Page 90 - 1964-11
P. 90
Nr. 3084
P ag. 2 D r u m u l socia
C A M T E A CONSTATĂRI
LA FATA LO CU LU I
im sprljiiaisl mmncii ca nu a recunoscut acest lucru Po
(Urmare din pag. 1)
vestea cu burlanele împrumutate de
tul vii executiv ni Sfatului popular la sediul sfatului popular a fost o
din Pui, biblioteca şi căminul cul simplă născocire. In plus, nici cî-
In activitatea bibliotecii Clubului matica pentru muncitori;, „Cartea scu lit cu oameni care cunosc problemele tural din localitate. Constaturile fă leva geamuri sint sparte.
sindicalelor din Cugir, cartea lehnică lerului'. „Frezarea rapidă". „Turna de producţie, alunei cind prin conli- cute la faţa locului nu nu fost deloc Faţă de cele constatate la cămin
ocupă un loc de seamă. Cunoscind rea de precizie", au fost primite cu in nulul ei răspunde celor mai arzăloa- îmbucurătoare. La bibliotecă, tov. şi bibliotecă tov. preşedinte Frân
sprijinul pe care-1 poale aduce acea teres de călre auditori Concursurile re cerinţe ale inlreprinderii, cînd se Luîv.n Lcnchiş stătea îmbrăcată cu ase Vlădoane. părea foarte surprins.
sta carte in procesul muncii, sarci „Cine ştie meserie, cîşligă*' organizale desfăşoară in mod continuu şi opera paltonul. E lesne de înţeles că aici De ce? Pentru că in şedinţa de co
nile ce stau in fata muncitorilor in pe meserii, expoziţiile cu cărţi tehni tiv. Astfel muncind, propaganda teh era frig. De ce ? Pentru că sfatul mitet executiv din 10 septembrie,
îndeplinirea planului de producţie, ce pe diferite teme, slandurilc, listele nică devine un sprijin preţios iu în popular comunal nu a reuşit să re dînsut ştia că s-au stabilit măsuri co
colectivul bibliotecii noaslre se preo de recomandare au fost- lormele care deplinirea sarcinilor de plan. zolve problema unui burlan la soba respunzătoare pentru pregătirea u-
cupă îndeaproape ca acţiunile orga nu făcut cunoscute muncitorilor, teh Pentru îmbunătăţirea aclivitălii, un instalata în bibliotecă. Cit despre nităţilor culturale în vederea iernii.
nizate cu cartea tehnică să vină tot nicienilor şi inginerilor ultimele rol pozitiv l-au avut consfătuirile cu activităţile ce trebuie să se desfă Acesta este un lucru adevărat, dar
mai mull in ajutorul muncii In acest noutăţi tehnice. cititorii cărţii tehnice şi in special şoare in loc aiul bibliotecii, e de ce folos dacă măsurile stabilite hu
scop. pe lingă bibliotecă a fost con Că lecturorea şi studiul cărţilor consfătuirile cu responsabilii biblio prisos să mai vorbim. au prins viaţă. Tov, losif Almnşi. se
stituit un colectiv formal din specia tehnice au ajutat mult in activitatea tecilor mobile. Ultimul schimb dc ex Nu departe se află căminul cul cretarul comitetului executiv, căruia
lişti — ingineri din cadrul celor două de zi cu zi, le confirmă numeroase perienţă, ţinut la sfirşilul lunii oc tural. Nici aici starea de lurruri nu îi reveneau spre rezolvare o marc
uzine din oraş — cu sprijinul că exemple din care redăm doar cileva: tombrie, în care au fost prezer»:le re diferă cu nimic dc cea de la biblio parte din măsurile stabilite, ţinea
ruia se organizează diferile acţiuni cu Printre cititorii fruntaşi ai cărţii teh feratele „Melode folosite de bibliote tecă. Soba din sala festivă nu are hotărîrea adoptată cu prilejul şe
cartea lehnică. nice se numără şi tovarăşii Uic Hu- cari penlru alragerea de cit mai mulţi burlane si nici cea din sala de re dinţei comitetului executiv, Intr-unui
Penlru a veni în sprijinul muncii, lariu, Stan Vidrighin, Cherasim To- cititori la cartea tehnică" (susţinut de petiţii. Tov. Olga Ţurcanu. directoa din sertarele biroului său.
colectivul bibliolecii clubului, in co ina, Gaftome Ooncea, Coriolan Stef Elena Pavel dc In secţia moşini-u- rea căminului cultural, a încercat să Pentru activitatea de iarnă, bi
laborare cu bibliotecile tehnice din şi alţii Ce a însemnat pentru tovară nclte) şi „Propaganda lehnică, ajutor ne demonstreze că totuşi aici s-ar blioteca si căminul cultural de aici
cad;vl uzinelor, a organizat. încă de şul Ilie Butaru studiul cărţilor tehni substanlial în îndeplinirea sarcinilor li făcut focul în zilele cînd au avut şi-au alcătuit planuri de muncă des
anul trecut, biblioteci mobile, care au ce? In acest an el a propus cabinetu de plan", (susţinut de Tarob llea de la loc manifestări culturale, deoarece tul de bogate. S-au prevăzut nume
/ost Înzestrate în special cu cărţi teh lui lehnic al uzinei „30 Decembrie" mecanică II) au constituit, pentru cei — aşa cum spunea dînsa — s au a- roase acţiuni culturale de masă, a-
nice legale de specificul sectorului 4 inovaţii, loate fiind acceptale şi a- prezenţi, un mijloc eficace de îmbu dus burlane de la sediul sfatului
Acestea sînl aprovizionate continuu plicate Numai inovaţia „Executarea nătăţire a activităţii. popular. Lucrurile stau însă cu to tractive şi eficiente. Se înţelege însă
cu noulălile ce apar. astfel ca mun nilului la lanţurile fierăstraie L.T.U. tul altfel. Din iarna trecută aici nu că în condiţiile existente şi acest
citorii şi majontalea salariaţilor din 15 Drujba şi T.E.TT au adus eco Munca cu cartea tehnică a stat in s-a mai făcut niciodată foc. Dc alt plan este sortit să rămînă doar...
sectoare găsesc aici materialele do- nomii antecalculale în valoare de centrul activităţii noaslre. Rezultate fel. în cele din urmă, tov. Olga Ţur- plan.
lile. 523.750 lei. le sint îmbucurătoare. De la Începu
In cele 29 de biblioteci mobile, o- Tehnicienii Gratînn Tomn, Gaftone tul anului şi pînă in prezent cei
fluenţa cititorilor este din ce in re Oancea şi Coriolan Ştef de la uzina peste 6300 de cititori ai cărţii tehnice Din cclc constatate cu prilejul raidului, reiese că in cca mai
mai mare; La uzina mecanică, de e- mare parte se manifestă o preocupare crcsrindă faţă de pre
xcmplu. Ia biblioteca mobilă de )n mecanică au studiat împreună multe au leclurat şi studiat 23.469 de cărţi, gătirea unităţilor culturale pentru iarnă şi organizarea unor ac
cărţi, broşuri tehnice şi reviste de
sectorul mecanică I (responsabilă E- specialitate de la biblioteca noastră. broşuri şi reviste tehnice de specia ţiuni bogate la căminele cui turale. Multe din sfaturile popu
lena Munloiu) au fost înscrişi ca ci Ei au conceput, în colectiv, în acest litate, materiale care le-au fost spri lare comunale, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, se ocupă
titori permanenţi 90 la sulă din loia an, 7 inovaţii dini re care G au şi fost jin preţios în procesul muncii. cu răspundere dc sarcinile ce revin în această direcţie.
lul salariaţilor seclioi respective A- aplicate. In aceste zile ei studiază In unele localităţi starea de lucruri nu este insă cea mai co
celaşi lucru sc poate spune şi des „Construcţia şi folosirea băilor gal IONELA ALEXANDRESCU respunzătoare. De uceca se impune luarea unor măsuri urgente
pre bibliotecile mobile de la servi vanice", „Formular malemaiic şi teh bibliotecară Ia Clubul sindica caic să asigure o bună desfăşurare a activităţii cultural-educa-
ciul proiectări, secloarele mecanică nic". „Normarea", cărţi sosite de cu- lelor din Cugir
II, mecanică IV. maşini unelte, for rind care ii ajulă la o nouă inovaţie tive pe perioada care urmează.
je, iar la uzina „30 Decembrie" la pe care o au în plan
sediile scularie, lanţ, fus, maşina de
spălat rufe şi altele Un exemplu edificator esle şi citi
Unele chn cele mal eficiente forme torul noslru Stan Vidrighin de Ia sec C8BBIBATUL SIDEBW6IC H IIM M A
torul mecanică I care a înregistrat la
de propagandă tehnică folosite de cabinetul tehnic al uzinei mecanice, C O N C U R S U L
biblioteca noastră sint acţiunile de în acest an, 6 inovaţii, ţoale fiind
masă cu cnrlea Piuă in prezent au acceplate şi aplicate. Numai prin mo
fost organizale 363 de acţiuni cu car dificările tehnologice aduse la diferile oferă din stocuri supranorma-
tea. din care 147 privind propaganda repere şi moi ales )a reperul 3.1 el
tehnică Dintre acestea ammlim 4fi ele a adus uzinei economii antecalculale corespondenţilor voluntari
simpozioane. 28 ele referale, 23 de re in valoare de 124.470 lei. tfîve următoarele materiale :
cenzii, 7 concursuri „Cine ştie, ci şt i -
gă", 7 jurnale vorbite, 34 ele expo Conslnlăm cu bucurie că acolo — rulmenţi;
unde munca cu cartea a fost bine or-
ziţii cu cărţi, lisle de recomandare şi
ganiznlă, unde ea a mers mină in mi Rod al strădaniei tru traverse, două circulare de spin La secţia de lăzi se urmăreşte mă — fitinguri ;
altele, acţiuni la care nu participat nă cu problemele producţiei, reali tecat la secţia binale r.i unul la sec rirea ca păci t.i ţii de producţie a sec
peste 14.300 ele oameni ni muncii. zările in sectoarele respective au fost ţia lăzi. De un real folos pentru ţiei prin montarea a încă 6 circu — ventile de micşorare a presiunii ;
Simpozioanele: „Noutăţi în construc frumoase. Exemple in acest sens sini întregului colectiv muncitorii acestui sector este şi noul lare de spintecat la banda trans
serviciul proiectări, sectoarele meca automat de ascuţit pînzele de circu portoare. In cadrul depozitelor de
ţia de maşini". „Freze penlru aliaje — plăcuţe de metal aur;
nică I, mecanică II. mecanică IV, seu- lar de Ia secţia dc lăzi. c herestea răşinoase şi foioase s-au
uşoare", „Să ne cunoaştem meseria lărie de Io U M C , şi lon|, lus, sculă- Antrenaţi în întrecerea socialistă, confecţionat podvale din beton, care — reactivi de laborator ;
aleasă", „Scufe oşchieloare", organi rie de la „30 Decembrie". Fotografiile muncitorii, inginerii şi tehnicienii de permit trecerea curenţilor de aer şi
zale la secţiile şi secloarele maşinî- mullor muncitori care sint cititori la secţia de Industrializare a lemnu concură Ia economisirea cherestelei — sticlărie şi alte articole de laborator ;
lui din cadrul I.F. Sebeş, muncesc Lucrări
unelle, mecanică I, mecanică II, scu- fruntaşi ai bibliolecii noastre le gă ce se folosea la construirea lagă
cu entuziasm pentru înfăptuirea sar relor.
lărie, mecanic şef, de la uzina meca sim şi pe panourile de onoare ale cinilor de plan. Eforturile susţinute, — materiale de protecţie ;
nică si M S .R , lanţ, Itis, scularie de sectoarelor in care lucrează. munca bine organizată, au condus la de reprofilare — piese de schimb auto pentru urmă
la uzina „30 Decembrie' au avut o Experienţa de pînă acum ne-o do obţinerea unor rezultate bune în La odihnă
Jnriurire pozitivă asupra muncii De vedit că propaganda tehnică are o cele 10 luni din acest an. Astfel, pla Concomitent cu munca ce se des toarele mărci: I.M.S. Gaz 69 şi 67,
asemenea, referatele asupra cărţilor mare eficacitate acolo unde ea este nul producţiei globale aferent pe făşoară în vederea îndeplinirii şi de şi tratament
rioadei amintite a Jost lealiznt în Pobeda, Mosc viei, S,R. 101, Praga R.ÎM.
„Memorator de metalurgic", „M ate coordonalu pe baza unui plan stabi proporţie de III la sută, iar planul păşirii prevederilor planului de pro
Ia producţia marfă în proporţie de ducţie, cfllectivul nostru depune stră şi altele.
103,5 la sută. danii şi pentru efectuarea lucrărilor In cursul acestui an, prin grija
de reprofilare a secţiilor de produc
Şi pe cele două decade care au ţie. Iu această direcţie, la hala ga comitetului sindicatului, numai din
trecut din luna noiembrie s-au ob tere au început şi sînt în curs de sectorul de industrializare a lemnu I n fo r m a ţii su p lim e n ta re la se rv ic iu l a p r o v i
ţinut aici succese importante. La sor executare lucrările în vederea reali lui un număr de 44 muncitori şi-au
timentul cherestea răşinoase, spre e- zai ii unui flux» tehnologic continuu, petrecut concediile de odihnă sau zio n ă ri, t e l e f on 2531, in te r io r 37.
xemplu, sarcina de plan pe luna no ceea ce ne va permite să realizăm tratament in diferite 'staţiuni din
iembrie a fost depăşită, pînă in ziua ţară
de 20, cu 20 m.c., iar la lăzi dc fag o cantitate maî mare de produse. Printre aceştia se numără eviden
cu 14 m.c. Tot pînă la data aminti De osemenea, se efectuează lucrări ţiaţii în întrecerea socialistă, Ecnte
tă s-a rc.Jizat in întregime planul de acoperire la rampa verde, lucru ri na Mai, şipcuitoare, Nicolae Paş-
industrial. co va asigura desfăşurarea activită tiu, ţapinar, Marin Drăghiţă, sorta-
ţii şi pe timpul nopţii, intioducîndu- toare, Floarea Moletc, ajutor, cireu-
La obţinerea acestor rezultate se iluminatul fluorescent. larist şi alţii.
şi-au adus o preţioasă contribuţie
muncitorii din brigada condusă de CO N Ţ A D ALU ERT, şeful sectorului. O PIN CA R DAVID ,
iov. Ion Selaru de la secţia .^e lăzi, preşedinte al comitetului sindicalului pe sector, K A K O LY
Rozina Molnar, circulaiistă, EUse- IIELM IJT, inginer tehnolog, K R IST O F G1IEZA, şeful sec-
beta Şelarii, şipcuitoare, Eleonora liei lăzi.
Ordenn, pendularistă la ha la gatere, (din postul de corespondenţi volunîaii de la secţia de industrializare
membrii brigăzii condusă dc Nico- a lemnului din cadrul I.F Sebeş).
lae Opincar, de la depozitul de buş
teni, Mi hai Tonei şi Nugv loan. sor-
latorî la depozitul de cherestea şi
Lecfiile—sfrîns legate
alţii.
Noi maşini şi utilaje
de activilalea practică
An de an, la sectorul de industria
lizare a lemnului se primesc noi
maşini şi utilaje. (Urmare dîn pa° fj rile de pregătire a lui şi căile de
Numai in cursul acestui an, spre ridicare a capacităţii productive n
— Fără îndoială că şi în sectorul
Pentru nota 10 sint necesare multe $i repetate operaţii la marina dc exemplu, au fost primite 2 galere vegetal realizările înregistrate în acestuia. Astfel am reuşit să ferti
socotit. noi, două pendule hidraulice şi 3 lizăm suprafeţe mai mari de teren
IN F O T O G R A F IE : FAeva Ceteonu Nicolcta (Un clasa A de la circulare de tivit. De asemenea, s-au producţie sint determinate de mo comparativ cu anii anteriori, folo
Şcoala pedagogică „ Komenski" Deva. Foto Onoiu mai primit un circular dublu pen dul rum lectorul ştie să îndrume sind doze moderate de îngrăşămin
activitatea practică a cursanţilor —
a intervenit în discuţie tov. Ştefan te şi aplicîndu-le la culturile care
Popescu Pe baza cunoştinţelor în ne-uu asigurat o eficienţă economică
suşite la cercul pentru cultura plan mai ridicată. Totodată am realizat
I N I Ţ I A T ! v A au depus eforturi susţinute pentru a- ţinînd seama dc cerinţele biologice
o mai bună amplasare a culturilor,
telor de cîmp anul II, colectiviştii
ale soiurilor folosite, de gradul de
plicarea la timp a întregului com
plex de măsuri agrotehnice specifi fertilitate şi de umiditatea solului,
ce culturilor cerealiere. Astfel, s-a de plantele premergătoare etc. Pen
extins simţitor mecanizarea princi tru a-i convinge pe deplin pe colec
palelor lucrări agricole, acordîn- tivişti de însemnătatea şi necesita
G 0 S P 0 D A R EA SC A. o o du-se atenţie deosebită pregătirii tea aplicării în practică a cunoştin
patului germinativ. La cultura po ţelor Jot acumulate am la organizat
cultura
comparativ
un
rumbului, de pildă, întreaga supra
Aceste două cuvinte sint rostite rezolvate în concordanţă cu cerin cinile mai ales că intervenţii de a- faţă destinată acestei culturi s-a arat griului. La recoltare s-a constatat că
mai ales la adresa celor care ini ţele. Cu oîteva luni în urină, la col ceastă natură se impun şi in alte cu plugul în agregat cu grapa ste prin aplicarea pe unul din loturi a
ţiază acţiuni lăudabile penlru gos ţul copiilor din parc a fost adus un părţi. lată, iar înainte de semănat s-a făcut 200 kg. superfosfat la ha. o dată cu
podărirea oraşelor, a străzilor si tobogan, Săptâmîni de zile copiii Locatarii de la blocurile D din lucrarea de discuire şi grâpare a te executarea arăturii de toamnă s-a
cartierelor. Multe fapte impur fo i-au dat lîicoale imaginîndu-si ce cvartalul „23 August" Deva au greu renului, Aceasta a permis o dezvol realizat im spor de producţie de 300
losirea lor si in oraşul Deva După distracţie v;i fi pentru ei. Aşleptă- tăţi din cauza altor fapte care de tare uniformă şi rapidă a plante kg. boabe la ha. faţă de lotul pe
cum se ştie. în vara aceasta. pe iile celor mici nu s-au împlinit însă. asemenea nu se încadrează in li lor. lucru favorizat şi de faptul că care nu s-a aplicat superfosfat, şi
marginile noului bulevard, in laţa deoarece in loc să fie instalat asa mitele spiritului gospodăresc. Ast semănatul s-n executai în cuiburi cu 600 kg. mai mult decît media rea
pustei şi a blocului turn au fost cum s-a preconizat iniţial, loboga- fel, pe terenul din spatele centralei cu maşina 2 S P.C. 2. De asemenea, lizată pe gospodărie la cultura res
puse noi coşuri de hîitii Prin lor- nul cu pricina a dispărut fără urme termice apar adesea focuri. Acolo prnşilele mecanice şi manuale s-au pectivă.
ma şi coloritul lor completează în- clin parc. E drept că vara a trecut se ard dimineaţa, seara sau la prînz, aplicat la timp. iar în ceea ce pri Pe lingă cele arătate, discuţiile
li-un anumit fel frumuseţea ora dar vine alta si parcul va li din grămezi de lhrlie şi resturi de am veşte densitatea s-au asigurat in me s-au referit şi la felul cum lectorii
şului si contribuie la menţinerea nou p'in de copii. balaje. Fumul si scrumul de la Ihr- die cîte 38.000 plante la ha. Ca ur îsi propun să-şi desfăşoare activita
curăţeniei. Din acest punct de ve In alto cazuri iniţiativa gospo- liile arse ajung pe balcoanele blo mare a măsurilor agrotehnice apli tea în noul an de învăţă mint agro
dere prezenţa coşurilor respective curilor si chiar in locuinţe. Autorii cate. Ia cultura porumbului am rea zootehnic de masă. Ei au arătat că
piezintă o noutate, iar mai semni acestor focuri nedorito de locatari lizat peste 4.000 leg. ştiuleţi la ha. vor avea in vedere experienţa pe
ficativ este faptul că deasupia lor sînt lucrătorii de la magazinul cu Pentru a dovedi c ursanţilor posibili care au acumulat-o şi sc vor stră
x-hu instalat sa u miere. Este o ini însemnări autoservire şi în unele cazuri mun tăţile mari ce există pentru sporirea dui să respecte indicaţiile date de
ţiativă lăudabilă, utilă şi educativă. citorii de la maşina care transportă continuă a producţiei la cultura po Consiliul Superior al Agriculturii
Fără îndoială că asemenea consi gunoiul. Din comoditate, piimii nu rumbului. am organizat un lot de cu privire la invăţămintul agrozoo
derente au îndemnat şi pe gospo dăienscâ sau lipsa ci îmbracă diver şi-au asigurat cutii pentru gunoi şi monstrativ. De pe Iotul respectiv, pe tehnic de masă. Totodată vor ţine
darii oraşelor Petroşani. Sebeş. Hu se aspecte şi vizează pe unii care la preferă ca hîrtiile sau alte resturi care s-au aplicat cîte 25 tone gunoi scama de învăţămintele desprinse
nedoara si Orăstie să introducă fo prima vedere se pare că n-au le de ambalaje să le ardă in locuri dc grajd si 200 kg. superfosfat s-au c u ocazia instructajului făcut cu lec
losirea noilor coşuri pentru hirlh cu gătură directă cu bunele rinduieli neamenajate special pentru acest recoltat cu peste 1500 leg. boabe la torii la consiliul agricol raional.
sm im icre. In razul oraşului Deva clin oraş. De multe oii a fost cri lucru şi în plin centrul oraşului. ha mai mult faţă de media înregis — In zootehnie — a arătat tov.
iniţiativa a fost însă limitată nu ticat faptul că LR.V.A. Deva nu ri Ceilalţi fac uneori curăţenie în lo trată pe gospodărie la cultura res Cornel Filip — ne îndreptăm aten
mai la unele străzi din noul cartier dică la timp ambalajele de la ma curile unde se depozitează gunoiul pectivă. Urmărind aplicarea în prac ţia spre folosirea economică a fura
— ..23 August” Pe bună dreptate gazine. Cu toate acestea nu s-au si în loc să pună hîrtiile în maşină tică a cunoştinţelor însuşite la cerc. jelor. punerea la punct a evidenţei
cetăţenii se întreabă ; de ce nu se luat măsurile cuvenite. In spatele le dan foc. In alară de alte neajun în iarna anului trecut am reuşit să producţiei, a montei şi fătărilor, în
instalează coşuri pentru hîrlii cu magazinului cu autoservire clin suri, focurile rămîn nesupravegheate transportăm in cîmo întreaga canti scopul trecerii la o selecţie riguroasă
scrumiere şi pe alte străzi cu cir Deva. există în permanenţă gră şi nu sînt stinse la timpul potrivit. tate de îngrăşăminte organice exis pe baze ştiinţifice a animalelor.
culaţie intensă ? Lipsa lor nu-şi gă mezi apreciabile de lăzi mai mult Chiar şi numai aceste exemple tentă în gospodărie. Rezultate bune — Faptul că primim lin sprijin
seşte explicaţie plauzibilă. De fapt sau mai puţin rînduite care oleră sînt suficiente ca să se tragă unele am obţinut si Ia grîu. orz. secara şi preţios din partea organizaţiei de
şi in alte cazuri iniţiativele gospo un aspect neplăcut. Locatarii din concluzii. Oraşul Deva se înfrumu porumb siloz, la culturile respective parlîd în ceea ce priveşte buna des
dăiesti bune nu sînt duse pînă la blocul respectiv au amenajat acolo seţează de la un an la altul, prin realizînd producţii ce întrec cu pes făşurare a invăţămintul ui agrozoo
caj)ăt. In ultima vreme I.G.O. Deva un fel de parc în care au insăimn- noile blocuri de locuinţe, prin mo te 30 la sută media înregistrata pe tehnic, a precizat , tov. Ştefan Po
a luat o serie dp măsuri penlru a ţal iarbă, au plantat arbori orna dernizări dc* străzi şi trotuare, flori raion la aceste culturi. pescu, că am asigurat condiţii mate
asigura diverse mijloace dc joc şi mentali s» trandafiri. Lăsînd la o şi zone verzi. In lierare an se în — .Şi la G .A .C din Tcbea s-au depă riale corespunzătoare, că alegerea Cereţi la toate magazinele
distracţie copiilor clin oraş. Pe parte faptul că grămezile dc* lăzi treprind acţiuni importante pentru şit prevederile planului la culturile şi tratarea temelor din programe se
această linie merită să fie amin sînt puse lingă uşa pe care intră lo gospodărirea şi înfrumuseţarea ora cerealiere — a arătat tov. ing. Tro vo face potrivit condiţiilor concre de specialitate în textile,
tite : reparai ea şi completarea catarii în bloc. dc multe Oii aleea şului. Ceea ce se face bun. trebuie ian Cîmpeanu. In cadrul lecţiilor pe te de producţie ale unităţii noastre
mijloacelor de distracţie pentru copii sau trotuarul nu sînt sufieientp pen păstrat şi completat cu alte şi alte care le-am predat la cercul pentru constituie o garanţie ră gospodăria produsele întreprinderii textile
din parc. instalarea unor leagăne tru depozitele în aer liber şi ca lucrări. Acesta este un imperativ nu cultura plantelor ele cîmp anul T colectivă din Hişca va obţine pro
lingă centrala termică din cvarta atare ambalajele sînt puse in zona numai pentru I.G.O. sau sfatul popu am urmărit îndeosebi ca toţi cursan ducţii de cereale tot mai sporite şi
lul „23 August" si altele. Dacă n- verde. Conducerea LR.V.A. ar tre lar dar şi pentru cetăţeni, deputaţi, ţii să-si însuşească noţiunile privind pe această cale se va întări continuu Arnd. '\
ccste acţiuni merită aprecieri, sînt bui să respecte frumuseţea oraşului întreprinderi şi instituţii. cunoaşterea tipurilor de solurî ale din punct de vedere economic şi or
anumite probleme care n-au fost şi să-şi îndeplinească operativ sar T. AN D R EI gospodăriei noastre colective, lucră ganizatoric.