Page 86 - 1964-11
P. 86
Nr. 3C33
Pag. 2 Drumul socialismului
Volume de reportaje
IN T E R V E N T I
i i
din colecţia „ Pa noastră A G E N D A
O P E R A T I V A Ultimul reportaj apărut în colecţia treaga Moldovă în plin avînt con
„Patria noastră” a Editurii tinerelu şti ut tiv. Intr-o sultă de povestiri Joi 26 noiembrie1964
Prin sl rupii mari dc ploaie, pe de vorbe ea vini... ploaie... apă la lui, „Oraşe fără arhivă" de Petru despre oameni, Eugen Teodorii pre-
câriiruiQ ce urcă spre munte, silue pompe..., electricianul Sandu Bu Vintilâ, surprinde momente caracte zintă cititorilor. în ..Port dunărean",
ta electricianului Sandu Butacu se tacu pricepu despre ce este vorbo. ristice din cronica noilor oraşe de viaţa intensă care pulsează in zilele C I N E M A
destuşeu din te in ce mai greu. Pi Fără să mai zăbovească nici un pe harta ţării. noastre la Galaţi. DEVA : Braţul nedrept al legii
uă la virjul muntelui mai era mult. moment se repezi in grabă spre lo In cursul acestui «nn colecţia „Pa — cinematograful „Pnlria‘ ; Aeca-
Urcuşul dei'cnea tot mai unecoios. cul cu pricina. Ajuns aici. constată tria noastră" a publicat o serie de Lucrarea ..Escale spre noi înşine" none — cinema togi aiul „Arta“ ;
Cinci Sandu IJulacu ajunse la pă că ploaia năvălise in camera pom lucrări care prezintă aspecte actuale de 11ie Purcaru. aliată sub tipnr, se PETROŞAN I : Aripi negre — eine-
durea de brazi, pluaia se înteţi şi pelor. tn faţa aceslei situaţii ho interesante şi variate din viaţa oa lectează mărturii ale unor personali matograful „Republica'1 ; Străinu!
mai mult Ud din creştet pină-n tărî : Scoatem separatorul, supra- menilor muncii din ţara noastră. In tăţi marcante care, vizitînd tara, au ÎNCHEIAŢI AS IG U R Ă R I
tălpi. se adăposti sub un brad scru- î nălţăm podul şi montăm din nou „Zile şi nopţi pe şantier", Romeo Po- semnalat transformările ce au avut — seriile I şî II — cinematograful
tind cu privirea pilonii funicularu- pompa. Trebuie să evităm cu ori pescu face cronica de un an a unui loc in patrie în ultimele două de „7 Noiembrie*' ; LU PEN I : Cei şap PEN TR U C A Z U R I L E
hti stafiei de ce preţ pătrunde mare şantier. Combinatul chimic de cenii. te magnifici — cinematograful
întoarcere Exa- rea apei in sec la Craiova, unde autorul a lucrat ca Printre cărţile care urmează a fi „C u ltu ral"; A LB A IU L IA ; M-ani DE A C C I D E N T E
m nă atent fie toarele subterane. tehnician. publicate în colecţie se numără un îndrăgostit la Copenhaga — cine
care pilon şi Desfăşurat pe firul văii Şiretului, reportaj de pe Valea Trotuşului, de matograful „Victoria" ; împuşcă
turi în ceaţă — cinematograful „23
cind sc convinse Lupta cu furia reportajul „Arpegii la Şiret", de Victor Bhiădeanu. şi un altul închi
că funicularul apelor care creş Paul Angliei, prin descrieri, detalii nat oamenilor muncii din Bucureşti August" ; SEBES ; Cerul şi mocir
funcţionează nor teau văzind cu o- istorice, aspecte actuale ale vieţii semnat de V. Nicoi'ovici. la — cinematograful „Progresul" ;
mal, pe faţa lui chii, a fost apri culturale şi economic e înfăţişează în (Agerpies) Cucerirea Everesiului — cinemato
scăldată de su gă. In timp ce li graful „Sebeşul"; O R A ST IE ; Cau
doare şi ploaie nii se ocupau de ze drepte — cinematograful „Fla
se ivi un zimbet înălţarea podului, căra" ; HAŢEG ; A 12-a noapte —
Uitase de tot tînărul electrician Seminţe elită şi material săditor viti-pomicol cinematograful „Popular" ; BRAD :
greul. executa legăturile Limuzina neagră — cinematograful
electrice. „St. roşie"; S IM E R IA : Sechestra
Din uşa stoflei Staţiunile experimentale ale Inşli- rumb cantităţi duble de sămînţă hi tul din Altona — cinematograful
de compresoare Cind toiul a fost lutului central de cercetări agricole bridă. In condiţii climatice normale, „Mureşul".
mecanicul Pavel gata. sc făcu o au produs anul acesta după metode hibrizii dc porumb au dat producţii
Ciminga ll in- ultimă verificare. elaborate pe baza experienţei proprii cu 40—50 la sută mai mari decît so R A D IO
timpină cu „no Apoi, convins că şi a celor folosite in alte ţâri cu agri iurile raionate.
roc bun” şl „bun nu mai c nimic cultură avansată necesarul de semin A crescut, de asemenea, simţitor P R O G R A M U L 1: 5,00 Cîntece şi
venit". După ce de înlăturat, elec ţe elită la plantele de cimp, legume, producţia de seminţe de legume, c eea jocuri populare; 5,40 Marşuri spor
schimbară citeva tricianul Sandu precum şi cantităţi sporite de ma ce a permis nu numai renunţarea la tive; G.10 Muzică uşoară; 6.30 Me
cuvinte se în Butacu întoarse terial săditor viti-pomicol. Semin import ci şi asigurarea, la unele spe lodii de estradă; 7,OG Muzică u-
dreptă să con comutatorul şi ţele sînt înmulţite în gospodăriile de cii. a unor cantităţi pentru export. şoară; 7,30 Sfatul medicului: Alco
troleze starea in pompa începu să stat specializate pentru a li folosite Staţiunile experimentale au depă olismul; 7,45 Dansuri de estradă;
refuleze, din nou.
stalaţiei electrice în toate unităţile agricole socialiste şit planul de producere a seminţelor 8,OG Cîntece şi prelucrări corale de
a comprcsoarc- In casa pompelor, La grîul de toamnă s-nu realizat 5 000 la noile soiuri obţinute în ultimii Tudor Jarda; 8,30 Melodii popu
lor. La sfîrşit, consemnă in ve apa scădea văzind cu ochii. Inter tone seminţe elită din soiurile de ani. de lucerna, trifoi, măzăriche şi lare; 9,00 Pagini alese din muzica
mare producţie, cu 2.000 tone mai
plante leguminoase.
gistrul de rapoarte: „Totul normal". venţia operativă şi sigură făcuse mult decît era prevăzut iar la po de balet; 10,03 Muzică corală cla
Se îndreptă apoi spre slaţia de dis ca pericolul să fie înlăturat. (Agerpies) sică; 10,15 Emisiune literară la ce S .M .T. A LBA IULIA
tribuire şi transformare. ...Despre acest act curajos şi des rerea ascultătorilor; 10,30 Melodii
— Dacă intervine ceva şi aveţi pre alte fapte lăudabile au vorbit populare din Moldova; 11,30 în
nevoie de mine, dali un telefon pe larg comuniştii Vaideseu A u Pentru sporirea producţiei semnări de reporter; 12,03 Piese Angajează de urgenţă
Sint la staţia de transformare rel, Slalţ Tiberiu, Nicoloe Cota, romîneşti de estradă; 13,10 Sonata
Vreme de citeva minute, electri din organizaţia de partid de la de ciuperci comestibile pentru vioară şi pian de Sabin
cianul Sandu trecu fu gind toată secţia electrică a Exploatării mi Drăgoi; 14,05 Recomandări din pro — trei tehnicieni ! mecanici,
instalaţia electrică. Pe o astfel de niere Lupeni, cind l-au primit pe gram; 14,10 Muzică uşoară inter
vreme, cugetă el. infiltraţiile de Sandu Butacu în rîndurilc mem Unităţile agricole socialiste au cul nâ şi externă. Această cultură adu pretată la acordeon şi chitară; absolvenfi ai şcolii medii tehnice agricole,
apă pot fi foarte periculoase. De brilor de partid. tivat în acest an cu ciuperci comes ce însemnate venituri gospodăriilor 14.30 Prietena noastră cartea; 15,30
odată fu trezi* de sunetul strident tibile o suprafaţă aproape dublă faţă de stat şi colective cultivatoare. Muzică populară interpretată de şcolii de maiştri sau cu studii echivalente.
al telefonului. Convorbirea fa scur EUGEN POPA de anul trecut. A lost extinsă cul In vederea asigurării linei produc Cornelia Bălu, Dumitru Muţiu şi Salarizarea se tace conform H.C.M. 1C53.
tă. Deşi nu se auzeau decît frinluri corespondent tura unor soiuri de mare producti ţii de ciupeivi sporite în perioada Florea Netcu; 1G.30 Muzică uşoară
vitate mult apreciate pe piaţa inter- de iarnă, staţiunea experimentală de interpretată de llinca Cerbacev si Informaţii suplimentare se primesc la S.M.T.
preparate microbiologice din Bucu Iancy Korossy ; JG.45 Pagini din Alba lulia.
reşti a pus la dispoziţia gospodării opere; 17,15 Scrisori din ţară; 17,35
lor colective peste 30 000 role de mi- Antologie poetică Rafnel Albcrti;
ALBA IULIA celiu (cu o rolă se pot însămînţa J8.00 Cîntece din folclorul nou ce
cu ciuperci 2.5 m p.). rute de ascultători; 18,15 Universi
tatea tehnica radio; 18,30 Seară
ln vederea asigurării unor cadre pentru tineret; 20,30 Noapte bună
PRESTĂRILE PE SERVICII calificate care să se ocupe de cul copii: Povestea „Clne-i mai puter
Superior
tura ciupercilor, Consiliul
al Agriculturii a organizat şcolari nic?"; 20,55 Arii din operete romî
neşti; 21,15 Părinţi, şi copii; 21,30
m UNITĂŢILE zarea pe lîngă gospodăria de stat şoară interpretată de Petcr Alexan-
Muzică de dans; 22,15 Muzică u-
Popeştî-Leoideni a unui număr de
168 colectivişti din majoritatea re der: 22.30 Muzică de dans.
P R O G R A M U L II: 9.03 Selectiuni
COOPERAŢIEI giunilor ţării. din operete; 10.00 Muzică popu
Rezultate deosebite în cultura ciu
ra-
percilor au obţinut gospodăriile co lată; 10,30 Revista economică 11,45
dio; 11,30 Muzică
uşoară;
lective din regiunile Bucureşti, laşi, Săptămina muzicii albaneze. So
Dacă s-ar calcula (îţi cetăţeni nu dc legal şi două de cusut mâluri, la ţat în acest an o unitate de dărăcit Ploieşti, Ci’îşana şi Dobrogea. lişti de muzică vocală şi instru
solicitat anumite lucrări coopcrati- secţia de lăzi a lost instalată o ma şi tors lină, o unitate de cojocârie, (Agerpres) mentală; 12,30 Rapsodii de compo
\ei meşteşugăreşti ..Mureşul" din şină circulară, la secţia boiangerie o una de tapiţerie şi una de cioplitori zitori romîni; 13.03 Recomandări
din program; 13,08 Melodii popu
Alba lulia in acest an, s-ar ajunge centrifugă şi altele. Pentru n întări în piatră. lare interpretate de Magdn Con-
la o cifră impresionantă. Aceasta pe răspunderea cooperatorilor faţă de însoţind clienţii în unităţile coo stantineseu $i Victor Bulzan; 13,30
motivul că in cele 02 unităţi ale coo calitatea lucrărilor executate, a fost perativei „Mureşul" constaţi însă şi POSTA Foileton; 13,40 Muzică din opere;
perativei existente la Alba lulia şi organizat lucrul pe echipe şi s-a asi o serie de lucruri care nu sînt de 14,10 Prelucrări corale; 14,30 Inter
Zlatna, vin in ficcoic zi numeroşi gurat o mai bună «aprovizionare cu natură să mulţumească. Unii res t preţi )a microfon; 15.0G Piese de
cetăţeni pentru a fi serviţi. Desigur materiale. In afara repartiţiilor au ponsabili de unităţi şi cooperatori estradă; 15,30 Muzică; 15,40 Voci
nu se străduiesc să execute lucrări REDACŢIEI
că fiecare client pleacă din unitate fost asigurate Importante cantităţi de neuitat : Florica Cnsloreanu;
cu anumite impresii. Pentru a afla de cherestea de diferite esenţe, stofe la nivelul exigenţelor, înlirzie nejus- 16.00 Muzică populară din ţările
afro-asiatiee; 16,20 Din activitatea
i-»tova aprecieri asupra muncii coo pentru paltoane, piele şi talpă pen tilicat comenzile. Aşa stau lucrurile N. SO LO M O N — Brad. Răspunsul sfaturilor populare; 17.10 Cînlă co
peratorilor din Alba lulia, am orga tru încălţăminte şi altele. la. secţia de tîmplărie nr. 2 condusă pe care l-aţi primit de la I.G.O. rul dc copii al Radloteleviz.iunii;
nizat zilele trecute o vizita prin mai Important de arătat este şi faptul de Piesa Anton, secţiile de tinichi- Brad este în conformitate cu dispo 18.00 Muzică uşoară romînească;
nuilte unităţi. că unităţile care şi-au adus cea mai gerie nr. 1 şi 3 conduse de D. Grecu ziţiile In vigoare. Interesîndu-ne la 18,35 Arii clin opere interpretate
Cooperatorii. în majoritatea lor. mare contribuţie la îndeplinirea sar şi Gh. Cojocarii, secţia de vulcani secţiunea de gospodărie a Sfatului de Franco Corelli; 19,05 Doine şi
s-au străduit şi au reuşit să deser cinilor de plan pe primele 10 luni zare din Alba lulia şi altele. Cu totul popular regional, ni s-a comunicat jocuri populare;
vească cetăţenii din Alba lulia şi ale anului au asigurat şi o bună de nemulţumiţi sînt cetăţenii care merg că taxele de căldură, se plătesc în
Zlatna in mai bune condiţii. Execu servire a cetăţenilor. Marca majori să execute anumite confecţii la croi raport cu suprafaţa radiatoarelor. T E L E V I Z I U N E
tarea lucrărilor la timp şl de bună tate a celor caic au solicitat servi toria pentru bărbaţi din Zlatna, con 10,00 Jurnalul televiziunii; 19.10
calitate, a făcut ca cetăţenii să se ciile sec ţiilor de tîmplârie nr. 1. croi dusă de Mihni Tuharschi. Aici de PETRU IA CO B — Rapoltul Mare Pentru copii: Aventurile echipaju
adreseze cu irmi nuiltâ încredere. torie comandă nr. I, confecţii Cu servirea lasă mult de dorit. Datorită şî N ICO LA E B A SA R A B — Deva. lui Val-Vîrtej — „Strigătele Deşer
Drept urmare cooperativa şi-a înde specific local, confecţii articole pen acestui luci" secţia amintită nu şi-a Cele relatate în scrisorile dv. pri tului"; 19,30 Concertul orchestrei
plinit sarcinile de plan pe primele tru femei categoria I. comandă în realizat sarcinile de plan în nici o vind felul cum aţi fost trataţi la simfonice şi al corului mdiotelevi-
ziunii; In pauză: Emisiune de artă
10 luni ale anului şi s-au înregistrat călţăminte şi ailclc s-mi dec larat sa lună. De fapt nici celelalte secţii «*i- Spitalul unificat din Deva, vor fi a- plastică: Toulouse — Lnwtrec. In Cereţi la toate magazinele
mai puţine reclamaţii faţă de anul tisfăcuţi de calitatea lucrărilor. Coo minlite mai sus nu şi-an realizat duse la cunoştinţă conducerii acestei încheiere: Buletin de ştiri. Buletin
unităţi. Medicii pe care îi eviden
trecut Astfel, planul producţiei glo peratorii de aici primesc clienţii cu sarcinile de plan pe primele 10 luni ţiaţi merită toată stima. Ei se stră meteorologic. de specialitate în textile,
bale pe 10 luni a lost îndeplinit in solicitudine, caută să execute lucrări ale «inului Secţia de boiîingene şi duiesc să-şi facă datoria aşa cum
proporţie de 102 la sută. planul pro de calitate, se străduiesc să respecte curăţătorie chimică ce funcţionează se cerc. B u le tin m eteorologic. produsele întreprinderii textile
ducţiei marfă în proporţie de 100,2 termenele. De multă popularitate se in Hunedoara înapoiază clienţilor PENTRU 2-t ORE
la sută, Iar planul productivităţii bucură şi secţiile de lăbăcărie şl lucrurile descompletate nşa cum s-a D. CIO N TEA — Sebeş. Vă expri Vremea devine instabilă, cu ce Arad.
muncii în proporţie de 103 la sută. blănărie c ore execută lucrări de bu înlîm plal tu balonzaldul Iov. Vnsile maţi dorinţa să vă trimitem răspuns rul noros, cînd vor cădea precipi
De asemenea s-au realizat în plus o- nă calitate. Aici se tăbăcesc şi con Pelriră. la scrisoare prin Intermediul „Poş taţii sub formă de ploaie, iar în
tei redacţiei". Va r.'ispundem pe a-
conomîi la preţul de cost in valoare fecţionează clin pieile aduse de cli Ln alte unităţi cum este atelierul censlă culc că noi nu posedăm mate munţi ninsoare. Vîntul va sufla
de 180 000 lei. iar beneficii în valoa enţi: haine, gulere, căciuli, inesadc. de reparat încălţăminte nr. 20 cetă rialele care vă interesează. Răspun potrivit cu Intensificări temporare,
re de 45.000 lei. l’entru a obţine o- Fiind satisfăcuţi de calitatea confec ţenii nu au posibilitatea s.i-Şi spună sul pe caic îl doriţi 11 puteţi primi din sectorul nord-vestic. Tempera I. R. V. A. DEVA
coste rezultate conducerea coopera ţiilor, cetăţenii vin să execute arti părerea despic calitatea lucrărilor şi de l« comitetul sindicatului al unită tura aerului vn fi cuprinsă între
tivei a luat unele măsuri. Unităţile cole de îmbrăcăminte cu tontă în promptitudinea cu cmc sînt deser ţii din care faceţi porte snu de la G şi 12 grade ziua, iar noaptea în
tre 3 şi G grade.
au fost dotate cu maşini şi utilaje crederea. viţi deoarece aici nu există condică Consiliul locul nl sindicatelor Sebeş. aduce la cunoştinţa celor interesaţi că ?n
noi. La atelierul mecanic s-a adus Pentru a sall-Hlme cît mnl deplin de sugestii şî reclamaţii. Puţină pre
o maşină de alezat cilindri pentru cerinţele, conducerea cooperativei, in ocupare din partea unor responsabili ziua de 8 XII 1964 va avea loc un concurs
{motociclete, s-ou primit două maşini urma propunerilor primite, n infiln- de unităţi există şl în ce priveşte de Pe sceno teatrului „Valea Jiului" pentru ocuparea următorului post va
servirea cetăţenilor In condiţii igie
Cum sînt îngrijite autobuzele ? nice. lată un exemplu. La frizeria Un nou spectacol shakespearian cant:
dc la parterul blocului unde se află
birourile centrale ale cooperativei lu- — un post şef serviciu financiar şi contabilitate
Numărul autobuzelor puse la dis lor, unele bare de susţinere şl scau creu ză oameni cu o bună calificare.
poziţia f&Mtofllor hcinedoreni de ne s-au desprins din locurile unde Deci deservirea este Ireproşabilă. In curind se vor împlini 300 de ani pe crîncenul apărător al legii, ii stîr-
către IG .O .II. este în continuă au fost fixate. In loc să fie monta dc la prima reprezentaţie a piesei neşlo patimi irezistibile, sfirşind prin Pentru admiterea la concurs, candidaţilor li se cere să posede
creştere, spre satisfacţia cetăţeni te din nou, conducerea I.G .O .II. a Numai că. curăţenia lasă de dorit. Şi „MAsură penlru mflsură", tare consli- a f«1gădui iertarea fratelui, dacă fe studii superioare sau medii şi o vechime în funcţii economice de 4
lor ce se folosesc zilnic de ele. Cel găsii de cuviinţă să depoziteze u* asemenea aspecte se înlîlncsc şl la tule apropiata premieră a Teatrului cioara cedează patimii sale, ani, respectiv 6 ani.
caro circulă zilnic cu aceste auto cesle accesorii in magazie. alte unităţi. de slot „Valea Jiului” din Petroşani. Jntlmplărîle ulterioare vor asigura Lămuriri suplimentare se pot obţine de la serviciul personal ol
buze sînt însă nemulţumiţi dc fe A porni de la idcca că oricum, Conducerea cooperativei, respon Scrisă ln perioada dc mnlurltatc a triumful virtuţii, fiindcă ducele, cobo-
lul cum conduccrcu I.G.O .II se autobuzele lot circulă, este com sabilii unităţilor, toţi cooperatorii nu creaţiei shakespeariene — perioada rit in mijlocul supuşilor săi, va cu I.R.V.A. Deva, str. Tratan Vuia nr. 20, telefon 1634.
preocupă dc îngrijirea autovehicu plet greşit. Conducerea I.G .O .II. datoria să lupte cu mai multă răs marilor tragedii, începută de Ilamlet noaşte adevărurile, va prehitîmpina
lelor. trebuie să iasă din aecaslfi Iner pundere pentru satisfacerea cerinţe (1G01) — „Măsura penlru măsură", samavolnicia şi la momentul oportun,
Cu excepţia cilorva autobuze noi ţie şl 9ă treacă ncinlîr/lnt Iu înlă lor oamenilor muncii din Alba lulia deşi catalogată drept o comedie, are va împărţi dreptatea, judecind cu în
care sînt mai curate, toate celelal turarea lipsurilor scmnolutc. şi Zlatna, în aşn fel ca aceştia prin continui, multe afinităţi, cu tra găduinţă şi înţelegere.
te sint într-o stare de degradare T A N IS 1MIII AI.1S fie pe deplin mulţumiţi. gediile care o încadrează: Hamlet. „Măsură pentru măsură", prin con
supărătoare. In timpul exploatării corespondent Othello, Regele Lear, Macbeth. căci ţinutul ei, aduce un aspru rechizitoriu
V. A LB U şi din această piesă se desprinde vă societăţii in care domneşte nedrepta
dita intenţie a lui Shakespeore de a tea şi in care demnitatea omului, a-
prezenta antagonismul dintre idealul devărbl, binele şl frumosul sini bat
luminos al omului renaşleru si reoli- jocorite.
latea vieţii din epoca sa. Această Condamnind prin Angelo. ipocrizia,
contradicţie pare o degaja undo de autorul nu propovăduitele clliişi de
tristeţe pe râie o încearcă poetul în puţin amoralismul, fiindcă in acelaşi
simlăminlul său lucid de dragoste fală timp, înfierează, prin l.ucio, epicureis-
de oameni. mul nelnfrlnat şl superficialitatea. Dra
Zugrăvind stfirî de lucruri (n care maturgul opune acestor vicii, morala
libertinajul ameninţă temelia unei So umanistă, bazată pe dragostea de oa
cietăţi, Shakespeare realizează o o- meni, pe virtute şi demnitate.
perâ ele înalta semnificaţie morala, De aceea. „Măsură pentru măsură"
care invederează totuşi optimismul ro esle o comedie cu implicaţii grave,
bust al poetului încrezător in resur din care spectatorul va descifra sen
sele omului de a găsi căile binelui, surile elice ale creaţiei shakespea i o
adevărului şi frumosului. riene. &
Spectatorului ii esle prezentată o La Teatrul „Valea Jiului" piesa esle
societate in care. datorită unei în montată în direcţia de scenă a Ma- F REPÂRTSTB
găduinţe şi lipse dc hotărire a condu rîettei Sndova, asistată de Marcel Şo
cerii, lşi face mendrele stricăciunea. ma. Decorurile şi costumele sini crea
Asaltul imoralităţii forţează pe duce te după schiţele lui Constantin Russu, AUTOSl FON
să ia măsuri. Cum ii lipseşte tăria dc Distribuţia apelează Ia contribuim ÎN Z E S T R A T CU 10 C AP S U LE Dl
a aplica el însuşi rigorile legii, trece întregului colectiv. ini spectatorul are
pentru im timp puterea locţiitorului prilejul să inlîlnească pe lingă ve B IO X ID DE C A P 0 O N CARE SE
său, Angelo. omul care are Inimă de chii slujitori ai scenei pelroşenene, IO S E Ş T E LA P R E P A R A R E A A
intransigent şi incoruptibil, Acesta va actori noi. Intre care si cî ţi vn tineri L fT R i DE S lP O N A V Î N D O G R
aplic a cu străşnicie asprimea legii, or- absolvenţi nl Institutului de teatru
donind pedeapsa capitală celor ce În clin Bucureşti. m t a t e m i c a s i u n v o l u m r ed
calcă moralitatea. Cea dinţii victimă Tuturor le revine sarcina de a tra p o a t e FI TRANSPORTAT $ i
e tînflrul gentilom Claudio, vinovat duce cit mai fidel, in spiritul înţele
de faptul că nu a legalizat dragostea gerii contemporane u mesajului acea- IT IN ORI CE OCAZII LA D O M
so penlru Julieitn. Condamnai la tei valoroase opere shakespeariene, U U $1 E X C U R S II P E N T R U O R I CE B Â U 7 U *
moarte ra seducător. Claudio urmează rare va pnlea li vizionată în curind r ă c o r iro A R E .ro L O s irf-L tot t i m p u l h
să ispăşească pedeapsa, agflţindu-se de spectatorii regiunii noastre.
de speranţa ca sora sa, pura şi vir G O S P O D Ă R I A O V S Ff j n d
tuoasa Isabella, va reuşi s«1-l îndu D. CÂPITAN U
plece pe Angelo pentru iertarea fru- secretar literar al Teatrului PRACTIC iGlEmODtmBIL
telui său. de stal „Valea Jiului" —
J.C .I.L . Simerin. Sc face recepţia laptelui. Frumuseţea fecioarei ll răscoleşte Petroşani