Page 80 - 1964-11
P. 80
Mr. 3081
Drumul socialismului
Pag. 4
Prezenţe roromeşli Flecerea din Capitala
în străinătate Kyp r ia n u — „Enosis-ul va deveni In curind o a vicscancelarului
NEW Y O R K 23 (Agerpres) — Kuciuk—„Enosis-ul nu este o soluţie ci un “ Austriei
Nicolae ilerlea a reapărut pe sce
na operei Metropolitan în rolul lor N ICO SIA 23 (Agerpres). — priote ar putea să coexiste în mod
dului Ashton din opera Lucia dc Fnosis-ul (Unirea Ciprului cu Gre paşnic în cadrul unei constituţii fe Luni dimineaţa a părăsit Capitala
Lammcrmoor, alături de soprana cia) va deveni in curind o realitate, derale elaborate după modelul celei vicecancelarul Austriei, dr Bruno
Joan Sutherland interpreta Luciei. a declarat duminică In Limassol mi elveţiene". In continuare, reprezen Pittcrmann, care la invitaţia prim-
Ca şi la spectacolele cu opera Hi- nistrul de externe al Ciprului, Spyros tantul comunităţii cipriote turce a- viccpieşedintelui Consiliului de M i
goletto, publicul american a pri Kyprianu. Luind cuvintul in faţa ci- daugă: „enosis-ul (unirea Ciprului niştri al R. P. Roirhne. Gheorghc
mit cu căldură pe solul artei romi- torva mii de ciprioţi greci cu prile cu Grecia) nu este o soluţie ci un Apostol, a vizitat Expoziţia realiză
ncşli, răsplutindu-l cit aplauze N i jul sosirii in vizită în această loca coşmar. Numai separarea fizică a rilor economiei naţionale a R. P.
colae Herlea va mai apare intr-un litate a lui Andreas Fapandreu, fost celor două comunităţi, greacă şi tur Komîne.
spectacol radiodifuzat cu opera Lu adjunct al ministrului coordonării că, poate garanta viaţa şi securita Oaspetele a fost condus la aero
cia de Lammermoor, la dala de 5 al Greciei, Kyprianu a adăugat câ tea comunităţii turce. In consecinţă port de Gheorghe Apostol, Ion M a-
decembrie, şi va chila, de aseme „în ciuda tuturor obstacolelor, difi ciprioţii turci sint hotăriţi să conti rinescu, ministrul industriei meta
întrevederile tovarăşului D jakarta: nea, in 3 spectacole cu opera For cultăţilor, comploturilor şi inaşina- nue lupta lor pînă in ziua cind ei lurgice. Pompiliu Macovei, adjunct
ţmnilor puse la cale de adversarii
ţa destinului, in zilele de 26 noiem noştri, noi nu vom renunţa pînă nu vor obţine separarea de ciprioţii al ministrului afacerilor externe, Ion
greci".
Alexandru Bîrlădeanu în Franţa 0 nouă brie şi 21 decembrie ac. vom realiza, necondiţionat, enosis-ul". Citind surse bine informate din Cîmpeanu, secretar general în M i
+
LE1PZIG 23 (Agerpres). — Pe de altă parte, ministrul de ex Nicosia, agenţia France Presse men nisterul Comerţului Exterior, Mir-
PA R IS 23 — Corespondentul A- rector general în Ministerul de Ex terne a precizat că va conduce dele ţionează câ conducătorii comunităţii
gcrpres, Tudor Vornicu, transm ite: terne, Andre Marechal, delegat ge conferinţă Q.P.E.C. La 21 noiembrie s-a încheiat la gaţia ţării sale la lucrările Adunării cipriote turce au hotărît trimiterea cca Ocheană, ambasadorul R P. Ro-
Luni dimineaţă. Alexandru Hîrlâ- neral la cercetările ştiinţifice şi Leipzig cel de-al V 11-lea Festival Generale O.N .U., care vor începe la unei delegaţii la apropiata sesiune a mtne ia Viena, de funcţionari supe
deanu, vicepreşedinte al Consiliului tehnice, Maurice Poenle, membru internaţional al filmului documen 1 decembrie. Adunării Generale a O .N .U , care riori ai M A I ,
de Miniştri, a avut o întrevedere cu al Institutului, preşedinte, director D JA K A R T A 23 (Agerpres). — tar şi de scurt metraj la care au fost ★ să reprezinte interesele sale la acest Au fost de faţă dr. Paul Wetzler,
dl. Gaston Palewski. ministru de stat general al companiei de telegrafie Luni s-a deschis la Djakarta o prezentate 196 de filme din 34 de N ICO SIA 23 (Agerpres) — for internaţional. Din delegaţie va
însărcinat cu cercetarea ştiinţifică făiă fir, Roger Gaspard, preşedinte, nouă conferinţă a Organizaţiei ţâri ţări. Intr-un interviu acordat presei ci face parte şi Rauf Denktask, preşe ambasadorul Austriei la Bucureşti
şi problemele atomice şl spaţiale. director general al firmei „Schnci- lor exportatoare de petrol (O P EC.). Premiul special al juriului a fost priote da vicepreşedintele Kuciuk dintele Camerei comunităţii turce şi membri ai ambasadei.
Oaspetele a fost însoţit de Miliai der”, Pierre Jacquinot, de la Cen Iau parte reprezentanţi ai Indonezi acordat filmului „Oameni in tă se spune, potrivit agenţiei Franca din Cipru, căruia, după cum se ştie,
Petri, adjunct al ministrului Comer ţi ul naţional de cercetări ştiinţifice, ei, Iranului. Irakului, Kuweitului, Q a cere’ (Anglia). La categoria fil Presse, câ „cele două comunităţi ci I e-a interzis şederea Sn insulă. » * w (Agerpres)
ţului, şi de ambasadorul R .P .R . Ia Jean Renou, y?ful Departamentului tarului, Libiei, Arabiei Saudile şi melor documentare de lung metraj,
Paris, dr Victor Dimitriu. relaţii externe la Comisariatul pen Venezuelei, ,,Salul Bagnolo intre negru şi roşu"
Apoi, Gaston Palewski a oferit tru energia atomică, Gil Curîon, dl- In cuvintul de deschidere, Sviban- (R F .G ) a obţinut premiul „ Porum
oaspeţilor un dejun la care au luat rector la cabinetul ministrului Pa drio, ministrul afacerilor externe al belul de aur", tar „Ziua fericită a
parte şi Rene Clair, de la Academia lewski, Ives La Preriere, consilier Indoneziei, a chemat statele membre mamei“ (S.U.A.) — „ Porumbelul de
franceză. Robert Currier, secretar al tehnic. ale O P .E C . să fie unite în disputa argint".
Academiei de ştiinţe, Francois Dejunul s-a desfăşurat într-o at- Filmele de scurt metraj „ Katiuşa0
Puaux, ministru plenipotenţiar, di mosferâ cordială. cu companiile străine care Ie exploa (U R S S ) şi „Vaska° (II P. Bulgaiia)
tează petrolul şi obţin uriaşe benefi au fost distinse cu premiul „Po
cii de pe urma lor. După cum se rumbelul de aur", iar filmelor de
in legătură cu situaţia din Congo ştie, în ultimele luni au avut loc mai scurt metraj prezentate de IIP . Ro-
mină („Ziua marilor emoţii"). R.P.
multe asemenea reuniuni în vede Polonă, R.D. Germană şi R S F . Iu
@ Tratativele de la Gatuudu (JV Apelul lansat de rea elaborării poziţiei şi cererilor co goslavia li s-a acordat premiul „Po
mune ale ţărilor membre ale rumbelul de argint'1.
Gbenye ® Trupele guvernamentale au reocupat lo O.P.E.C. la viitoarele tratative cu Filmele documentare romineşti
calitatea Lubutu companiile petroliere străine. „Tonitzan şi „Puterea adevărului",
s-au bucurat, de asemenea, de suc
N AIRO BI 23 (Agerpres). — afirmai totodată că deţine informaţii După şedinţa publică «tu început ces
Luni n avut, loc în localitatea Ga- privitoare la sosirea unor unităţi de şedmte în cadru mai restrîns A luat *
lundu, situată la 40 de kilometri de paraşutişij belgieni în localitatea cuvintul Chaorul Snleh, cel dc-al TB1L1S1 23 (Agerpres). —
capitala Ken.veî, prima îniilmre din congoleză Dounin. situată la 350 ki Teodora Lucaciu, solistă a Teatru
tre ambasadorul S.U .A la Nairobi. lometri dc Stanic.'viile. (Această treilea viceprim-ministru al Indone lui de Operă şi Balet din Bucureşti,
W illain Allwood, şi reprezentantul O’.irc a fost dezminţilă de oficiali ziei. care şi a exprimat încrederea că a obţinut, la 22 noic>nbrie, un mare
răsculaţilor congolezi, Tliomas Kan.- tăţile belgiene) OP.IO.C. va reuşi să impună princi succes pe scena Teatrului din Tbi-
za, in cadrul căreia o fost luată in Pe de altă parte, trupele guver piul împărţirii echitabile a benefi lisi, inter pretind rolul Ini Mimi din
discuţie problema locuitorilor euro namentale si mercenarii care înain opera ..Boema" de Puccini
peni şi americani din regiunile con tează spre Stanlcyville au reocupat ciilor obţinute de către companii şi Ziarul local „Zarea Vostolca“ a
trolate de răsculaţi. La îiitîlnirc, ca luni localitatea Lubutu, la aproxi ţările cărora le aparţine petrolul. Lu public o t o cronică muzicală în care
lificată drept preliminară, a parti mativ 200 kilometri sud est de pi in crările conferinţei vor dura pînă la n elogiat calităţile vocale şi inter
cipat şi primul ministru al Kenyei, capabil centru al răsculaţilor. 30 noiembrie. pretative ale Teodorei Lucaciu.
Jomo Kenyatta, in calitatea sa de Ccntinuiud turneul său in U R S S.,
preşedinte nl comisiei Organizaţiei riutăroaţa rmnhiă a vlecat luni la
Unităţii Africane pentru Congo. Erevan, capitala R.S.S. Armene
Judecind după unele declaraţii
oficiale si după relatările corespon PENTRU RESTABILIREA CALMULUI
denţilor dc presă, punctele de ve
dere ale participanţilor la întîlnire s a i g o n : fn Vietnamul
au fost foarte divergente. Se pare, VIAŢA POLITICA A TURCIEI
transmite agenţia France Presse, ci de sud situaţia continuă
tind surse bine informate, că Statele Intîlnirea de la Ankara
Unite ţin să sublinieze eâ începe să fie tulbure It F. G ER M A N A . __ In folo : Aspect de la o recentă demonstraţie împotriva înarmării atomice des
rea convorbirilor cu Kanzn nu im făşurată pe străzile oraşului Miililheim, la care participanţii distribuie manifeste trecătorilor.
plică recunoaşterea în vreun fel a A N K A R A 23 (Agerpres). La sfirşîtul acestei întilniri a fost SA IG O N 23 (Agerpres). —
guvernului de la Stanleyviile. Sta Sub preşedinţia lui Cemnl Cur dat publicităţii un comunicat in care Agenţiile de presă continuă să
tele Unite au arătat, de asemenea, sei. preşedintele Turciei, a avut loc se subliniază necesitatea menţinerii transmită din capitala Vietnamului ţia acestora câ trebuie „să iei. aţe
că întrevederile nu s-ar putea referi duminică lu Ankara o intilnirc la constituţiei şi salvgardării regimului de sud că situaţia continuă să fie Presa franceză despre discursul la forţa multilaterală*.
decît la problema securităţii si even care au participat preşedinţii Sena actual din Turcia Semnatarii comu tulbure, in urma mani demonstraţii Editorialul ziarului „Les Echos" a-
tualei evacuări a populaţiei albe din tului. Adunării Naţionale si primul nicatului isi exprimă opoziţia una care a început sîmbătă după-amia/ă generalului de Baulle rostit cu prilejul nalizeazâ, de asemenea, părţile im
Sianleyvillc. ministru, şefii grupurilor parlamen ni mă faţă de orice provoc are vizind şi a continuat in dimineaţa zilei ur portante ale discursului, scoţi nd in
Punctul de vedere nl răsculaţilor tare. precum şi miniştrii justiţiei, de armata, constituţia si regimul poli mătoare. Agenţia France Presse ara evidenţă următoarele idei: „Adrer.în-
este că problema europenilor este interne si apărării naţionale. tic. In comunicat se atinge atenţia tă că manifestaţia budistă s-a des aniversării eliberării Strasbourgului du se vest-germanilor. de Gaulle )e-a
stiîns legală de cea a ajutorului mi Potrivit agenţiei France Presse, în- asupra necesităţii încetării sprijinului făşurat sub semnul protestului împo lansat un avertisment foarte net: oi i
litar american şi belgian acordai ti Ini rea a avut drept scop discutarea si excluderii din oricare partid a a- triva guvernului condus de Huong. acceptaţi Piaţa comună agricolă si,
guvernului Iui Chombe. unor soluţii menite să dură la resta relor persoane care prin cuvinte, ar Autorităţile au arestat aproximativ P A R IS 23 — Corespondentul A- germanilor le-a spus: „Dacă persis mai ales, refuzaţi forţa atomică mul
Intr-o nouă declaraţie, transmisă bilirea calinului in viaţa politică. ticole de presă sau prin orice altă 300 de manifestanţi, dintre care cea gerpres, T. Vornicii, transmite: taţi sâ vâ faceţi auxiliarii americani tilaterală, ori vâ puneţi singuri r.n
!de postul de radio Stanley viile luni După cum se .ştie, această întîlnire a formă de manifestare au adoptat o mai marc parte sint studenţi. Împo Presa franceză dc luni dimineaţa lor, nu mai contaţi pe mine pentru afara Europei europenilor". Ziarul n-
dimineaţă, Chnsiophe Gbenye, şeful lost convocată ca urmare a întreve atitudine contrară acc-slor obiective triva celor care au manifestat pe consacră spaţiu larg ideilor şi tonu a construi Europn (occidentală — rală apoi că de Gaule: „a prevenit
guvernului cu sediul în acest oraş, derii pe care premierul lsmet Inonu l*e de altă parte, comunicatul in străzile Saigonului au fost folosite lui discursului rostit duminică de ge N.R.). iini reiau libertatea". Germania occidentală că ea se va
a făcut cunoscut că un avion ameri /i avut-o cii preşedintele Adunării vită populaţia să nu maî acorde în gaze lacrimogene. Cu toate că ma neralul de Gnullc cu prilejul aniver „Paris Jour" arată eâ „tema Europei exclude de la sine dacă va persista
can a bombardat duminică la piînz Na\ionale a Turciei. Fuat Sirmc-n. credere persoanelor rău intenţionale nifestaţia <i fost împrăştiată, in di- sării a MO de ani de la eliberarea a dominat discursul de la Slras- să prefere Europa (occidentală —
localitatea Ponthicrville ocupată dc care a adus la cunoştinţă primului care se dedau la astfel dc arte ur verse puncte ale oraşului s-au format Strasbourgului. bourg". „O Europă întemeiată pe co N il ), aşa cum o concep Statele U -
răsculaţi Bombardamentul a făcut ministru faptul că sofii partidelor mărind sâ-si asigure interesul lor noi grupuri de manifestanţi Intr-un „L ’Auiore" de pildă, rcferiiulu-se laborarea franc o-vest-gennana tre nite, unei Europe a patriilor*.
mai multe victime in rîndîil popu politice din Turcia sînt hotariţi să personal şi politic. comunicat publicat de reprezentanţii la partea discursului in care genera buie să se realizeze, maî ales, în că La rîndut său, „Fignro* consideră
laţiei civile. Gbenye a Innsat un apel apeleze la arbitrajul preşedintelui In încheiere, se precizează că „şefii budisii sînt denunţate represiunile lul dc Gaulle a tratat despre relaţiile di ul Pieţei comune industriale si a- câ discursul a fost „fără ameninţări
insistent Senatului belgian şi pri republicii, în urma eşecului înregis partidelor an cerut preşedintelui re exercitate de guvernul Huong şi se cu vest-germnnii arată câ generalul grirole" — arată ziarul. In legătură şi regrete", dar că „şeful statului a
mului ministru al Kenyci, Keuyalia. trat de subcomisia parlamentară în publicii să prezideze o nouă intilnirc cere satisfacerea revendicărilor popu reaminteşte că a semnat cu ci un cu viitoarele scadenţe de la Bruxel acordat o importanţă capitală sca
cerîndu-le să intervină pentru a sărcinată cu realizarea unui acord menită să stabilească cil mai repede lare. Ceivurile budiste preconizează tratat fără preambul, iar dară moi les — a căror dată generalul s-a ab denţelor apropiate şi <A el a arătat
opri imediat bombardamentele. El a in acest sens. necesitatea unei noi remanieri a gu tîr/iu ei an adăugat unul. noi nu ţinut de a o reaminti — scrie ziarul limpede că dacă indicaţiile tratatu
posibil celelalte măsuri pe care ei
vernului, intrucît 2ctuala formulă vrem să auzim de el. Aceasta în — de Gaulle a subliniat îndeosebi lui dc la Roma nu sînt adoptate, se
le consideră oportune in vederea guvernamentală cuprinde încă ele seamnă că înamtincl prea departe pe că partenerii noştri trebuie sâ creeze va termina cu Comunitatea Econo
CONGRESUL P.S.D.G. restaurării calmului în viaţa politică. mente dieinisle. Cidea indicată de acordul MoNama- o organizaţie in care să-si aleagă o- mică". mult dezbâluta
ra4— von Ilassel, ei se vor J'acc sa
Referindu-se la
biectivele proprii şi sâ aibă mijloace
botorii Europei (occidentale — N.R ).
Pe această Europă generalul nu o în şi obligaţii proprii. Allfel spus, să se problemă a forţelor nucleare multi
laterale. „FMumanite" îşi începe edi
unească politic".
ŞI-A ÎNCEPUT LUCRĂRILE Instituirea unui pr emili pentru ghite in frontierele Pieţei comune. Ziarul se întreabă dacă „această torialul cu următoarea frază: „In
disc ursul pe care l-a pronunţat ieri
El are in continuare in vedere o ne
tele răsăritene şi speră că stabilirea descoperirea
Franţa ar fi gata să dea un rol eu
Luni s-a deschis la Karlsrnhe Con economice ale R F. Germane în sta Berniaiîti gociere cu Estul In ceea ce priveşte propunere nu înseamnă oare că la Slrasbourg, generalul de Gaulle
gresul anual al Partidului social-de- rclaţiic cu americanii, ziarul consi ropean foiţei de şoc franceze?" In a reînnoit opoziţia sa faţa de forţa
mocrat din H F. Germană, la care dc legături economice si culturale FR A N K F U R T PE M AIN 23 <A- de entanasic, caic preconiza „puri- deră că generalul le-a arătat în dis ceea ce priveşte dialogul cu vest- multilaterală, deşi el a făcut-o in ter
participă 340 de delegaţi reprezentînd să contribuie pe viilor Ia îmbunătă gerpres). — licarca** rasei germane, prin ucide cursul său: „Voi nu aveţi de jucat un gennanii, ziarul consideră că, în meni mai măsuraţi şi chiar fără s-o
pe cei C50.000 de membri ni celui mai ţirea climatului politic*' rea tuturor bolnavilor incurabili şi discursul său, de Gaulle a ali as aten numească".
mare partid de opoziţie din Germ a Cit de puţin diferenţiată de par Procurorul sef aj tribunalului din a bolnavilor mintali. rol de protector a) Europei", iar vest-
nia occidentală Congresul a fost des tidele guvernamentale esle politica FranUfurt pe Main. Frilz llauer, a LI a fost judecai de tribunalul mi
chis de către Herbert Wehner, vice preconizată ele P.S.D.G. o arată zia anunţat luni instituirea unui pre litar aliat dc la Nuhrcnbcig şi con
preşedinte al partidului care a pre rul austriac ,,Die Presse" care scrie: miu de 100.300 dc mărci pentru ace damnat In moarte în contumacie, ca
zentat o dare de seamă privind re „delimitarea tradiţională nu se face la care va furniza orice informaţie fiind unul din principalii criminali vreme ce nu va mai fi membru crul, pentru că administraţia nu
zultatele obţinute in alegerile comu nici în politica internă, nici in cea care ar putea conduce la descoperi din epoca nazistă. In 1054, un tri a! Senatului, va fi liber să abor acceptase revendicările prin sem
nale. In cadrul congresului, liderul externă. P .S .D G nu se relielea/ă de rea lui Martin llormann, unul din bunal din Bcichtesgadcn (Davaria) deze problemele cele mai diverse. narea unui nou contract de muncă,
partidului, WiUi Brandt, va expune Ioc sau aproape de loc faţă de coa principalii locţiitori ai lui HUIer. l-a declarat în mod oficial de Goldwater şi-a întrerupt activi urmează să sc întoarcă la locurile
poziţia socîal-democraţilor faţă de liţia guvernamentală Prczentiiulu-se Despre Hormann, care a fost in cedat. tatea publicistică la începutul anu dc muncă în aşa fel incit sucursa
principalele probleme politice. Lu cu o poziţie moderată el urmează pe ierarhia nazistă a doua personaii- lui 19G4. lele producătoare ale companiei
crările congresului vor dura pînă la planul politicii externe cursul U C.D., late după llitler, sc ştia că a mu Frilz Haucr a declarat că exista NEW Y O R K . — Comitelui spe sa-şi reia în întregime producţia.
27 noiembrie. jar cercurile social-demorrate radi rit sub ruinele Berlinului. în ul suficiente probe care adeveresc că cial al O .N .U. pentru examinarea Se aşteaptă ca în următoarele opt
Congresul marchează începerea cale de stînga exercită numai o in timele zile ale celui de-al doilea Hormann a supravieţuit ultimelor H ELSIN K I. — La Helsinki a problemei aplicării Declaraţie» ni zile sâ se ajungă la producţia de
pregătirilor in vederea alegerilor ge fluenţă moderată asupra politicii e- război mondial. In ultima vreme, zile ale războiului si s-a refugiat în luat sfîrşit Conferinţa anuală or privire la acordarea independen virf a companiei care se ridică la *
nerale din toamna anului viilor. conomice şi sociale a partidului'. însă, au circulat tot mai frecvent America dc sud. Potrivit declara dinară a Comitetului dc colabo ţei ţărilor şi popoarelor coloniale, 10.000 dc automobile pc zi. £
După cum se stic social-democraţu Spre deosebire de linia politică ur ştiri potrivit cărora cl s-ar afla în ţiilor sale, ci s ar afla în exil în rare a partidelor social-dcntocralc şi-a încheiat dezbaterile în legă A LG E R . — După vizita inlrcs^ ’
au înregistrat de curind importante mată de liderii Partidului social-de viată, trăind în exil iuti una din Paraguay, unde se ascunde şi un si organizaţiilor sindicale din ţă tură eu viitorul a 4G de teritorii primă în Maroc, vicepreşedintele
ciştiguri de voturi cu prilejul alege mocrat nuille organizaţii ale acestui ţările Amcricii Latine. alt criminal notoriu nazist, dr. Joscf rile nordice, la care au luat parte dependente, inclusiv llasutoland,' R .A .U ., Abdel Hakint Amor, vizi
rilor locale, invingînd partidul U.C.D partid au prezentat proiecte de re El este acuzat dc iniţierea asasi Mongelc. supranumit Şi „îngerul primii miniştri ai Suediei, Dane Hcchuaualand şi Swa/iland din tează în prezent Algeria, la invi
—U.C.S. în uncie din „principalele zoluţii prin care cer o nouă orien natelor in masă tilc evreilor in morţii", fost medic al lagărului de marcei, Norvegiei, şi preşedintele Africa dc sud. taţia guvernului acestei ţări. îm
fortăreţe*' ale acestuia. tare a politicii partidului Astfel or perioada anilor 1041—1045, precum Partidului social-democrat din Fin Comitelui se va întruni din nou preună eu ceilalţi membri ai de
Înaintea deschiderii congresului, ganizaţia Partidului social-democrat şi in legătură cu programul nazist concentrare de la Auschwitz. landa. Cu acest prilej au fost ex peste citcva zile pentru a apro legaţiei R .A .U .. el s-a intilnit pînă
organul social-democrat vest-german, clin Dusselclorf a cerut conducerii puse punctele de vedere ale ţă ba un raport către Adunarea G e acum eu o serie de oficialităţi al
„Voerwarts" a publicat o amplă de partidului să respingă participarea rilor respective faţă dc rezultatele nerală a O N U. in care atrage, a- geriene. In cadrul convorbirilor,
claraţie a acestui partid în care esle R.F Germane la foiţele nucleare Conferinţei dc la Geneva a A .E.L.S. tcnlia asupra implicaţiilor politice reprezentanţii celor două părţi trec
expusă politica P .S D .G , Astfel se multilaterale ale N A T O . Ziarul (Asociaţia Europeană a Liberului şi economice pe care le are acti în revistă siluaFa politică din nor
arată că P.S.D G. se pronunţă în anu „Deutsche Volkszeîtung" arată că o Schimb) vitatea companiilor internaţionale dul Africii, probleme ale unităţii
mite condiţii pentru înlăturarea serie de proiecte dc rezoluţii conţin miniere in regiunea Africii dc sud- africane, precum si alte probleme
cursei înarmărilor cît şi împotriva proteste holărîte împotriva planurilor C A IR O . — In cadrul vizitei sole vest, precum şi asupra viitorului legale dc dezvoltarea relaţiilor r *
înarmării nucleare a H F. Germane de adoptare a unei legislaţii excep JpSsL oficiale în Republica Arabă Uni acestor teritorii. gcro-eg;ptcnc. La 22 noietnh, L
Aceste prevederi sînt de fapt dez ţionale în R F. Germană. Organiza tă, Eu^cn C.crslenmaier, preşedin B O GO TA. — Guvernul colum c onducă Ionii delegaţie? R A.U. * c
minţite chiar în aceeaşi declaraţie ţia P.S.D.G. din Munchen a cerut tele Bundestagului vest-german, a bian a trimis instrucţiuni tuturor avut o prima întrevedere cu pre
care reafirmă totodată fidelitatea congresului să recomande fracţiunii evul duminică după-a.niază o con consulatelor sale de peste graniţă şedintele Ahmed Den Cella
faţă de alianţele militare occidentale social-democrate din Bundestag sâ vorbire cii preşedintele Nasser Po sâ refuze viza dc intrare in Co A C CR A . — în capitala Ghancl
la caic participă şi H F. Germană. In se opună cu hotărîre adoptării unei trivit agenţiei D.P A., în ‘ centrul lumbia a fostului dictator argenti s-a desfăşurat reuniunea Consiliu
pr oblema mult discutatului proiect al astfel de legislaţii. r « ® ji convorbirilor s-au aflat in primul nian, Juan Peron, pentru a preveni lui dc administraţie al Uniunii or
F.N.M . poziţia Partidului social-de După cum apreciază ziarul vest- \U rind relaţiile dintre cele două ţări. întoarcerea sa in Argentina prin ganizaţiilor naţionale dc radio si
mocrat este asemănătoare cu cea a gennnn ..Die Zcit" la actualul con De asemenea, au fost discutate Columbia. televiziune din ABica (LÎUTNA).
guvernului cu singura deosebire că gres „nu sînt de aşteptat dezbateri V probleme privind actuala situaţie Măsura guvernului columbian a Acest organism a recomandat in
se declară mai hotărît împotriva ri politice arzatoare" dar că „pentru internaţională. fost luată după ee Peron, caic tr-o rezoluţie ţinerea unei confe
nei înţelegeri bilaterale în acest do prima oară din IfNf» partidul are T IR A N A . — La Tirana s-au în acum se află Ia Madrid, a fost in rinţe mondiale a organizaţiilor rc-
meniu şanse reale de a deveni cel mai pu cheiat lucrările celei de-a 5-a se vitat de către fastul dictator co «ii'uiale de radio şi televiziune iu
Ocupîndu-sc şi ele alte aspecte ale ternic partid la viitoarele alegeri, în RT siuni a Adunării Populare a R.P. lumbian, Gustavo Rojas Pinilla, să lrîG5, deoarece „această inî'îatiiâ
politicii externe a R.F.G. în declara primul rînd datorită crizei de durată Albania a celei dc-n 5-a legislaturi. viziteze Columbia. are o importanţă capitală pentru
ţie se arată că ..Partidul socîal-dc- a partidului U.C.D L. Gog a a fost ales in unanimitate D A M A SC. — Timp dc 9 zile în coordonarea relaţiilor intre orga
mocrat salută înfiinţarea de misiuni C. V A R V A R A în funcţia de preşedinte al Adu capitala Siriei au avut loc lucră
nării, în locul lui M. Sht.vlla, care rile celui de-al 3-lea congres in nizaţiile de radiotcleviiiunc din
a încetat din viaţă acum citcva ternaţional al sticlei eu partic5pa- lumea întreagă". Intr-o al fă rezo
S u c c e s e ale unităţilor luni In cadrul sesiunii au fost a- Inti-una din recomandările sale luţie, adoptată de URTi\ A sc re
rea reprezentanţilor din 21 de ţâri.
comandă constituirea unui comi
doplatc decretele emise dc
pre
tet care să aibă sarcina coordo
de partizani din M o za m b ic zidiu, precum şi legea cu privire congresul sprijină de/.voitaiea stu nării activităţii Uniunii pnn-afrl-
la drepturile civile ale cetăţenilor
diilor istorice şi arheologice pri
străini. vind arta sticlăriei. Lucrările ce
A LG FR 23 (Agerpres). — de cîteva luni. Simultan, alte grupuri W ASH IN GTO N . — Senatorul canc a jurnaliştilor si a Uniunii
Biroul permanent al Frontului de ale partizanilor au atacat clădirile Hnrry Gotdwatcr, candidatul par lui de-al 4-lea congres vor avea agenţilor africane dc presă.
eliberare din Mozambic (Frelimo) a administrative ale autorităţilor por tidului republican la recentele ale loc in 19G7 la Veneţia.
anunţat câ in cursul lunii octombrie tugheze şi un centru de comunicaţii DLTROIT. — Intre compania de
şi in prima jumătate a lunii noiem militare, provocind mari pagube ma geri prezidenţiale din S.U .A ., al automobile „Ford“ şi Uniunea
cărui mandat de senator din par
brie unităţile de partizani din Mo- tei inie. Comunicatul menţionează tot tea statului Arizona va expira la sindicatelor muncitorilor din indus
znmbic au desfăşurat numeroase o- odată că în ultimele săptămîni gru sfîrşilul anului, a anunţat duminică tria dc automobile a S.U .A . a in
peraţii împotriva trupelor colonia puri de civili, membri ai Frontului tervenit o înţelegere prin care s-a
liste portugheze. La Tacuane. de e- de eliberare din Mozambic, au difu că îşi va relua activitatea publicis pus duminică capăt grevei earc a
xemplu, partizanii au luat cu asalt zat manifeste in principalele oraşe tică la ziarul „Los Angcles Times început Io G noiembrie. Cei 80.000
de
Syiidieatc**. El a afirmat câ
închisoarea locală şi au eliberat 40 ale ţării şi au organizat acţiuni de de muncitori care încetaseră lu
de patrioţi, care se aflau întemniţaţi sabotaj. Sahara — instalaţie de alimentare cu apă a localităţii Omargla.
Redacţia şi administraţia ziarului; slr. Dr. Petru Groza nr. 25. telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R nr. 263.328 din 6 noiembrie 1940. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva