Page 83 - 1964-11

Nr. 3082 Dramul socialismului fag. 3

d i s c u ţ i e
în jurul unei m e se
rotunde la m in a
U R I C A N I

O De Ia o tona pe post Tov. DUMITRU ŞTEFAN:

la 1,556tone pe post j F acto rii

© 28.000 io ne de cărbune j p rin cip ali

peste plan pe seama torul nostru s-a prevăzut să se obţină lui a urmărit cu perseverenţă ca
Potrivit sarcinilor de pion, în sec­
brigăzile de mineri să aibă o com­
anul acesta o productivitate medic poziţie cît mai omogenă, să iulâ-
depăşirii indicatorului de 2,450 tone pe post. Realizările turc cu desăvîrşire cazurile cînd o
brigadă să fie formală numai din
obţinute dc lo începutul anului au
întrecut insă cu mult prevederile mineri cu cea mai înaltă calificate.
productivitate sectorului I a obţinut o producti­ Iar alta din oameni mai puţin pre­
planului. Lună de lună,
colectivul
gătiţi.
vitate medic între 2,703—2,910 tone Vreau sâ mai adaug că la Indica­
pe post, ceea cc i-a permis sâ ex­ ţia biroului organizaţiei de bază de
partid din sector, membrii şi can­
© Realizări medii la tragă peste plan aproape 18.003 de didaţii de partid au fost repartizaţi
tone do cărbune
Dat
cocsificabil.
fiind că angajamentul de 7 000 de in aşa fel întît munca politică sa
de
sarcinilor anului viitor tone a fost îndeplinit încă in cinstea poată cuprinde tonte locurile trei
zilei de 1 Mai, ne-am propus ca pînă
cele
muncă, pe fiecare din
la sfîrşitul anului să dăm patriei schimburi.
peste plan cel puţin 20.000 dc tone In atenţia noastră n stat şi ex­
de cărbune. tinderea metodelor de muncă care
Printre factorii care ne-nu permis au dovedit în mod practic că asigu­
In jurul mesei rotunde organizate de ziarul „Drumul socialismului*' sii obţinem aceste rezultate an men­ ră o productivitate sporită. Metoda
s-au sliîns cîţiva dintre reprezentanţii harnicului colectiv dc muncă de ţiona doar eîţivo, pe care îi con­ ,,două cîmpuri de cărbune pe
la mina Uricani : Alexandru Plic — secretarul comitetului dc partid, sider mai importanţi. Unul din a- schimb, din fiecare aripă de aba­
inginerul Nicolac Tcslici. şeful exploatării, inginerul Dumitru Ştefan ceştia este dotarea brigăzilor dc mi­ taj" a fost însuşită şi aplicată cil
— locţiitorul şefului sectorului I, prim-maistrul miner Eftimic Mar- succes de către brigăzile conduse de
dare, din sectorul II. Fiecare dintre interlocutori arc multe dc spus des­ neri c\i utilaje moderne de mare minerii Victor Circiumaru, Alexan­
Introducerea
maşi­
randament.
pre activitatea, experienţa, rezultatele şi preocupările colectivului din nilor rotative pneumatice de perfo­ dru Pînz.aru, Miron Năsălenn, Gri -
care lacc parlc. Muncind cu însufleţire pentru traducerea în viaţă a rat la toate brigăzile a contribuit in gorie Mora şi alţii. In ultimul timp
sarcinii puse do Congresul al H M ca al P.M .R. privind creşterea pro­ Piesa aduce zilnic minerilor veşti despre realizările cc Ic obţin orlaci dc ai lor dc la alic exploa­ mare măsură la creşterea produc­ s-a extins la toate cele nouă bri­
ductivităţii muncii in abataje, minerii din Uricani în frunte cu co­ tări. găzi care lucrează în abatajele ca­
IN F O T O : Un schimb al brigăzii condusă dc Tcodorescu Stan cu citind ziarul. tivităţii prin scurtarea timpului de
muniştii au obţinut rezultate care se înscriu printre cele mai bune batere a găurilor. De asemenea, in­ meră şi metoda de a sc extrage cîte
realizări din cadrul Combinatului carbonifer Valea Jiului. troducerea transportoarelor blindate o fişie frontală la fiecare abataj ca­
In cele ce urmează redăm o parte din discuţiile purtate. noastră. Din ceea ce s-a fă­ tăţirii transportului în subteran studiază găsirea de noi căi şl posi­ Intr-un număr de abataje a permis meră înainte de prăbuşire, ceea
cut, aş putea să menţionez că Plinire măsurile mai deosebite bilităţi de creştere a productivităţii minerilor din aceste abataje sâ re­ ce contribuie la creşterea simţitoare
la puţul nr. 4 s-au introdus îm- luate în această privinţă aş aminti muncii, care să permită îndeplini­ ducă simţitor timpul de evacuare a a randamentelor, economisirea mate­
pingutoore mecanice atît la supra­ construirea din fondul de produc­ rea şi depăşirea sarcinilor spori ie cărbunelui. rialului lemnos şi a explozivului.
La aplicarea metodelor înaintate
Prin îmbunătăţirile de ordin teh­
Tov. NICOLAE TESLICI: faţă cît şi Io orizontul 580, De ase­ ţie a unui garaj subteran iu apro­ ec ne revin în anul viitor. nic care au contribuit la obţinerea si obţinerea unor productivităţi mari
pierea locurilor de muncă şi in­
Pe baza experienţei acumulate ne
menea, s-au introdus împingâtoare
mecanice la staţia de culbutare a vn- troducerea locomotivelor cu trolii preocupăm de asigurarea fronturilor unei productivităţi sporite menţionez în abataje contribuie în marc mă­
gonetelor, s-a dat în folosinţă fu- la orizontul 500, de lucru necesare, prin pregătirea şi introducerea unor ventilatoare de sură îndrumarea tehnică concretă,
nicularul de steril, s-a introdus un Deosebit de importante s-nu do­ unor noi panouri în stratul 17-18, mare capacitate şi îmbunătăţirea sprijinul operativ şi eficient acor­
număr mai mare de transportoare vedit măsurile luate pentru concen­ efectuarea unor lucrări menite să iluminatului în abataje. dat brigăzilor de mineri de către
blindate şi maşini dc* încărcat. trarea producţiei la un singur puţ ducă la îmbunătăţirea alimentării Repartizarea judicioasă a forţelor ingineri şi tehnicieni.
Preocuparea principală a fost în­ de extracţie. Aceasta a contribuit la cu aer comprimat şi energie elec­ de muncă constituie una din pro­ In sectorul nostru fiecare cadru
dreptată spre folosirea cît mai de­ trică, construcţia unui plan încli­ tehnic s-n angajat ca in afara sar­
reducerea unui mare număr dc pos­ blemele cheie, de rezolvarea căreia cinilor curente să acorde asistenţă
plină şi mai eficientă a utilajelor turi neproductive şi evitarea stran­ nat, extinderea folosirii transportoa­ depinde în mare măsură îndeplini­ tehnică unei brigăzi sau două. Toate
existente. gulărilor de producţie caic aveau relor blindate, introducerea meca­ rea planului de producţie şi obţi­ brigăzile se bucură astfel de un
Din experienţă so cunoaşte cit de nizării Ia rampele puţului nr. 4 de nerea unei productivităţi ridicate.
loc la diferite puţuri şi planuri în­ la orizontul 500. sprijin apropiat din partea tehni­
Important este ca brigăzile de mi­ Colectivul de conducere al sectoru­ cienilor.
clinate. De asemenea, a influenţat
Am deplina convingere eă sarcina
neri să fie asigurate tot timpul cu pozitiv îmbunătăţirea transportului sporită de creştere a productivităţii
materiale $i vagonete goale. Fără de la suprafaţa minei. Urmarea di­ muncii, prevăzută pentru anul viitor, Tov. EFTIMIE MARDAKE:
rezolvarea acestei probleme reali­ rectă a acestor măsuri a fost asi­ va fi realizată in întregime la mina
zarea planului de către brigăzi este gurarea brigăzilor de mineri cu ma­ noastră. Rezervele in această pri­
în anii şesenalulul producţia mi­ a eliberării patrlef, De la 12.000 periclitată în permanenţă. De aceea, teriale şi vagonete în bune eondi- vinţă sînt mari. Valorificarea lor
ţiuni.
nei noastre s-a dublat. Mina a cu­ tone de cărbune, cît s-a angajat să conducerea exploatării a acordat şi In momentul de faţă conducerea depinde de hărnicia, priceperea şi
co­
entuziasmul întregului nostru
noscut o dezvoltare continuă prin dea peste plan pînă la sfîrşitul anu­ acordă o atenţie deosebită îmbună­ tehnică. întregul colecliv al minei lectiv.
pregătirea şi deschiderea unor noi lui, obiectivul întrecerii a fost mărit
fronturi de lucru şi modernizarea la 30 000 tone.
Depăşirea planului de creştere a
continuă a procesului de producţie. Tov. ALEXANDRU PLIC:
Exploatarea s-a extins mult în par­ productivităţii muncii a contribuit
tea nordică unde s-a avansat alît la îmbunătăţirea simţitoare a în­
cu lucrări de deschideri cit şi cu tregii activităţi economice n minei.
exploatarea stratului 17-10. Condi­ In această privinţă vreau să men­ I
ţiile diferite dc zăcămint — noul ţionez numai faptul că în zece luni
strat are o grosime de 3,f>—4 m şi o am realizat o economie dc peste
înclinare de 3-7 grade — au impus 750.000 lei pc seama reducerii pre­ Ca organizatori direcţi al procesu-* fâşurarea normală a procesului de
găsirea şâ adoptarea unor soluţii de ţului dc cost sub sarcina planificată. Iui de producţie, maiştrilor nîiheri le producţie în toate abatajele.
pregătire şi exploatare care se de­ Ce a stat la baza acestor succese ? revine o mare răspundere în îndru­ O sarcină de mare importanţă de
osebesc dc sistemul de exploatare Ca şi în celelalte întreprinderi, marea, controlarea şi sprijinirea bri­ care maiştrii din schimbul in care
folosit în resiul minelor din Valea cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan găzilor de mineri. Obţinerea unei lucrez sc ocupă cu tontă răspunde­
Jiului. pe anul 19G4 colectivul minei noas­ productivităţi ridicate depinde în rea este aceea de a veghea ca apro­
Datorită înclinării mici şi gro­ tre, îndrumat de comitetul dc partid foarte mare măsură de calitatea vizionarea brigăzilor de mineri cu
muncii maiştrilor, de prezenţa lor
simii reduse n acestui strat, am fost şi a întocmit un plan de măsuri teh- nemijlocită acolo unde se simte ne­ vagonete goale si materiale să se
puşi în situaţia să adoptăm metede nico-organîzalorice în caic nu fost facă in condiţii cit mm bune. Este
de exploatare care să necesite un înscrise cele mai importante sar­ voia, de acordarea la timp a asisten­ limpede că fără a nvea în permanen­
volum cît mai mic de lucrări în ste­ cini ce ne-au stat în faţă pentru asi­ ţei tehnice, de sprijinirea îndeaproa­ ţă material pentru executarea ar­
ril ; altfel, ar fi trebuit să se chel­ gurarea realizării tuturor indicato­ pe a brigăzilor de mineri atunci c înd mării, fără asigurarea unul număr
tuiască sume însemnate pentru in­ rilor de plan. se ivesc situaţii dificile sau diferite corespunzător de vagonete goale
greutăţi în calea îndeplinirii
pla­
vestiţii. Ne-am străduit să facem totul ca nului. pentru transportul cărbunelui, bri­
găzile dc mineri nu pot să-şi rea­
Adaptarea celor mai corespunză­ acest plan de măsuri, în care si-au Sporirea continuă a productivită­ analizat cum se ocupă conducerea scop. Numeroase panouri «rată ce lizeze planul zi de zi. Pentru trea­
toare metode de exploatare pentru găsit locul cuvenit numeroase pro­ ţii muncii constituie unul din indi­ sectorului de aplicarea măsurilor înseamnă creşterea productivităţii Prima grijă care preocupă cadrele ba aceasta sint repartizaţi oameni
condiţiile acestui strat, ne-a permis puneri făcute dc către mineri, teh­ catorii de bază ai planului de pro­ te h n i co - o rga n i za t oi i ce Organizaţia muncii pe exploatare cu I la sută. medii tehnice la începutul fiecărui cate răspund direct Important este
să obţinem o productivitate din ce in nicieni şi ingineri sâ fie realizat. ducţie. De aceea, este şi firesc ea de bază din sectorul II, consta tind Alte panouri popularizează cele mai schimb este aceea dc a veghea (a ca maistrul sâ controleze ceas de
ce mai mare. Faţă de o tonă pe post Un loc important în preocupările realizarea acestui indicator să stea că unele brigăzi nu-şi realizează bune realizări sau caricaturizează plasarea forţelor de muncă potrivit cens cum îşi fac aceştia datoria, ca
cit se realiza in I9f#9 s-a ajuns la noastre l-n constituit asigurarea for­ în permanenţă în centrul atenţiei ritmic planul de producţie a anali­ pe unii indisciplinaţi. cu cerinţele producţiei. Desigur, fie­ minerii să poată folosi din plin
o productivitate medic dc 1,550* tone ţei de muncă impuse dc cerinţele organizaţiei de partid. zat, încă din primul trimestru, cau­ Comitetul de partid a îndrumat cărei brigăzi ii este repartizat de timpul dc lucru.
către conducerea sec torului un nvi-
pe post în cele 10 luni care au tre­ dc plan sporite de la un trimestru Comitetul de partid a orientat or­ zele care fcinează obţinerea unor comitetul sindical ea în întrecerea Nu este totuna dacă brigada de
cut din acest an — mai mult cu 9G la altul şi a angajamentelor luate ganizaţiile de bază, conducerile teh­ productivităţi mai mari în abataje. socialistă, preocuparea pentru creş­ măr de mineri, ajutori mineri .şi mineri are matei ialele necesare în n-
kg pc post decit era planificat. în întrecerea socialistă, ţinind in nice ale minei şi sectoarelor, orga­ Problemele productivităţii muncii terea productivităţii muncii sâ stea vagonetari corespunzător locului de propierc sau la distanţă mare Pînă
Menţionez, că media de virf s-a rea­ acelaşi timp seama de graficul scoa­ nizaţiile de sindicat şi U.T.M. sâ se sînt larg dezbătute in discuţiile pur­ în centrul atenţiei. El a orientat or­ muncă respectiv. In activitatea p»ac- nu de mult, brigada condusă de
lizat in luna septembrie ne. cînd terii din funcţiune a unor abataje. ocupe îndeaproape de realizarea sar­ tate de comunişti cu masa largă de ganele sindicale, conducerile telini- tică intervin însă anumite modifi­ Stei ian Cazan ei a nevoită sâ se a-
s-a înregistrat o productivitate de Concomitent cu aceasta o preocu­ cinilor trasate de conferinţa regio­ muncitori. Una din aceste probleme eo-administrative ale minei şi sec­ cări neprevăzute. De pildă, într-o proviz.ionez.e cu materiale de la o
1,630 tone pe post. pare de prim ordin a eonstîtuit-o nală de partid, privind creşterea este întărirea continuă a disciplinei toarelor ca în cadrul consfătuirilor brigadă un om se poate îmbolnăvi distanţă dc circa 500 m. Am propus
Depăşirea indicatorului de pro­ efectuarea lucrărilor de deschidere productivităţii muncii in abataje. în producţie Trăsăturile noi, atitu­ de producţie să acorde atenţie deo­ sau într-un abataj pot interveni conducerii sectorului 6â repartizeze
ductivitate nc-a condus anul acesta de noi orizontuii şi de noi cîmpuri Problemele legate de îndeplinirea dinea înaintată faţă de muncă şi sebită îmbunătăţirii organizării schimbări in ceea ce priveşte con­ doi lucrători din regie în sprijinul
muncii, îngrijirii şi folosirii utila­
la obţinerea unei producţii peste miniere prevăzute în plan pentru a acestui obiectiv şi-au găsit un loc avutul obştesc cîştigâ tot mai mult jelor, extinderii metodelor avansate diţiile de zăcămînt, presiune ele îmbunătăţirii aprovizionării acestui
avea tot timpul
teren. Făcînd această afirmaţie mă
lucrări
deschise,
important în planurile de muncă ale
plan pînă la 15 noiembrie dc aproa­ pregătite şi fronturi de rezervă in comitetului de partid şi ale birouri­ bazez în primul rînd pe numeroa­ de muncă şi altor probleme dc care Maistrul miner trebuie sa dirijeze loc de muncă. Brigăzii i s-a asigurat
pe 28.000 tone dc cărbune cocsili- fiecare sector. Acest lucru este deo­ lor organizaţiilor de bază. sele exemple pe care le oferă viaţa depinde sporirea continuă a pro­ forţele din schimbul pe care il con­ astfel materialul la aproximativ
100 m de abataj îndată ce s-a făcufi
cabil. sebit de important deoarece consti­ In plenarele sale, comitetul dc la exploatarea noastră. In cea mai ductivităţii muncii. duce in nşa fel îneît să asigure des- acest lucru s-a obţinut o îmbunătăţi­
Pe baza depăşirii planului de pro­ tuie principala condiţie care asigură partid a analizat în mal multe rîn- mare parte a brigăzilor s-a încetă­ re a rezultatelor obţinute ca urmare
_
obţinerea unor realizări constante duri preocuparea conducerii exploa­ ţenit şi se dezvoltă o puternică opi­ r~ _ _ — r\m a faptului ca minerilor li s-a creat
JL
U
ducţie pe seama creşterii producti­
din ce în cc mai mari, îndeplinirea tării pentru aplicarea măsurilor teh- nie de masă impotrjva abaterilor de posibilitatea să folosească mai din
vităţii muncii, colectivul minei şi-a ritmică a planului de producţie în nioo-organizntorice menite să asi­ la disciplină. plin timpul de lucru în abataj.
mărit de cileva ori angajamentul toate sectoarele. gure creşterea continuă a producti­ Membrii de partid ş*i ceilalţi mun­ Maiştrii din schimbul în care
iniţial luat în întrecerea socialistă Extinderea continuă a mecanizării vităţii muncii In luna mai, de pil­ citorii înaintaţi fără de partid din lucrez controlează în fiecare zi aba­
in cinstea celei de-a 20-a aniversări a stat, de asemenea, in atenţia dă, comitetul de partid a analizat numeroase brigăzi cum sint cele taj cu abataj, se interesează îndea­
preocuparea conducerii exploatării conduse de GavriJă Pop. Miron Nă- proape de felul în care este asigurat
pentru crearea condiţiilor in vede­ săleanu, Cornel llin şi alţii desfă­ locul de muncă, dacă se respectă
rea îndeplinirii planului, şi a anga­ şoară o susţinută muncă de lămu­ monografiile de armare dacă utila­
jamentelor luate în întrecerea socia­ rire pentru întărirea disciplinei. In a- jele şi uneltele sînt bine întreţinu­
listă de către toate brigăzile de mi­ ceste brigăzi, spre cinstea lor, nu exis­ te şi folosite, dacă baterea găurilor
neri. In luna august, in cadrul unei tă absenţe nemotivate, înlîrzieri, in­ şi puşcarea se fac în mod judicios
plenare a comitetului de partid lăr­ culcări ale dispoziţiilor maiştrilor cte., şi iau operativ măsurile im­
gită cu activul său, s-a analizat pre­ sau şefilor de brigăzi, abateri de la puse
ocuparea pentru îndeplinirea planu­ normele de tehnica securităţii. Datorită măsurilor tehnice luate
lui de deschideri şi pregătiri. Datorita puternicei opinii de masă de conducerea sectorului, muncii po­
Cu ocazia acestor analize s-au împotriva atitudinilor înapoiate, cei litice de masă desfăşurată de comu­
creat colective formate din cei certaţi cu disciplina cu greu îşi gă­ nişti, pentru mobilizarea întregului
mai buni muncitori, ingineri, tehni­ sesc loc în brigăzile productive, ceea colectiv Ia realizarea sarcinilor de
cieni care au studiat diferite proble­ re face ca numărul lor sâ fie tot producţie în sectorul nostru toate
me în legătură cu creşterea produc­ mat mic. brigăzile de mineri îşi îndeplinesc
tivităţii muncii. Ar fi greşit să limităm preocupa­ în general planul de producţie cu
Un colectiv din care au făcut rea pentru creşterea productivităţii regularitate.
parte şi tovarăşii Aurel Drăghici, se­ muncii la aceste cîleva forme ale Aş putea să afirm că noi. maiştrii,
cretarul organizaţiei de bază din muno;i politice Un rol important sintem în situaţia dc a învăţa In per­
sectorul I, Gheorghe Mischie, Vic­ in educarea şi orientarea colectivu­ manenţă dc la mineri şi a-i învăţa
tor Circiumaru, şefi de brigăzi cu lui minei noastre spre rezolvarea la rindul nostru în permanenţă pe
multă experienţă, a studiat posibi­ sarcinilor de creştere a productivi­ mineri.
lităţile de extindere in sectorul I a tăţii muncii. îl are propaganda de Ocupîndu-ne în mod nemijlocit de
metodei „două cîmpuri de cărbune partid şi munca politică de masă. organizarea şi conducerea procesului
pe schimb in fiecare aripă dc aba­ Aş vrea să dau şi în această pri­ de pioducţie, putem sâ observăm cel
taj". Un alt colectiv din care au fă­ vinţa cîteva exemple. mai bine şi sâ ne dăm seama de ce
cut parte tov. Corne) llin, Miţă Bur­ In cercul de economie concretâ in condiţii de nutncă asemănătoa­
tea, Nicolac Ştefan, laneu Drngomir in care sînt încadrate cele mai pre­ re o brigadă obţine realizări mai
şi alţi şefi de brigăzi a studiat po­ gătite cadre tehnico-inginercşli şi bune decît alta. In munca mea obiş­
sibilităţile de extindere a acestei ini­ şefi de brigăzi cu pregătire politică nuiesc ca in astfel de cazuri să pun
ţiative in sectorul II. corespunzătoare, s-au studiat prin în faţă realizările obţinute, sâ în­
Prin aplicarea în practică a mă­ tre alto probleme si caile de creş­ drum minerii din brigăzile cu re­
gurilor propuse de aceste colective tere a productivităţii muncii pe zultate mai slabe să înveţe dc la
s-a reuşit ca metoda amintită, care exploatare. Referatul prezentat de cei cu realizări mari Lunile trecu­
onduce la obţinerea unei producti­ iov. ing. Mihai Karlcnş. în legătură te, dc exemplu, brigada condusă de
vităţi ridicate in abatajele cameră, cu această temă a trezit un viu in­ minerul Gheorghe F Popa, obţineri
să fie însuşită si aplicată de majo­ teres in riadul cursanţilor. Dezba­ rezultate mai slabe decît cea con­
ritatea brigăzilor de mineri de la terile s-au soldat şi cu unele pro­ dusă dc Stciian Cazan, cu toate câ
abataje. puneri concrete privind extinderea aveau condiţii de muncă asemănă­
Comitetul de partid a orientat bi­ mecanizării, îmbunătăţirea transpor­ toare Am lur.t măsuri ea minerii din
rourile organizaţiilor dc bază să so tului in abataje, ridicarea nivelului brigada lui Cazan să îmof:rtPşers'-fi
ocupe îndeaproape de rezolvarea dc calificare. celorlalţi din experienţa lor. Iu ulti­
problemelor de care depinde creş­ Creşterea productivităţii muncii mul timp, in brigada Jui Popa re ob­
terea productivităţii muncii în sec­ a făcut, de asemenea, obiectul dis­ servă o schimbate în bine Expe­
toarele respective. cuţiilor purtate la unele teme în rienţa, metodele do muncă ale un^r
Organizaţiile de bază din sectoa­ cadrul celor două cercuri de stu­ brigăzi cum sîrt cele rnivtnr^ d?
rele I. II şi III au analizat in de- diere a bazelor politicii P.M.R şi Vashe Kriţcan. Constantin Rudu* rl
cursul acestui an problemele pro­ subiectul unor conferinţe din ciclul altele, car? ob'in o productivitate
ductivităţii muncii sub cele mai di­ pentru mineri. medie de 8-10 torc'oost. est'’* stu­
Q e.Cl <96C ferite aspecte Nu de mult, orga­ Agitaţia vizuală o fost folosită diată si popularizată d* răfre cCtpu-
nizaţia de bază din sectorul III a Intr-o măsură tot mal mare în acest VEDERE DE L/V E. M. U R ICA N I. nişti în rindul celorlalţi mineri.