flămînzire" a Institu­ se alimenteze normal. oamenii trebuie să ştie că dacă li rilor cu care sc îndopa copilul. Ca
se întimplă să naufragieze, să se ră­
Boala s-a vindecat complet. De
tului de cercetări ştiinţifice în do­ patru ani deja. Leşkovţev lucrează tăcească prin taiga sau în pustiu şi să-şi verifice experienţa, dr. MacKar-
meniul balneologiei. Aplîcînd o me­ şi recomandă călduros tratamentul nu au alimente, nu trebuie să se nes i-a permis micului Michcl să ma­
todă originală (flâmînzirc totală prin flămînzire lase cuprinşi de spaima că vor muri niace din nou cîte dulciuri poftea.
După două zile, mama, disperată, a
MUZEUL TUTU N U LU I timp de 3 săptămîni, urmată de alte Din păcate, pînă în prezent acest de foame. Organismul nostru dis­ chemat din nou medicul-, copilul era
trei săptămîni dc revenire treptată
la alimentaţia normală), Nurbekov tratament nu n căpătat o fundamen­ pune de rezerve uriaşe. Dirijat de pradă unei noi crize violente Pus
Lo Vlena exista un muzeu unic In aici pipe istorice, printre care prima rute cu mai bine de o jumătate de tare strict ştiinţifică. Totuşi, rezul­ o voinţă fermă şi o minte lucidă, cl iarăşi la regim fără dulciuri, micului
felul lui — „Tnbakmuseum* (muzeul pipă din lemn de trandafir, cxecuială secol in urma ţigărilor de foi, (la În­ a reuşit să salveze intr-un an şi ju­ tatele practice sînt în favoarea lui. poate suporta chiar şi o flămînzire s-a calmat, devenind de atunci un co­
mătate viaţa a 350 de bolnavi fără
tunului), care cuprinde, în afara u- In anul 1G02 pentru prinţul de Urun- ceput ţigaretele erau mult mai groase speranţă (cazuri de hiperlonie, astm, Astăzi, acad. Bakulev tratează cu de lungă durată. pil normal.
nordocumente privind istoricul eve­ schweig; pipe din spumă de mare, şi aveau la fiecare capăt cite un şpiţ) angină pectorală ctc.). Printre pa­ succes prin această metodă ulcerul
nimentelor legate de iarba lui Nirot şi din diferiie elîc materiale,- pipa lui Muzeul cuprinde şi o vastă biblio­ cienţii vindecaţi de Narbekov s-au gastric, inllamoţia vezicii biliare.
toi felul de curiozităţi Inccpiixl de la Napoleon, cea a împărătesei Josofi- tecă cu lucrări din literatura consa­ numărat şi R. N. Simonov, artist al In spitalul „Ganuşkin". prof. Niko-
culiute pentru lobac de prizai, din di­ na, a Împăratului Prânz Josef şi a crată fumatului Interesant este că aici poporului, Surcn Koceariun, picto­ tacv aplică flămînzirea fiziologică
ferite metale preţioase, fildeş, ele., prietenei sale ICaterina Schrnlt ctc., nu găseşti nici un rînd privind efec­ rul Iakovlev şi alţii. in tratamentul schizofreniei.
Împodobite cu pietre preţioase si pină ele.; pipe pentru opiu, pentru heroi­ tele nocive ale tutunului, nici rezul­ Tratamentul prin flămînzire este
la tablouri şi caricaturi, unele cele­ nă, pipe orientale (cea mai veche din tatele cercetărilor făcute în legătu­ Dar, în 1956 Narbekov a încetat aplicat şi in alte ţări. Cunoscutul
bre. privind plăcerile fumatului, pri­ secolul XIV) ră cu urmările nefaste ale fumatului din viaţă şi, secţia pe care o con­ scriitor american Upton Sinclair,
matului. sau ineslecatului tutunului, Interesantă este şi secţia ţigărilor asupra stomacului, plămînilor, inimii
ţoale se găsesc aici. de foi şi a ţigaretelor, Pol li văzute ele
Secţia pipelor esle cercelată cu primele ţigări fabricate in Europa In Ceea ce pare Insă de-a dreptul cu­ Pot supravieţui organismele
mare aientie de vizitatori. Sc găsesc anul 1818, apoi primele ţigarete, apă­ rios la ..Muzeul tutunului'’ este că
peste lot se găseşte inscripţia „Fuma­
tul interzis". exploziilor atomice?'
Intre 1946 şi 1958, S U A . au între­ nici unul dintre ei nu părea sfl fi su­
prins circa 60 de explozii atomice ferit de pe urma radioactivităţii. In
Diverse în atolii Bikini şi Lniwetok din schimb, o serie de crustacee au avut
Oceanul Pacific. Pentru a descoperi dc suferit. De pildă, crabul de co­
ce s-a întâmplat cu viaţa animală cos, în trecut o adevărată delicatese,
Comisia naţională n Academiei de
Ştiinţe din Cuba a inaugurat de tu ­ şi vegetală de pe aceste insule de nu mai poate li consumat ca ali­
lind Stafia geofizică din masivul Su- corali, odinioară locuite. In iniţia­ ment, întrucît organismul lui con­
ron. situat în regiunea Pinar del tiva Comisiei pentru energia ato­ ţine o doză masivă de stronţiu-90.
mică din S.U .A ., un grup de radio­
Uio. Molivul ? Cind năpîrleşle, crabul
Slatia va sluji la studierea feno­ logi din Washington, sub conducerea îşi mănîncă vechea sa crustă, re­
menelor telurice. Importanţa aces­ lui Lauren R. Uonnldsnn. au între­ sorbind in felul acesta radioactivi­
tui centru constă şi în faptul (ă aici prins o serie de cercetări timp de tatea conţinută în ea.
se pot înregistra mişcările seismice cinci săptămîni. Reîntorsi în S U A ., cercetătorii în­
care au loc din zona Caraibilor pînă Debarcind pe insula Namu din cearcă să-şi explice de ce au supra­
in America Centrală, piecum şi cele atolul Bikini.- insulă otit de puter­ vieţuit alîtea organisme în atolii a-
din restul lumii. nic lovită de exploziile atomice in­ miniiti Răspunsurile constituie in par­
cit întreaga sa parte superioară a
★ lost spulberată, cercetătorii au con­ te însăşi onziţîa atolilor, întrucît
După numeroase cercetări, specia­ statat că ea era acoperită cu rogoz, viniurilc aliz.ee şi curenţii calzi ai
liştii de la Universitatea Columbus magnolii de litoral, piecum şi cu oceanului antrenează păsări, peşti şi
(S.U.A.), consideră că au descoperit tufişuri înflorite de mcsscrschmi- seminţe din regiunile care nu au su­
cca mai bună formulă de adeziv dia (plantă numită aşa după bota­ ferit de pe urma exploziei. Donatd-
pentru închiderea rănilor. Este vor­ nistul german Messerschmldt, care son şi colegii săi au adus cu ei sule
ba de mucusul secretat de melci. a trăit in secolul XVIII). Pe unele de peşti şi de plante pentru a ana­
Acesta se solidifică rapid şi opune din insuliţele învecinate, viţele de liza felul în care au fost absorbite
o mare rezistenţă oricărui efort de •/orele erau atît de abundente şi se şi apoi eliminate radiaţiile. Speci­
tracţiune. Nu mai rămîne dec îl să împletiseră atît dc stiîns, incit cer­ menele cele mai preţioase din acest
se pună la punct fabricarea Iui pe cetătorii au trebuit să-şi facă loc pun^t de vedere sînt nişte melci gi­
cale sintetică. cu machete (un fel de săbii curbate gantici, capturaţi la o distanţă de
★ ascuţite). 4 mile de centrul exploziilor. Prin
O societate new-yorkeză va expe­ Păsările au revenit pe atoli, luind organismul acestor moluşte au tre­ ELVEŢIA. — Noua şosea
cut, ca printr-o pompă, mii de litri
rimenta turnul de parcare Wulpa. locul celora care fuseseră ucise sau de opă iradiată Organismul lor con­ Luzern spre Breuenigpass şi
construit în Suedia. care, orbite de explozii, pieriseră de stituie astfel o adevărată hartă bio­ staţiunea de iarnă Engel-
Turnul este înalt de 27 metri şl
permite parcarea automobilelor în foame. Cercetătorii au efectuat şi o logică. care a înregistrat toate mo­ berg, complet acoperită cu c fs is s îî2 f3 g ra fjc e
înălţime, cîşligîndu-se 90 la sută din serie de cufundări in apă, pentru a dificările survenite. aluminiu pe o lungime de
spaţiu pe sol. Prin introducerea unei captura o serie de vietăţi subacva­ Donaldson se teme însă că cerce­ 700 metri, va fi curînd inau­ Cunoscutul a d o r comic sovietic drf
monede în contor, intră în funcţiu­ tice. Ei au descoperit bancuri de tările ar putea să fie neconcluden- gurată. teatru Leonid Bihov, işi /ace debutul
ne un sistem de ascensor care ridi­ le, întrucît multe specii de animale !n foto: Vedere parţiala in cinem aloqralic. FI turnează la stu­
că vehiculul respectiv pînă la locul peşte papagal, peşte chirurg, peşte şi plante caic trăiau ne atoli au dis­ de interior a noii şosele, dioul Lcn lilm „ M icu l iepure",
de parcare. ţap şi alte soiuri de peşti tropicali; părut, datorită radiaţiilor.
Regizorul M a rii DonsUoi, un ul d in ­
tre vete ra nii cinem atograliei s o vie ti­
ce, turnează In prezent lilm u l „In im ă
B O R S E C iJL de mamă", consacrat M ă rie i U llan ova,
mama lu i Lenin,
Regizorul Eldar Riazanov (rea liza to­
De Ia Topltţa, autobuzul te poar­ extrem dc scurt, toţi din staţiune nu sînt uitaţi. Sînt create, de ase­ De aici, dc sus, „mocănila", cu rul hlm clor „Noapte, de carnaval" şl
tă pe şoseaua ce şerpuieşte pe văi­ devin prieteni, petrccîndu-şl ziua menea, condiţii pentru cel ce prac­ toată încărcătura ci dc zeci dc mii . Balada hu sarilor") turnează in stu­
le Topliţei şi Secuiul al căror curs in adunări fără pretenţii, convor­ tică spoitul: popice, volei, fotbal de sticle de borviz (la Borscc sc dioul M osfi/m o nouă comedie in titu ­
dc ape se pierde uneori cu toiul biri prieteneşti, plimbări care lea­ In zilele frumoase, împrejurimile îmbutoliază zilnic 70.000 sticle), lată „A ve n tu ră la M oscova\ In cen­
in umbra pădurii dc brazi. In locul gă o caldă prietenie, şi, peste toate îl atrag pc vizitatori încă din pri­ cherestea şi alte produse, pare tru l a cţiu n ii se va a lia un Unăr zia­
U rsul polar „M ih e ", pensionar al g ră d in ii zoologice din Chicago, a (acut mele orc ale dimineţii. un şarpe uriaş ec sc furişează cu rist care a luat ho lă rîrca să nu trea­
o inlecţie la o măsea. M edicul veterinar a opinai pentru extract ie. In unde cele două piralc sc împreună, acestea, vrind-ncvrînd, toţi devin smerenie pe la poalele codrilor. că cu vederea n ici unul din laptele
acest scop ursul a tost narcotizai şi. In tim p ce dormea, dentistul şi-a şoseaua începe a urca în serpen­ fra|i întru... borviz. ape tămădui­ Din centrul staţiunii, o alee bine Spre est sc zăreşte un colţ din şi­ negative pe care Ic va observa.
tine strinsc. O mantie dc brazi sc
Izvoarele acestor
iăcut datoria. umbrită dc coroanele împreunate
întinde peste culmi, iar In poalele toare au fost descoperite acum nlc brazilor duce ta sud, către cel rul de comune — Corbu şi hiibor oV
pădurii, in lumea ferigilor şi a vreo 200 dc ani. In legenda păs­ mal îndepărtat punct turistic — — unele din cele mai frumoase a- Regizorul V la d im ir C ebolarcv t ,j c
muşchilor, clipocesc izvoare lim­ trată in popor se spune câ „un „Cuibul bufniţelor". Iii drum sînt şezuri din împrejurimile Borsccu- ncază In slu d io u l M osli/m , lilm u l
C U L T U R A K O R Y U pezi ea lacrima. Cu eît urci, dru­ cioban ce-şi avea turmele prin ră­ locuri pe lingă care nu poţi trece lui, vestite prin obiectele de artă aventuri „P aradoxul lu i Poloj". Su­
mul se încolăceşte din ce în ee mai săritul Moldovei, nâvâllndu-i sin- indiferent. Aleea duce prin Pădu­ casnică şi ţesăturile naţionale. In biectul va li inspirat din laplc reale
Koryu este numele unei dinastii şi După cum s-n amintit mai sus, in strins pc masivul Creanga, deve­ gclc pe gură, şl viind din (nra lui rea de aramă către Grota urşilor cealaltă parte a Corsccului, spre din viaţQ unui partizan sovietic care
totodată al unui stat feudal care şi-a perioada acestei culturi au (ost tipă­ nind tot mni încântător. Cind ai în Ardeal a căzut lingă izvorul şi Peştera dc gheaţă. O pădure eu nord, punctul dc atracţie îl consti­ în tim pu l M a ie /u i război dc apărare
exercitat dominaţia in peninsula co­ rite 80.000 de documente budiste, in ajuns sus, peisajul sc deschide şî Tîorvizuhd unde, bînd apă din cl. copaci cu 2-3 pînu la 7 trunchiuri tuie „Făgetul", muntele îmbrăcat a p a triei a acţionat in Bielorusia ocu­
reeana timp de 500 de ani, intre se­ 67C0 volume, lucrare care a necesi­ privirea alunecă deasupra valuri­ şl-a aflat tămăduire'*. înălţate dintr-o singură rădăcină in fagi bătrini de peste 600 dc ani. pată dc h ille iiş ti.
colele X si XIV Preluind culturile tai o muncă susţinută timp de 16 ani lor de nnmţi, scăldate în lumină, Pc aceste meleaguri vin astăzi se .înlănţuie acoperiţi dc muşchi Străhălînd pădurea seculară- gă­ _
dinastiei Silla (secolul 1 I.e.n. — se­ Cultura Koryu este cunoscută şi da­ înfăţişarea mîndră a Ceahlăului in concediu de odihnă sau pentru aurii. In Grota urşilor nu Intîl- seşti din loc în loc cîte o tăbliţă pc Sub titlu l pro vizo riu „Soare vesel,
colul X e.n ) si al dinastiei Ualhai torită lucrărilor in domeniul istoriei răsare între toate cu creştetul său refacerea sănătăţii z.cei dc mii de neşti nici un prieten din poveste care scrie: „Păstraţi linişte, nu răm ii fe ricii r regizorul P iotr Todo-
(secolul V il — secolul X), cultura şi literaturii In această perioadă a platinat, ca un adevărat părinte oameni ai muncii din toate colţu­ al copiilor. I a Peştera de gheată speriaţi vînatur. Specialiştii oco­ rovshi realizează la Studioul din Ode-
Koryu a început să se dezvoile ca o apărut „Istoria celor trei regate" pre­ înulbit dc vremuri. Coborîşul spre rile ţării. Dine amenajată, ca oferă insă lucrurile sc schimbă. Dc ia lului silvic au identificat citeva sa un lilm al cărui scenariu l-a scris
cultură naţională cum şi o istoric a perioadei dintre Uorsec in şerpuiri înguste, întoar­ optime condiţii dc odllmă şi tra­ intrare, un aer rece îţi taie răsu­ sute de urşi. căpriori, cocoşi dc in colaborare cu poetul şi com pozi­
Principalele vestigii ale acestei cul­ secolul l şi secolul VII Tot In aceas­ se în loc, nu c mal puţin ferme­ tament. Au fost construite pavilio­ flarea Lumina torţei Improvizate munte şl alic podoabe ale pădurii, torul Bulat OUudjava. F ilm u l esle
turi sint porcelanuri şi aproximativ tă perioadă au apărut poeme, cinte- cător. .Printre luminişurile pădu­ nul central cu instalaţiile pentru ad-hoc se împrăştie pc pereţii u- printre care bineînţeles şi porci conceput ca o m editaţie lin c o -lilo z o -
80 000 de matriţe din lemn pentru ti­ ce, poezii scrise cu caractere chineze, rilor se văd dc departe vilele pre­ băi. cantine caro asigură masa a mczl al stîncilor, şi răsfrîngîndu- mistreţi. lică asupra destinelor acelor tin e ri
părirea documentelor budisle. Valoa­ precum şi lucrări In genul narativ. sărate ca o salbă dc perle in jurul mii de oameni. S-au captat noi iz­ sc pe feţele oamenilor, formează Ajuns sus, după ce ai vizitai stî- care s-au pomenit in viitoarea răz­
rea lor este cu alil mai mare, cu cit Trebuie menţionai poemul epic unui tăpşan , 1a marginea codrilor voare. Toate vilele nu fost repa­ un tablou fantastic. Umbrele sc în­ nclc, cobori, aproape fără să vrei, boiului.
creaţii ale culturii datează nu din „Utopia \n Orient" scris de Li Kvu dc- brazi cc-I înconjoară. La cdbo* rate şi dotate eu mobilier nou tind în toate părţile ca nişte uriaşi pe versantul celălalt, in patria aV
timp de pace, ci din timpul luptelor Bo, oglindind lupta polriotică a po­ rîrca din autobuz este aproape im­ Asistenţa medicală este asigurată cu mişcări repezi şi înspăimintă- fructelor. Cit vezi cu ochii, tufi­ O riginalH alco U lm ului p o liţist ;,An-
Împotriva invadatorilor străini. porului Eroul poemului, regele Doikj- posibil să nu înlîlncşti prieteni sau dc către cadre cu înaltă calificare toarc, glasurile sc unesc şi capătă şuri dc afine, mure, fragi. go ro j" („N e lin iş te ” ) constă in aceea
In general, cultura Koryu s-a deo­ mvimg. întemeietorul dinastiei Koku- cunoscuţi. Faima acestei staţiuni Clubul staţiunii, cu 'sălile sale o înzecită putere, producînd un * că este vo rb it în lim ba esperanto.
sebit prin obiecte de artizanat, biju­ ryo, ocupă un loc important in lite­ din colţul dc nord-est al Ardealu­ elegante şi bine dotate, oferă con­ vutet fără nume, cc parc că iese Dacă cineva tc-ar întreba : cind Pină In prezent lim ba esperanto in
terii, vopsele, miniaturi In sidef, dar ratura coreeană, datorită patriotismu­ lui este binecunoscută în întreaga diţii neutru o bogată activitate cul­ dinlr-o gură a iadului. este mai frumos la lîorscc, vara clnem alogralic a tost folosită numai
Îndeosebi lucrări In porcelan şi ceia- lui şt mîndriei sole nu|ionaie. ţară. Atraşi de cina de ape mine­ turală şi diverse distracţii pentru Nici nu sc risipesc bine impre­ sau iarna ? Răspunsul ar fi foarte In c îIcvq secvenţe din unele hlme.
nncă Porcelanul Koryu, creat in sco­ Cullura Korvu, care şi-ă croit un rale, cit şi dc ispititoarele frumu­ toate vîrstclc Cititorii au posibi­ siile şi jată-tc la Cuibul bufniţelor greu de dat Pentru fiecare s-a»‘ de exemplu, in scenele din Ulm ul
puri alil practice cil şi decorative, drum propriu in toiul luptei împotri­ seţi ale naturii, munteni, moldo­ litatea să aleagă din cele pvstc Un bot dc slîncâ ieşit mai în afară găsi argumente la fel dc convin­ „D icta to ru l", de Chuplin. in care „Fu-
ocupă un loc aparte lu cadrul cul­ veni, olteni, bănăţeni, trec munţii 15 000 volume ale bibliotecii căr­ deeit (oale celelalte domină valea gătoare. rer HincUel“ vorbeşte m ulţim ii. Cine
turii respective, datorită perfectei sale va agresorilor străini, a pregălit ca­ şi se înlîlnesc aici. Iuti-un timp ţile preferate, Nici iubitorii dc dans cc lasă loc dc trecere către liicaz c . ZL A V O G şlie dacă la s iirş itu l Ulm ului „ A n -
armonii ctomaticc, formei şl desene­ lea culturii feudale, care a apărut In 9oro/" se va Inţclctjc cine esle asa­
lor. Coreea In secolele XV şi XVI. sinul 7