Page 88 - 1964-11
P. 88
Pag. 4 Nr. 3083
Drumul socialismului
â m
(OLE
A
spectivele de dezvoltare a Mongoliei,
Presa italiană despre linia generală a partidului spre so
cialism, sărindu-se peste stadiul de
dezvoltare capitalistă. La 26 noiem
rezultatele alegerilor brie 1924, primul Mare Hural a pro
clamat Mongolia Republică Popu
lară lichidînd astfel monarhia şi a
administrative Republica Populară Mongolă, ţară rîndurile ţărilor cu un nivel so votat constituţia R.P. Mongole.
întinsă, situată în centrul Asiei, ui cial dezvoltat? Aceasta s-a întimplat Pornindu-se de la zero a fost crea
ROM A 25 Corespondentul Ager- meşte prin contrastele geografice şi pentru că in Mongolia a fost creat un tă industria naţională, baza pentru
9 LA STANLEYVILLE SITUAJIA ESTE CONFUZA © DECLARAŢIA GUVERNULUI SOVIETIC 0 COMEN- pres, Octavian Paler, transmite: climaterice. Dar şi mai uimitor este partid de lip nou, înarmat cu învă
formarea clasei muncitoare, care a
TĂRIILE PRESEI AFRICANE © DEZBATERILE DIN PARLAMENTUL BELGIAN Rezultatele înregistrate in alegeri contrastul dintre viaţa actuală şi cca ţătura' mai xisl-lcninistă — Partidul devenit foiţa politică conducătoare
le administrative desfăşurate la 22 din trecut a poporului mongol Popular Revoluţionar Mongol, care a ţării. Sectorul socialist al econo
LEO PO LD V1LLE 25 (Agei-prcs). — congoleze au ucis la Stanleyville constituie un nou capitol al bruta noiembrie în Italia sint in centrul încă nu de mult, Mongolia era un a antrenat pe araţi Ja construirea miei a devenit factorul hotărilor al
unei vieţi noi. După victoria revo
Trimisul special al agenţiei France peste 300 de răsculaţi. lităţii imperialiste. El se adaugă a- atenţiei cercurilor politice din Roma. stat feudal în frunte cu „Dumne- luţiei populare, în iulie 1921, şi cuce întregii dezvoltări economice. Din-
zeul-viu' — bogdo-gheghen. Araţii
scrutinului
ale
Datele definitive
Presse transmite clin Leopoldville: sasinăm lui Palriee Lumumba iii re rirea independenţei naţionale, s-a tr-o ţară înapoiată care se ocupa de
In Stanleyville — bastionul răscu M O SCO VA 25 (Agerpres). — aducerii la putere a lui Chombe". pentru noile consilii provinciale sint (ţăranii) nomazi, care se ocupau cu permis un timp monarhului religios creşterea nomadă a vitelor, Mongolia
creşterea vitelor si vînătoare în con
laţilor congolezi. ocup.it ieri de pa- După cum transmite agenţia TA SS, Ziarul „A l Anouar" scrie, la rîn larg comentate de întreaga presă ita diţii primitive, traiau în corturi mi (bogdo-gheghen) să-şi păstreze o a devenit o ţară agrar-industi ială.
raşutiştii belgieni şi de trupele gu la 25 noiembrie la Ministerul Aface dul său : „Adevărul este că impe liană. „Indicaţia cea mai importantă zere. Analfabetismul era aproape ge parte din atribuţii, deoarece biserica Oamenii muncii din R.P Mongolă
a acestor alegeri, scrie „II Messag-
vernamentale — mai răsună încă as rilor Externe al U.IUS.S. i-a fost în- rialiştii au înţeles că Chombe era gero“, este că Partidul comunist a neral, foametea cronică, bolile fă lamaislă avea încă influenţă asupra au schimbat înfăţişarea ţării lor care
tăzi (miercuri) salve de mitralieră. minată lui H. Cools, ambasadorul incapabil să oprească singur dez maselor. Dor, de fapt puterea apar a ajuns de nerecunoscut. In repu
Refugiaţii sosiţi in capitală afirmă Belgiei în U.R S.S., o declaraţie a voltarea rapidă a mişcării naţionale obţinut un număr sporit de voturi ceau ravagii. ţinea guvernului popular care apli blică funcţionează acum întreprin
faţă de alegerile precedente'.
că la Slanleyville se mai dau lupte guvernului sovietic în legătură ci( de congoleze'... Acum, Mongolia este un stat so ca programul P.P.R.M . deri de prelucrare a metalelor, ener
sporadic e. Un refugiat l i ance/.. Gcor- barcarea de paraşutişti belgieni şi Dalele definitive ale alegerilor cialist independent, cu o cultură şi In cursul primilor ani ai revolu getice, miniere, dc construcţii, de
ges Savaiio, a relatat trimisului spe ocuparea prin forţa armelor a ora Presa siriană a publicat, de ase pentru noile consilii comunale nu au o economie dezvoltate. Sărbătorind ţiei s-a făcut mult pentru întărirea prelucrare a lemnului, ale industriei
cial al A.F.P că răsculaţii continuă şului Stanleyville. menea, numeroase editoriale în care fost date încă publicităţii Se cunoa anul acesta ziua de 26 noiembrie, puterii populare, au fost înfăptuite uşoare şi alimentare ete. In prezent.
este condamnată intervenţia militară
şte însă distribuirea mandatelor in
să ocupe partea clin Slanleyville a- Guvermil sovietic cere cu hotărîre străină în Congo. Oficiosul „Ai 700 de comune cu o populaţie mai dată remarcabilă cind se împlinesc măsuri importante de democratizare Mongolia, Linde pînă nu de mult
flală pe malul sting al Congoului şi încetarea imediată a intervenţiei mi 40 de ani de la proclamarea Repu a vieţii politice, a fost desfiinţată io populaţia îşi cîstiga existenţa numai
că focuri de arme au fost auzite litare şi retragerea din Congo a tru Saoura" scrie: „Imperialiştii au în mare de 10.000 de locuitori, unde şi blicii Populare Mongole, oamenii băgia, lichidate privilegiile decur- din creşterea vi tel Or, realizează din
sporadic în jurul aerodromului ocu pelor belgiene, precum şi a tuturor cercat totdeauna să înfrlngâ revolu la alegerile administrative din 1960 muncii mongoli fac cu mîndrie bi gind din starea socială industrie circa jumătate din întrea
mercenarilor străini. ţiile in lume şi să combată regimu şi la cele actuale s-a votat pe baza lanţul luptei şi muncii lor. ga producţie a economici naţionale.
pat de trapele belgiene Un refu sistemului proporţional. In aceste lo Cum a putut ca un popor care In august 1924 a avut loc cel de-al
giat britanic. Chri.stopher I-Iarbour, ★ rile populare... Organizaţia Unităţii calităţi listele comune de stînga au incă de la începutul secolului al II 1-lea Congres al P.P.R.M , care a In comparaţie cu anul 1940, produc
directorul Băncii „Barcla.vs* din Declaraţii cu conţinut similar au Africane, ţările neangajate şi ţările obţinut 103 locuri în plus. în timp ce ocupat un loc de seamă in istoria ţia industriei a crescut în 1963 de
Slanleyville, a declarat ia rîndul fost adresate lui H. Trevelyan. am arabe trebuie să adopte o poziţie listele mixte de centm-stînga au X X -lea trăia in obscurantismul me partidului. Congresul a trasat per aproape 11 ori.
dieval să treacă atît de repede în
său: „Se liage încă din toate păr basadorul Marii Britanii in U.R.S.S., hotărîlă şi energică, care să fie con înregistrat o pierdere de 60 de locuri, In momentul de faţă se află în
ţile. Situaţia continuă să fie extrem şi lui W. J. Stassel, însărcinatul cu formă cu dorinţa popoarelor lumii1'. iar listele mixte de centru o pierdere plină desfăşurare activitatea de con
de confuză Basculaţi) sc ascund pes afaceri ad-interim al S U .A . in Proteste energice au fost formu de 42 locuri. Au cîştigat locuri in strucţie a însemnatului complex in
te tot..." Harbour şi consulul Marii U.R.S.S. late şi de ziarele apărute miercuri dustrial de la Darhan.
in capitala Ghanei, care au descris plus în consiliile celor 700 de co In 1960 a fost terminată coopera
Britanii la Leopoldville. Whitc, care atacarea Stanleyville-ului de către mune Partidul comunist (479 locuri),
au plecat astăzi dimineaţă la Stan- CA IR O 25 (Agerpres). — paraşutişti drept „un act de agre Partidul social-democrat (269 locuri), tivizarea gospodăriilor araţilor. So
1 eyviile, au arătat după ce s-au în Evenimentele din Congo au fost siune împotriva forţelor patriotice Partidul republican (45 locuri). Parti cialismul a devenit unica formă de
tors că aerodromul oraşului pare să amplu comentate in piesa apărută congoleze". Ziarul „Ghanaian T i dul liberal (570 locuri) Au pierdut relaţii economice in toate sferele
se afle „în mod ferm sub control". miercuri dimineaţa, în diferite ţări mes" scrie că „intervenţia în Con locuri Partidul democrat-creştin (328 producţiei materiale. A fost o marc
„A lit cît am putut să-mi dau sca ale Africii. Întreaga presă egiptea go deschide o nouă pagină în ofen locuri). Partidul socialist (943 locuri). victorie a comuniştilor mongoli,
ma, a spus Harbour, n-au fost trase nă a condamnat în termeni severi siva neocolonialistâ a imperialismu Partidul monarhist (158 locuri) şi comparabilă numai cu victoria revo
focuri dc armă la decolare". intervenţia parasutişlilor belgieni ia nco-fasciştii (85 locuri). luţiei populare din anul 192J. Nece
Stanleyville şi a lansat un apel a- lui care tinde să recucerească A fri sităţile de făină ale ţării sînt acum
Georges Savario (un refugiat fran ca independentă". acoperite din producţie proprie Nu
cez) a indicat la rîndul său că tru dresat O .U.A. şi Naţiunilor Unite mai în 1959 au fost valorificate
pei e congoleze au efectuat marţi o in rare cere să se pună capăt agre B R U X E L L E S 25 (Agerpres). — 550.000 hec tare de pămînturi înţcle-
siunii străine în Congo.
mică retragere în laţa răsculaţilor. Marţi, în Parlamentul belgian au H ANOI 25 (Agerpres). — nite. Pe ogoare lucrează mii de trac
„Iată de ce. a spus el, trebuie ca pa- Ziarele din Cairo au subliniat, po avut loc dezbateri pe marginea in In capitala R.I). Vietnam s-au toare şi combine.
raşutiştii belgieni să rămină, altfel trivit agenţiei France Presse, că tervenţiei paraşutistilor belgieni îm deschis miercuri lucrările Conferin Noul pătrunde adînc şî în ramura
ar fi o treabă netei minată". „adevăratul scop al agresiunii în potriva răsculaţilor congolezi de la ţei internaţionale de solidaritate cu tradiţională a economiei — crcşfp-
In sfirşit. Moise Chombe şi-a amî- Congo nu a fost asigurarea secu .Stanleyville După ce ministrul a- poporul vietnamez împotriva agre rca vitelor. Mecanizarea multor pro
nat pentru o data ulterioară voiajul rităţii străinilor, ci lichidarea miş facerilor externe al Belgiei, Spaak, siunii imperialiste, pentru apărarea cese care necesită un mare volum
său la Stanley viile. Se afirmă că ar cării naţionale congoleze". Presa a justificat intervenţia armată bel păcii La conferinţă participă 150 de de muncă, reţeaua largă de unităţi
fi suferind şi că medicii i-au ordo egipteană menţionează in editoria giană prin „ţelurile umanitare" de delegaţi, reprezentînd peste 50 de or veterinare contribuie la creşterea c-
nat să nu iasă din casă timp de 48 lele sale că „Chombe nu a eiştigat. salvare a cetăţenilor străini, cl a ganizaţii naţionale şi organizaţii in fectîvului de animale, la ridicarea
de ore. El n-a avut curajul să înainteze precizat că „hotărîrca dc intervenţie ternaţionale. Din R P Romînă parti productivităţii lor.
spic oraş (Stanleyville — N. R.).
'ir Avioanele americane, paraşutiştii a fost luată în urma consultărilor cipă prof. unic. dr. Stanciu Stoian, In Mongolia a fost lichidat anal
Potrivit ultimelor date transmise belgieni şi mercenarii albi au fast cu Anglia. S U .A . şi guvernul cen membru al Comitetului naţional pen fabetismul. In republică funcţionea
de agenţiile de presă’, 20 de euro aceia care au desfăşurat de fapt tral congolez". Guvernul Franţei a tru apărarea păcii, secretar al Ligii ză 9 institute de invâţămînt supe
peni au lost ucişi de răsculaţi în mo lupta, însă victoria finală va fi cîş- fost. dc asemenea, înştiinţat de a- romîne de prietenie cu popoarele rior, 19 şcoli medii speciale, un mare
mentul parasutării trupelor belgiene. ligatâ de oamenii liberi din Congo". ceastă operaţiune. din Asia si Africa. număr de .şcoli de cultură generală.
Creşte numărul oamenilor de ştiinţă.
Agenţia United Press International, Piesa libaneză se pronunţă şi ca Academia dc ştiinţe a R.P. Mongole
cilînd ştiri neconfirmate incă. rela împotriva intervenţiei străine în are 8 institute de cercetări ştiinţifi
Congo. Astfel, ziarul „Al Moharrer"
tează, pe de altă parte, că trupele ce, care se ocupă dc probleme ac
scrie în editorialul său : „Această Preşedintele Makari 5 cere
belgiene şi trupele guvernamentale invazie a N .A.T.O. la Slanleyville tuale din domeniul economiei şi cul
turii.
desfiinţarea bazelor străine din Cipru In anii puterii populare, literatu
ra şi arta nu atins o dezvoltare fără
precedent S-au obţinut, de aseme
N ICO SIA 25 (Agerpres). — şedinţele Makarios a fost acuzat că
Intr-o declaraţie făcută marţi sea ar pune condiţii inacceptabile guver nea, succese însemnate in domeniul
ra la Nicosia, preşedintele Makarios nului gi-cc, în ceva ce priveşte cnosi- îngrijirii Sănătăţii populaţiei. Jn
s-a pronunţat din nou împotriva ba sul (Unirea Ciprului cu Grecia). Mongolia revine acum un medic Ja
SA1GON 25 (Agerprcs). — cu moartea Ministerul Educaţiei Na zelor militare străine din insulă El In legătură cu punctul său de ve 900_ de persoane, mortalitatea ridi
Mii de elevi şi studenţi, in majo ţionale a publicat un comunicat în a reamintit că desfiinţarea acestor dere asupra bazelor, se stic că Ma cată a fost lichidată, au dispărut bo
ritate budişti. au demonstrat mier care anunţă că şcolile publice şi baze este indispensabilă unirii Ci karios a făcut o declaraţie duminică lile endemice.
curi pentru a patra zi consecutiv pe particulare din prefectura Saigon- prului cu Grecia. seara unui ziarist grec, potrivit că Pe plan internaţional. Mongolia
strîtzile Snigonului cerind demisia Cholon şi din provincia Gia Dinh Refcrindu-se la bazele britanice reia, „înainte ca enosisul să poată fi desfăşoară o politică constructivă de
guvernului condus de Tran Van vor li înc hise, începind de joi, pînă din Cipru, preşedintele Makarios a realizat, toate bazele străine din in apărare a păcii. Ea este membră ac
Huong la noi ordine. precizat că ele ocupă o suprafaţă de sulă trebuie să dispară şi nici un tivă a O .N .U. şi întreţine relaţii cu
31 de state.
Corespondentul Agenţiei France Agenţia Associated Press citează 99 mile pătrate, iar numărul milita militar străin nu va trebui să mai
Presse relatează că nici politia şi declaraţia comandantului militar al rilor este de 10000. rămînâ in Insulă*. Din cauza aces In cei 40 de ani de existentă n re
nici pompierii care au folosit jeturi Saigomiluî. potrivit căreia foitele După ce aminteşte că tratatul sem tei declaraţii, arată agenţia France publicii. poporul mongol a străbătut
de apă nu au putut împrăştia pe, armate «nu elaborat un plan de înă nat cu prilejul acordării independen o cale lungă de la feudalism pînă la
manifestanţii care au ridicat bari buşire a demonstraţiilor în cazul în tei Ciprului acordă Greciei dreptul Presse, ziarele de opoziţie din Atena victoria deplină a relaţiilor socia
cade pe străzi. La toate şcolile bu care acestea nr izbucni din nou în de a menţine pe insulă un contigent l-au acuzat pe preşedintele Makarios liste. El îşi continuă neobosit efortu
diste din Snigon elevii şi studenţii zilele următoare. Aceeaşi agenţie de 950 militari, iar Turcia unul de că n-ar dori in mod sincer enosisul. rile pentru construirea unei vieţi fe
tu arborat pancarte pe care suin : apreciază că ar li posibil ca înaltul C50 militari. Makarios a precizat că ricite, a unui viitor luminos.
„Cerem demisia imediată a guver consiliu naţional care urmează să guvernul cipriot a abrogat acest tra
nului lui Huong !". Pe străzi au se întrunească joi, să-şi exprime ne tat la începutul acestui an.
fost împrăştiate manifeste cu ace încrederea in guvernul Tran Van In declaraţia sa. preşedintele Ma- F. A .O . AVERTIZEAZĂ:
laşi . conţinut. Greva lonmei decla Iluong, „în speranţa că un alt gu karios a menţionat, de asemenea, că Se recomandă o restructurare a N.A.T.O.
rată de elevii unor şcoli s-a extins vern ai- putea găsi sprijinul politic este mai bine ca problema bazelor
şi asupra altora. Citind aprecierile necesar". militare să fie discutată de guver PA R IS 25 (Agerpres). — Comitetul politic al U.E.O. a apro
unor observatori, agenţia France „încercarea de forţă, transmite a- nul cipriot, care nu este angajat în Comitetul politic al Uniunii Euro bat un proiect de recomandare pro
Presse subliniază că manifestaţiile genţin France Presse, pare să fi fost nici un fel de alianţe, şi deci nu s-ar pei Occidentale (U.E.O) a adoptat o pus de reprezentantul vost-gennan,
de miercuri dimineaţa pot fi com angajată între guvernul Tran Van putea face presiuni asupra sa. recomandare prin care sc cere o von Merkatz, si care preconizează
parate cu cele care au precedat în Huong şi adversarii săi, şi nume Pe de altă parte. Makarios a rea restructurare a N.A.T.O. şi noi ini tinerea unei conferinţe internaţionale
lăturarea regimului diemist în no roşi observatori apreciază că şan mintit că punc tul său de vedere cu ţiative privind unificarea politică a la un nivel înalt a reprezentanţilor
iembrie 1963. privire la bazele militare străine CA IR O 25. — Corespondentul cilă. In aceste ţări, ca urmare a unei Europei occidentale Potrivit reco ţărilor membre ale U.E.O. şi crea
Purtînd drapele şi scandînd lozinci sele ac tualei ec hipe guvei namentale din Cipru a fost publicat recent de Agerpres, N. Plopeanu, transmite : slabe alimentaţii, durata vieţii va mandărilor comitetului. Consiliul mi rea de instituţii veşt-oiiropcno pro
antiguvernamentale, demonstranţii de a mai rămîne la putere sint in presa greacă şi că din cauza unei în Sub egida F.A .O . (Organizaţia Na riază între 30 şi 40 de ani, în timp vizorii. Adunarea generală a U.E.O.,
s-au masat în faţa institutului bu prezent lim itate'. ţelegeri greşite de către ziare, pre- ţiunilor Unite pentru alimentaţie şi cc în ţările dezvoltate atinge 70 de nisterial al U.E.O. va trebui să între care va avea loc la Paris înîrc 1 şi
dist, unde au «avut loc grave cioc agricultură), care în cadrul unei ani. In articolele publicate cu acest prindă acţiuni pregătitoare în vede 4 decembrie, va lua în discuţie ates
niri. Ceî peste 1 000 de poliţişti şi campanii nxancJiale a organizat o prilej, ziar-le subliniază importanţa rea reorganizării N .A.T.O . te recomandări.
militari din unităţile de parasutişli săplămină de luptă împotriva foa pe tare a: avea-o pentru întreaga
au primit ordin să folosească gaze Primul ministru Wiison interpelat metei, în H A.U. se desfăşoară ac omenire înfăptuirea dezarmării.
lacrimogene şi baionetele pentru a ţiuni cu scopul de a atrage aten După datele O N U ,, in 1962 s-au
împrăştia tineretul. Intr-un comuni ţia guvernelor şi popoarelor asupra cheltuit pentru înarmări 120 miliar Fostul „fuhrer“ al naziştilor belgieni
cat al guvernului se arată că în n Camera Comunelor necesităţii creşterii producţie» agri de dolari şi s-ar putea ea în pre
timpul demonstraţiilor şi ciocnirilor cole. Statisticile recente semnalează zent aceste cifre să fi crescut la 130
au fost rănite peste 100 de persoane. LO N D R A 25 (Agerpres). — laţiilor dintre Anglia şî Franţa. că două treimi din populaţia globu sau 140 miliarde. De asemenea, se nu se va putea întoarce în ţară
Lupte sporadice au continuat pînă In Camera Comunelor, deputatul Amintind vizita fostului prim mi lui este subalimentată. F.A.O. aver subliniază eă 20 milioane de oameni
seara şi pe alte străzi ale oraşului. • laburist Kobert Maxwell, l-a inter nistru britanic, Harold McMilIan, tizează că, dacă nu se vor lua mă fac pane din trupele regulate, în B R U X E L L E S 2â (Agerpres). — contra şi 4 abţineri, a fost trimisă
Primul ministru Tran Van Huong pelat pe primul minislm Wiison, la Hambouillet în decembrie i 962, suri grabnice pentru sporirea rapi timp ce alte 30 milioane lucrează Camera deputaţilor din Belgia a Senatului.
a anunţat miercuri seara, după o dacă intenţionează să întreprindă o Wiison a afirmat că de atunci efor dă a producţiei agricole, în curînd în ramurile destinate înarmărilor. nprobat propunerea ca fostului ,,fu- Uegrelle a fost arestat în 1910 şi
consfătuire cu comandanţii militari, vizită oficială în Franţa in vederea turile Angliei de a se alătura Pie omenirea se va afla in faţa unei „Dezarmarea, scrie ,,Lc Progres hrer" al naziştilor belgieni, Leon trimis în Franţa. In timpul ocupă
Instituirea legii marţiale şi a restric îmbunătăţirii relaţiilor anglo-fran- ţei comune europene au lost res grave primejdii de înfometare. Pen Egiptien", nu este numai o garan Uegrelle, să nu i se acorde dreptul rii Belgiei de către trupele hilleris-
ţiilor de circulaţie în timpul nopţii. ceze. Ha rol d Wiison a amintit în pinse. După ce a precizat că Lon tru a se evita o asemenea situaţie ţie împotriva exterminării oameni dc* întoarcere in ţară nici după tre le el s-a înapoiat, şi după eliberare,
Totodată, postul de radio Saîgon a răspunsul său, că intre 6 si 10 de dra şi Parisul au păreri diferite a- este necesar ca producţia mondială lor, dar ea poate servi la accelera cerea termenului de 20 de ani de în 1944, a lost condamnat la moar
anunţat că principalii organizatori ai cembrie va pleca la Washington, supra proiectului american de crea de cereale să crească cu 33 la sută te pentru colaborare cu inamicul şî
demonstraţiilor de miercuri vor fi pentru a se îmîlni cu preşedintele re a foiţelor nucleare multilaterale pînă în 1980, iar producţia de bunuri rea dezvoltării economice a tuturor perimare a pedepsei sale, termen crime dc r«izboi. In 1945 el a reuşit
deferiţi cît mai curînd posibil Curţii american, si că pentru moment nu ale N .A.T.O., premierul britanic şi-a animaliere să se tripleze pînă în ţărilor şi. implicit, ia lupta eficace care expiră anul viitor. Propunerea să lugă ţii în prezent se găseşte în
mai-ţiale şi sînt pasibili de pedeapsa se poate pronunţa în legătură cu exprimat lotuşi speranţa că în vii anul 2.000. Ţările în curs de dezvol împotriva foametei". adoptată cu 148 voturi pentru, 5 Spania.
alte eventuale vizite. El i-a acuzat tor relaţiile Angliei cu Franţa vor
pe conservatori de înrăutăţirea re fi îmbunătăţite. tare au o situaţie deosebit de difi-
DETROIT. — Agenţia Associa
W ASH IN GTO N . — Preşedintele
Patrioţi spanioli ted Press transmite că în urnia S.U .A ., Lvndon Johnson, a desem
va
nat, marţi, o comisie care se
condamnaţi de regimul înţelegerii intervenite între admi ocupa dc punerea la punct şi coor
nistraţia companiei dc automobile
„Ford“ şi sindicatul muncitorilor donarea problemelor legate dc par
lui Franco din această industrie, palru din ticiparea Statelor Unite la „Anul
cele 16 unităţi ale companiei au cooperării internaţionale 19C5". C o
BONN. — Preşedintele fracţiu
M AD R ID 25 (Agerpres). — nii parlamentare a Partidului reluat lucrul, patru urmează să-şi misia c.ste alcătuită din 19 mem
Tribunalul din Madrid a pronun U.C D , Rainer Barzel, a declarat înceapă producţia joi, cinci vineri, bri şi este prezidată de Karlan
ţat sentinţa în procesul intentat ce marţi la Bonn cu discursul primu iar restul pinâ luni. Potrivit apre Clcvcland, secretar dc stat adjunct
lor 39 de mineri din Asturia acu lui ministru britanic, Harold VVil- cierilor Consiliului dc conducere pentru relaţii cu O N .U . şi cu alte
zaţi că ar face parte din Partidul son, privind politica militară a al companiei „Ford", greva munci organizaţii internaţionale.
comunist şi pentru propagandă Ile Angliei a provocat îngrijorate în torilor, declanşată la 6 noiembrie, N ICO SIA . — La Nicosia s-a a-
gală. rîndul Partidului crcxtin-dcmocrat. a provocat mari pierderi, intrucît mmţat cu ministrul afacerilor ex
Horacio Fernandez Iguanso, unul Amintind eu Germania occidentală nu s-a realizat producţia unui terne al Ciprului, Spyros Kvpria-
din cei 39 de mineri arestaţi pen va continua să acţioneze in la- număr dc 115.030 dc automobile şi nu. va pleca la 26 noiembrie spre
tru participare la luptele greviste 15.001) de autocamioane. New Yo'k pentru a lua parte l«n
din Asturia din toamna anului tre voarea creării statelor unite ale NEW YO R K . — Reprezentantul dezbaterile Adunării Generale a
cut, a fost condamnat la 20 de ani Europei, B m .cl a spus : „Sinler.i permanent al U .R .S S. la O .N .U , O.N .U. în problema Ciprului.
închisoare. Sub presiunea opiniei decepţionaţi de către „nu“-ul pri Nikolai FedorenUo, a avut la 24
publice democrate din Spania şi din mului ministru britanic opus noiembrie o întrevedere cu U B O G O T A . — Greva corpului di
alte târî, tribunalul a achitat patru F.N IM. Speranţele de a sc putea Thant, secretarul general al O.N.U. dactic din şcolile primare colum
inculpaţi, iar pe ceilalţi i-a con negocia noile propuneri britanice, biene continuă dc peste două săp-
damnat ta cîtc un an închisoare. Po par a nu se iraliza-. M A D R ID . — Surse dîn Madrid tămîni. In prezent, la această miş
trivit relatărilor agenţiei Rcutcr, LO N D RA. — La începutul sup- au indicat, după cum relatează a- care revendicativă participă apro
acuzaţii condamnaţi la cîtc un an tămînii viitoare, Georgc Ball. sub genţia France Presse, că „Acţiu xim ativ 50.000 dc învăţători din
închisoare au fost puşi în liber secretar de stat al SUI A., va sosi nea dc înapoiere", care potrivit 14 departamente ale ţării. Greviş
tate, deoarece şi-au executat pe la Londra într-o vizită oficială, planurilor cercurilor peroniste ur tii ccr plata salariilor pe ultimele
mează să sc încheie o dată cu so
deapsa în stare dc prevenţie. urmînd să aibă o scrie de între sirea în Argentina a fostului pre luni >i introducerea învăţămîntu-
vederi cu Palrick Gordon Wallicr, şedinte Juan Peron, va avea loc lui obligatoriu gratuit. In spriji
ministrul dc externe, şi premierul nul cererilor lor au loc numeroase
Harold Wiison. la începutul lunii decembrie. A- mitinguri şi demonstraţii.
PRONOEXPRE5 genţia menţionează că fostul dic
Vizita lui Ball la Londra arc tator argentinian, care se află dc
La concursul Pronoexpres nr 48 loc cu puţin timp înaintea convor nouă ani în exil, sc va înapoia mal
din 25 noiembrie 1964 au fost extra- birilor pc care premierul Wiison, iutii la Asuncion, capitala Para
din urnă următoarele numere : însoţit dc ministrul său dc ex guayului, dc unde va pleca „la
terne, le va avea la 7 şi 8 de i a u r t
4 40 15 49 19 17 cembrie cu preşedintele Johnson, momentul propice" la Bucnos
R. F. G ER M A N A ,
18 46 In foto : Aspect de Ia o demonstraţie care a avut Ioc la Mulheim pe Ruhr (R.F.G.) împotriva partl la Washington. Aircs. i
Fond de premii 577,203 le!. cl pârli vest-germane la proiectul forţelor nucleare multilaterale.
25. telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale PT.T-R nr 263.328 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: întreprindere^ Poligfălică Huuedoara-Deva 40,06!
Redacţia şl administraţia ziarului: str. Dr Petru Grora nr