Page 81 - 1964-11
P. 81
*oqV'f'RI3'
\ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN1ŢI-VAI
. -,.>a*v®e v a CREAŢIA DE MDDELE
CITIŢI
IN NUM ĂRUL ÎN ^JBUSTKSA UŞOARĂ
mul suciallsmuliil Şi mai rodnică în viitor ţăminte produse de industria uşoa produs.
D E A zi
O Conferinţa de partid de
Varietatea şi bogăţia modelelor de
W Ia I.C .S .H .: Spre o activitate ţesături, tricotaje, confecţii şi încăl care şi-nu spus cuvîntul asupra ca
lităţii, utilităţii şi esteticii fiecărui
ră romîneascâ sînt iodul muncii a
O mărturie a aprecierii de care se
0 Săptâmîna economici
mii de artişti plastici, ingineri, teh
bucură modelele romineşti de tex
© Agendă
tile. tricotaje, confecţii şi încălţă
i O Discuţie în jurul unei nicieni. In întreprinderile industriei minte este şi faptul că ele se expor
uşoare din întreaga ţară funcţionea
(pag. 2-a)
ză 103 centre de creaţie.
Fiecare
tă în mai multe ţări ale Înmii con
mese rotunde la mina Uricani. fabrică arc servicii speciale de do stituind obiectul a zeci dc contracte
cumentare tehnică şi laboratoare.
comerciale.
In abataje — o productivitate La elaborarea modelelor, colecti Cu ocazia recentei prezentări, Ia
mai înaltă (pagină specială) vele de creatori studiază linia gene Moscova, a unei colecţii de modele
(pag. 3-a) rală a modei, in funcţie de anotim de îmbrăcăminte fabricată în Ro-
pul şi de zona geografică, sc inspiră mînia. V . Sosin, adjunct al ministru
O - De peste hotare din specificul portului naţional, din lui comerţului exterior al U .R .S.S.
ANUL XVI. NR. 3082 MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1964 4 paginii 20 bani (pag. 4-a) frumuseţile naturii şi ale operelor remarca: „In primul rînd ţin să su
de artă.
bliniez câ produsele pe caic le im
Colecţia de 1.500 de modele de portăm nu rămîn niciodată multă
încălţăminte şi 4 000 de modele de vreme în rafturile magazinelor. Co
confecţii -şi tricotaje pregătite pen lecţia oferită anul acesta de între
S ă în d e p lin im p la n u l D in c ro n ic ® îniv- 2 c<srii tru primul semestru al anului viitor prinderea de comerţ exterior romî-
a fost discutată de colective
largi
formate din ingineri, maiştri, artişti
bil faţă de anii trecuţi".
plastici, arhitecţi, artişti dramatici, nesc marchează un pregres remarca
muncitori, funcţionari, gospodine, (Agerpres)
DECADA CU DECADA,
CU PLANUL PE 11 ARĂTURI A D IN C 1
ZI CU ZI LUNI ÎNDEPLINIT
Continuînd seria succeselor obţi folosirii utilajelor, îmbunătăţirii a- DE T O A M N Ă
nute . in prima parte a anului, oa provizionării tehnico-materiale a lo Combinatul siderurgic
menii muncii din industria regiu curilor de muncă, asistenţei tehnice
nii obţin noi realizări remarcabile în subteran, ridicării calificării mun Hunedoara
in întrecerea socialistă. Importante citorilor, extinderii experienţei bri In G. A. S. - activitate rodnică
lor cantităţi de produse date patriei găzilor fruntaşe, ceea ce a făcut
peste plan în cinstea celei de-a ca aceste unităţi să-şi îndeplinească Colectivul de muncă al celui
■XX-a aniversări a eliberării patriei şi sâ depăşească planul de produc mai mare combinat siderurgic
de sub jugul fascist, li s-au adău ţie lună de lună. din ţară — C.S. Hunedoara — a Practica a dovedit că în acele executate arături de toamnă pe mai
gat noi cantităţi de cărbune, mine Ceea ce caracterizează activitatea raportat îndeplinirea cu 10 zile G.A.S; unde în toamna anului trecut bine de 530 hectare. Aici, consiliul
reuri. metal şi alte bunuri realizate marii majorităţi a întreprinderilor înainte de termen a planului pe s-au executai arături adinei pe su gospodăriei a urmărit ca cele i6
tractoare să fie folosite din plin la
peste prevederi. Pe parcursul celor regiunii este realizarea ritmică a pla cele 11 luni ale anului. In peri prafeţe cît mai mari şi producţiile efectuarea acestei lucrări. Bine s-a
10 luni încheiate s-au produs peste nului la toţi indicatorii. Nu se poa oada amintită siderurgiştii hune- obţinute la > principalele plante de muncit şi la G .A .S . din Sîntămăria
plan 94 000 tone cărbune brut, 26.000 te trece insă cu vederea faptul că doreni, îndrumaţi de organizaţii cultură au fost bune. Iată de ce şi
tone minereu de fier, 60.000 tone in unele întreprinderi, unde nu se le de partid, s-au preocupat în In toamna aceasta consiliile majo Orlea unde s-au executat arături pe
fontă, 83000 tone oţel, 17 000 tone manifestă suficientă răspundere pen deaproape de creşterea indicilor rităţii G .A .S. au luat măsuri efici aproape 500 dc hectare. Şi aici cele
15 tractoare existente au fost folo
ente pentru buna desfăşurare a a-
laminate finite pline. tru realizarea sarcinilor de produc de utilizare a agregatelor. Pe a- ccstci lucrări. site la întreaga capacitate de lucru.
îndeplinirea planului producţiei ţie, se înregistrează rămincri în ceastă cale s-au produs peste Ca urmare. în gospodăriile de Dc asemenea, la G .A .S. din Bircea
urmă, se practică metoda salturilor
globale pe ansamblul industriei re plan 8.000 tone cocs, 70.000 tone stat din regiunea noastră se lucrea s-au arat 500 ha., la G .A .S. Gelmar
giunii-în proporţie de 103,6 la sută in producţie la sfîrşit de lună sau aglomerat şi alte produse. Prin ză în această perioadă din plin cu 450 ha. etc. Datorită preocupării de
conitituie un succes însemnat. Aces de trimestru. In luna octombrie, de măsurile luate pentru reducerea 113 tractoare la executarea ogoare care au dat dovadă lucrătorii şi me
te realizări sînt rodul însufleţit.ei exemplu, nu şi-au îndeplinit pla consumului specific de cocs, creş lor de toamnă. canizatorii din G .A .S., pînă la 23
activităţi creatoare desfăşurate sub nul de producţie I.R .I.C. Deva, Di terea temperaturii aerului insu Rezultate bune s-au obţinut mai noiembrie s-au efectuat arături pe
recţia regională a economiei fores
conducerea organizaţiilor de partid tiere precum şi o seric de unităţi ale flat, ridicarea presiunii la gît, ales la G .A .S. din Alba unde au fost o suprafaţă de 3.620 hectare.
de colectivele întreprinderilor din respectarea instrucţiunilor tehno
regiune pentru realizarea sarcinilor industriei locale. logice şi a reţetelor de dozare,
Chiar şi în unele unităţi indus
ce le revin din planul de 6 ani, pen triale mari, unde realizările obţi precum şi prin buna întreţinere La G.A.C. din Rapolt
tru traducerea în viaţă a Directive nute pe ansamblul întreprinderii sînt a agregatelor şi reducerea tim
lor celui de-al IlJ-lea Congres al bune, unele secţii nu realizează pla pilor de opriri accidentale şi mers
P.M .R. Ele sînt rezultatul măsuri nul ritmic. La C.S.H ., de exemplu, redus, furnaiiştii hunedoreni au
lor lehnico-organizatorice bine chib produs in acest an peste plan mai La gospodăria colectivă din Rapolt, tori repartizaţi să lucroz,e în unita
zuite. stabilite în fiecare întreprin în prima decadă clin tuna noiembrie, mult de 61.000 tone fontă. oraşul regional Deva se lucrează in tea noastră efectuează arături pe su
cu tonte realizările frumoase obţi
dere şi la fiecare loc de producţie, nute în secţiile de furnale, oţelării- Însemnate depăşiri de plan ra tens la efectuarea ogoarelor de prafeţe însemnate. Pentru a asigura
al muncii politice şi organizatorice le Martin, laminoarele de 800 mm portează şi oţelării. Cele peste toamnă. Zilnic, ne-a informat tova front larg de lucru tractoarelor am
susţinute desfăşurate de organiza 85.000 tone oţel Martin şi electric Lăcătuşul Marin Constantin lucrează la secţia mecanică . sene răşul loan Danciu, preşedintele gos organizat munca de recoltare a cul
ţiile de partid pentru mobilizarea şi G50 mm, sectorul cocso-chimic realizate peste sarcinile stabilite, a U.M. Cugir. Faptul că sc. Străduieşte să-şi îmbogăţească necontenit ba podăriei colective, cei 4 mecaniza- turilor tîrzii dc toamnă In aşa fel ca
ş.a., la alte secţii cum este laminorul
gajul de cunoştinţe profesionale ii permite să depăşească ritmic planul.
sînt urmarea aplicării în produc
muncitorilor, inginerilor fii tehnicie bluming, de exemplu, s-au înregis ţie a o serie de măsuri tehnice mecanizatorilor sâ li se asigure în
nilor la aplicarea acestor măsuri, trat rămîneri sub plan. per manenţă teren eliberat. Dc aceea,
al preocupărilor conducerilor intre-' menite să ducă la exploatarea ra pe parcelele unde am făcut culesul
prinderilor şi organizaţiilor sindica In prima decadă a lunii noiem ţională a cuptoarelor. porumbului am trecut de îndată la
Fiind aprovizionaţi ritmic cu
le pentru realizarea propunerilor fă brie nu şi-au realizat planul de pro sigurat funcţionarea din plin a MUNCA CULTURALĂ LA SATE tăiatul şi transportul cocenilor. Acest
materie primă, laminatorii au a-
cute de muncitori în consfătuirile de ducţie unele exploatări miniere din lucru a permis mecanizatorilor sâ
producţie. cadrul Combinatului carbonifer Va lucreze în bune condiţiuni la execu
lea Jiului, cum sînt cele de la V ul agregatelor. Sporind viteza de la tarea arăturilor. Pentru realizarea
Experienţa ne-a demonstrat o dată can. Lonea, Lupeni. Şi în luna oc minare. reducind timpii de opriri unor lucrări de calitate urmărim în
mai mult câ atunci cîn d . organiza tombrie, exploatările Lonea, Lupeni, accidentale printr-o întreţinere Plenara Comitetului regional pen amatori vor fi ajutaţi în mod con deaproape să se respecte adîncimea
ţia de partid se preocupă cu răspun Petrila, au încheiat primele deca corespunzătoare şi efectuarea u- tru cultură şi artă, care a avut loc Pe marginea plenarei cret de actorii de la teatrele de stat de lucru stabilită de la o tarla la
dere, zi de .zi de problemele pe care de cu rămîneri în urmă, ca spre non reparaţii de calitate, precum recent, a dezbătut şi aprobat planul din regiune. alta.
le ridică viaţa în întreprinderi, cînd sfirşitul lunii sâ-şi intensifice efor şi prin folosirea judicioasă a fon de măsuri al activităţii cultural-edn- Comitetului regional In planul Comitetului regional
aceste probleme sînt analizate la dului de timp şi respectarea pro cative de masă pentru perioada dc pentru cultură şi artă figurează şi Datorită sprijinului preţios primit
timp şi rezolvate în mod just, cînd turile pentru îndeplinirea planului. cesului tehnologic de încălzire a iarnă, a analizat munca cu filmul pentru cultură şi artă intensificarea activităţii de cercetare din partea mecanizatorilor, pînă la
se urmăreşte îndeaproape. îndeplini Este semnificativ câ linia produc metalului, laminatorii nu dat in şi alte probleme pe co?e • Ie< ridică- — ^iiwvţtfieâ-~şi-a.. muncii de educaţie 23 noiembrie la această unitate s-au
ţiei pe întregul combinat a parcurs
executat arături pe mal mult de 135
rea planului de măsuri tehnico-or- acelaşi drum, ureînd peste 100 abia acest an peste plan msi mult de viaţa culturală a regiunii. pe care au datoria să o desfăşoare hectare. La realizarea arăturilor pe
ganizatorice, se acordă atenţia cuve la sfîrşitul lunii. Nu era mal uşor 100.000 tone produse finite şi se cooperativelor şi caselor de cultură. muzeele din regiune, precum şi alte
nită organizării procesului de pro mifinite. m a s u r i c o n c r e t e Incepînd de la 1 februarie şi pinâ măsuri care sâ dură la îmbunătăţi suprafeţele amintite o contribuţie de
ducţie. introducerii mecanizării, fo pentru colectivele de muncă din ca la 1 mai, se va desfăşura un fes rea întregii munci cnltural-educative seamă şi-au adus-o mecanizatorii
losirii procedeelor tehnice avansate, drul C C .V .J. să îndeplinească pla Planul Comitetului regional pen tival artistic la care vor participa de masă pe perioada dc iarnă. Virgil Crişan şi Feri Acs car e au e-
nul în primele două decade decît în
creării unor condiţii optime de mun ultima decadă, cînd au întîmpinat Trustul minier Deva tru cultură şi artă privind activi formaţiile dc amatori ale caselor de fectuat lucrări de bună calitate.
că. generalizării experienţei frunta şi unele greutăţi neprevăzute ? tatea cuItural-educaţivă de masă in cultură şi căminelor culturale. In pe PE PR IM U L PLAN — C A L IT A T E A
şilor, sarcinile ce decurg dîn planul Colectivele de muncă din ex lunile de iarnă cuprinde o seamă de rioada dc iarnă vor avea loc de ase M A N IFESTĂ R ILO R C U L T U R A L E
Practica ..asalturilor0 de sfîrşit de
de stat se îndeplinesc ritmic, de lună este folosită destul de frecvent ploatările aparţinătoare Trustu măsuri concrete menite să ducă la menea, Întrecerile in cadru! prime Pe ogoarele
cadă cu decadă, lună de lună si tri şi la exploatările miniere Barza şl lui minier Deva au acordat in a- ridicarea acestei activităţi pe o lor etape ale celui de-al IV-lea fes In perioada care urmează, în faţa
mestru de trimestru. cest an o deosebită atenţie spori treaptă mai înaltă. Pe linia răspîn- tival bienal de teatru „1. L. Cara- unităţilor culturale de la oraşe şi colectiviştilor din Cricău
Zlatna din cadrul Trustului aurului dîrii cunoştinţelor cultural-ştiinţifi-
Exemplul cel mai concludent ni-1 Brad, exploatările miniere Deva şi rii producţiei de minereu. Apli- ce, aproximativ 4.500 de intelectuali giale". sate stau sarcini multiple. Ele vor
oferă în această privinţă organiza Munce! din cadrul Trustului minier cînd metode de exploatare de mare de la oraşe vor susţine in această Membrii brigăzilor artistice de a- trebui să desfăşoare o largă muncă Colectiviştii din Cricău, raionul
ţiile de partid de la Combinatul si Deva şi altele. productivitate şi extinzînd meca perioadă în faţa oamenilor muncii gitaţie vor primi un ajutor substan polirico-educativâ în rîndul maselor, Alba au stabilit ca în toamna aceas
derurgic Hunedoara care, îmlnină- Ni se par de prisos comentariile nizarea procesului de extracţie, de la sate, conferinţe pe diferite ţial prin trimiterea de culegeri de să popularizeze prin forme atractive ta să execute alături adinei pe 250
tăţindu-şi activitatea de conducere numeroase colective au raportat teme sau vor răspunde la întrebările texte şi fragmente literare inspira şi var iate realizările oamenilor mun de hectare. In vederea bunei desfă
a activităţii economice, reuşesc să in legătură cu importanţa asigură îndeplinirea înainte de termen a colectiviştilor in cadrul întîlnirilor te din viaţa satului colectivizat. cii, profundul democratism al orîn- şurări a lucrărilor’, consiliul de con
rii ritmicităţii producţiei în fiecare
mobilizeze colecrivele de muncă la unitare industrială. Subliniem însă planului de producţie pe 11 luni. cu brigăzile ştiinţifice. Cu sprijinul In scopul valorificării de către for duirii noastre de stat, politica parti ducere al gospodăriei a luat măsuri
îndeplinirea ritmică a planului în faptul că organizarea cît mai bună Printre acestea se află exDlonţă specialiştilor de la institutele de în- maţiile artistice a creaţiilor ponu- dului nostru. pentru eliberarea terenului ocupat
toate secţiile de bază Atunci cînd a producţiei în tonte secţiile, lua rile miniere Ghelar, Boiţa-Haţeg, văţămînt superior şi Staţiunea ex lare, brigăzi formale din specialişti Pentru atragerea unui număr cit cu rinele culturi tîrzii de toamnă.
observă că într-nn sector >au altul Zlaşti şi Certcj-Sâcărîmb. perimentală de la Geoagiu vor fi vor cerceta folclorul literar, muzi mai rrune de oameni ai muncii la Pînă Ja 24 noiembrie au fost elibe
se iveşte pericolut neîndeoîunrii pia rea tuturor măsurilor pentru înde Depăşirile de plan înregistrate organizate pentru ingineri agronomi, cal şi coregrafic al regiunii, iar cele manifestările eultural-artisiice, o im rate 140 de hectare din care pe 125
nului. comitetul de partid ne combi plinirea planului în fiecare decadă de minerii din exploatările trus brigadieri şi alţi lucrători din agri mai bune piese vor fi tipărite in cu portantă deosebită prezintă calita R-ari şi efectuat arături. Zilnic cei
nat, organizaţiile de partid di î sec şi zi. este o sarcină primordială care, tului sînt urmarea strădaniilor cultură 65 de consultaţii ştiinţifice; legeri şi difuzate unităţilor cultu tea acestor manifestări. Raportul 9 mecanizatori ară cîte 22 de hec
tradusă în viaţă, asigură buna des
ţii, cu ajutorul color mai buni in făşurare a întregii activităţi econo depuse pentru sporirea continuă se va alcătui o tematică pentru dia- rale. Astfel, se va edita o culegere prezentat şi participanţii la discu tare.
gineri, tehnicieni şi muncitori comu mice a întreprinderilor. a productivităţii muncii. Cele 6 filmul „Frumuseţi naturale ale re de folclor literar, prelucrări pentru ţii au subliniat prin exemple con
nişti studiază cu atenţie cauzele de procente, cu cît a fost depăşită giunii Hunedoara". De asemenea, se coruri şi solişti, suite corale, librete crete de cîlă eficacitate se bucură
ficienţelor care apar şi posibilităţile Se impune ca prin aplicarea unor în acest an sarcina de creştere a vor întreprinde numeroase acţiuni pentru colectivele de dansuri. Se va acele acţiuni care sînt bine organi
de înlăturare a lor, iau măsuri con măsuri judicioase, să se intensifice productivităţii muncii pe între menite să contribuie la răspîndirea începe de asemenea redactarea unui zate, care* răspund cerinţelor şi exi înseninate cantităţi
crete pentru îmbunătăţirea nrorese- preocuparea ca în perioada care a gul trust, au dus la depăşirea pla cunoştinţelor ştiinţifice, la informa volum de artă populară. genţelor publicului nostru.
lor tehnologice, creşterea indicilor mai rămas pînâ la sfirşitul anului nului producţiei globale eu 2.8 la rea politică operativă a oamenilor In ce priveşte activitatea cinema In anul acesta, întreprinderea re de lapte livrat peste
de utilizare a agregatelor, întărirea să se recupereze toate rămînerile în sută. Astfel, Trustul minier Deva muncii de la oraşe şi sate. tografelor-, centrelor de radioficarc, gională cinematografică a organi
răspunderii faţă de plan si a disci urmă. Să depunem eforturi susţinu a putut raporta în 23 noiembrie Privind activitatea căminelor cul a bibliotecilor, au fost prevăzute or zat numeroase acţiuni educative în
jur-ul filmelor, caic s-an bucurat de prevederi
plinei în producţie. Muncind în acest te pentru îndeplinirea planului in realizarea sarcinilor prevăzute turale şi a caselor raionale de cul ganizarea unor consfătuiri, acţiuni
fel, organizaţiile de partid de la sec fiecare întreprindere ! pentru primele 11 luni ale a- tură, au fost prevăzute măsuri pen model, editarea unor materiale me aprecierea oamenilor muncii. Sim
ţiile furnale, oţelării, laminorul de Este deosebit de important ca în nului. tru lărgirea sferei de cuprindere a lodice prin mijlocirea cărora să fie pozioanele, inlîlnirile cu creatori şi In numeroase gospodării colecti
650 mm, sectorul cocso-chimic şa ., această perioadă, cînd se fac pregă maselor la manifestările ce se orga extinsă experienţa pozitivă. Colec realizatori ai filmelor, diferitele ve dîn regiunea noastră s-au obţi
au condus colectivele de muncă res tiri pentru producţia anului viitor, să Sectoarele furnale nizează, pentru îmbunătăţirea conti tivele bibliotecilor din regiune vor concursuri gen „Cine ştie cîştigă", nut rczultaie bune în ce priveşte
pective (a obţinerea unor succese se ia cele mai corespunzătoare mă nuă a conţinutului şi calităţii muncii. organiza în luna decembrie manifes dotate cu premii, au fost eficace. sporirea producţiei de lapte Ca ur
constante, din ce în ce mai mari. suri pentru îndeplinirea ritmică a In scopul extinderii experienţei tări culturale speciale cu prilejul co Ca urmare a muncii de populari mare, aceste unităţi au reuşit să li
$i în Valea Jiului, organizaţii de sarcinilor de plan din prima lună şi senticocs de la Uzina pozitive, Comitetul regional pentru memorării a 75 de ani de la moar zare a filmelor, a manifestărilor cul vreze statului însemnate cantităţi
partid cum sînt cele de la exploa a anului. cultură şi artă va iniţia la căminele tea lui Ion Creangă. turale organizate pe marginea aces de lapte, peste prevederile contrac
tora, s-a asigurat o largă participare
tuale. Astfel, gospodăria colectivă
Colectivele artistice de la Teatrul
tările miniere Uricani şi Aninoasa, îndeplinind planul în mod ritmic, , .Victoria” Călan culturale manifestări cultural-artis- de stat de estradă din Deva, Teatr ul a maselor la spectacolele cinemato din Şprîng a livrat i:i I.C .I.L . din Si-
împletind strîns activitatea politică la toţi indicatorii, colectivele între tice model la care vor fi invitaţi ac de stat din Petroşani ş»i Teatrul de grafice. Filme ca „Lupeni *29", „Tu- ineria, 58.000 litri iaple faţă du
cu sarcinile economice au orientat prinderilor industriale din regiune tivişti at comitetelor pentru cultură păpuşi din Alba Iulia voi- prezenta dor", „Pagini dc istorie0, „Romînia 47.000 prevăzuţi, G .A .C . din Cristur
îşi vor spori aportul la măreaţa De la Călan, corespondentul şi artă şi ai caselor raionale de cul
conducerile tehnico-admînistrative să luptă pe care o desfăşoară sub con nostru voluntar Iosif Crasca ne tură. La Alba Iul ia, Sebeş, Orăştie în lunile de iarnă, în afara specta — orizont 'G4“ şi altele, an găsii un a dat cu 10.000 litri peste cantita
creeze din timp liniile de front ne ducerea partidului întregul popor scrie l „In fiecare lună din a- şi Haţeg se vor deschide studiouri colelor de la oraşe şi centrele mun larg ecou în rîndul oamenilor mun tea planificată, G .A .C . Bircea Mică
cu 12.000 litri etc.
cii, contribuind la educarea patrio
cesare îndeplinirii planului, au acor pentru desăvîrsiren construcţiei so eest an cocsarii şi furnaiiştii Uzi ale artiştilor amatori, iar pentru citoreşti, aproape 100 de spectacole tică şi inter naţionalistă a speetnio- j
pentru colectivişti. In scopul ridică
dat atenţie extinderii mecanizării ţu cialiste in patria noastră. nei „Victoria" din Călan au reu căminele culturale se vor tipări rii calităţii spectacolelor, a îmbună iilor, la lărgircz* orizontului lor de Rezultate bune in acest sens s-au
şit nu numai să-şi îndeplinească 6000 de programe săptămînale şi obţinut. r*; la gospodăriile colective
sarcinile stabilite, ci să le şi de 5.000 de invitaţii. tăţirii repertoriului se vor organiza cultură generală.
păşească. Organizarea judicioasă Un obiectiv important al planului discuţii cu publicul, iar în perioada ION CIO BO TA din Ounţa, Draşov şi altele,
P. URDEA
pregătirii şi desfăşurării festivalului
Cerc de fotoamatori a muncii şi exploatarea raţională de măsuri îl constituie ridicarea ac de teatru „I. L . Caragiale", artiştii (Continuare \n p.ig. 2-a) corespondent
a agregatelor, au condus la creş
tivităţii artistice a amatorilor şi va
terea indicilor de utilizare, reali- lorificarea creaţiei populare. In acest
Atraşi de frumuseţile ariei fotogra care sub îndrumarea instructorului zîndu-se o productivitate ridicată. sens, printre alte măsuri, s-a stabi
fice, tot mai mulţi tineri din Lonea Mircea Marinescu, vor fotografia şi Astfel, furnaiiştii şi cocsarii din lit constituirea pe lingă fiecare casă
Îşi manifestă dorinla de a se înscrie vor deprinde tehnica developării şi Călan şi-au îndeplinit încă în 19 de cultură a unor ansambluri şi for
la.cercul de foloomalori care funcţio copierii in laboralor. noiembrie planul pe cele 11 luni maţii muzicale şi coregrafice care
nează pe lingă clubul minier din lota- Pentru a asigura o bună pregă ale anului. să prezinte periodic spectacole în
litale Răspunzind dorinţei lor, recent, tire teoretică şi practică cursanţilor, Antrenaţi în întrecerea socia faţa oamenilor muncii.
In cadrul clubului din localitate a fost membrii cercului foloomatorilor din listă, furnaiiştii au produs în a- Pentru formaţiile artistice de la
deschis cel de-al doilea cerc de foto cect an peste prevederile planu căminele culturale se vor alcătui
Lonea se vor deplasa în schimb de lui 2.840 tone fontă cenuşie, iar grafice de deplasare a acestora in
amatori cu durata de 6 luni Timp de
experienlă la colegii lor moi .,-jvan- cocşarîi 4.957 tone semicocs, de- circuit şi se vor organiza turnee me
3 luni, cursanţii vor participa la lec
sali” din Lupeni. păşindu-şi propriul angajament todice. De la oraşe vor fi trimise
ţiile leoielice de cunoaştere si nd- IO AN TESC \N pe întregul an cu 957 tone". la sate aproximativ 300 de forma
nuire a aparatelor de îolografiat, după corespondent ţii eultural-artistice ale sindicatelor,
F JlM îin c, joi 26 noiembrie a.c„ „Răzbunarea". După ce ieri au cu
■“ pe si «honul „Cetate” din ora
les aplauzele minerilor din Lupeni,
’^CTDAUTATEA şul Deva, va avea loc întîlniroa de artiştii de pe meleagurile argeşene
fotbal (restanţă) dintre echipele de
apar azi in faţa spectatorilor din
categoria C „Minerul" Deva
noastră se va încheia eu spectaco
„Electroputcre" Craiova. şi Vulcan. Turneul prin regiunea
Jocul va începe la orele 14. lul cc va avea loc mSine la Petro
RH Cetăţenii din Brănişca, raionul şani.
R® Joi, 26 noiembrie a.c., va avea rea va fi urmată de o reuniune to
flia, au audiat duminică în sala
“ ® loc în sala de festivităţi a clu vărăşească, cu program artistic. căminului cultural conferinţa „Pa ffijjrrintre acţiunile cultural-edu-
cative ce sînt iniţiate de către
“
bului „Constructorul" din Hune PJţlln continuarea turneului pc siunea în muncă — munca în grupa sindicală de la Direcţia co
doara o întâlnire cu (inerii majori “ “ *carc-I întreprinde în regiunea G .A .C .", susţinută dc profesoara mercială regională Deva, se numă
din cadrul I.C S .H . Cu această o- noastră, cunoscuta formaţie de mu Elena DAn. ră şi organizarea unor medalioane
ca/.io, tov. Francisc Foltiska, di zică populară „Cindrelul" din Si După conferinţă, cci peste 180 literare. Un astfel de medalion li
rector general al I.C.S-II., va vorbi biu prezintă la Casa de cultură din participanţi au vizionat un frumos
Hunedoara un program de muzică terar cu tema „Ion Creangă" a
celor prezenţi despre sarcinile ce populară. îşi dau concursul Itodica program artistic prezentat dc ele fost organizat zilele trecute. La
stau în faţa întreprinderii în peri Bujor şl Lucia liabără, colabora vii claselor I—IV . reuşita lui şi-au dat concursul mai
oada actuală şi despre contribuţia toare ale Radioteleviziunii roinî- EJŞÎ Aflat în turneu prin regiuneA mulţi membri ai grupei sindicale.
noastră. Teatrul de Stat din Pi
pe care sînt datori să şi-o aducă ne. (AN GELA U N GH EREA, cores teşti prezintă în Valea Jiului spec (ECATERIN A M O SZK A R — co
tinerii la îndeplinirea lor. Intilnl- pondentă). tacolul cu piesa lui Teodor Boşca: respondentă). Depoul C.F.R. Simeria: Mecanicul de locomotivă Bota Vasile evidenţiat lună de lună în remor.-*
carea trenurilor cu supratonaj, Foto: V, ONOIU *