Page 91 - 1964-11

Nr. 3084 fag. 3
Orumul t&cialhmuhi

ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID LA B L U M I N G

A ctiv itatea m i DEOSEBIŢI PREGĂTIRII

economico-financiară a G.A.S. PRODUCŢIEI AKULUi 1T8R

Fiecare
sîderurgist
hunedorcan
23 cuptoare
măsuri să funcţioneze
cînd vorbeşte de producţia de lami­ producţiei anului viitor, s-au luat
nate se gîndeşte in primul rînd la adinei de încălzire, s-au dat în ex­
t ebuie îm b u n ătăţită că realizarea planului de producţie ploatare gropile de preîncălziie nr.
laminorul bluming. Aceasta pentru
4 şi 5. s-au luat măsuri pentru apro­
la grupul de laminoare este posibi­
midă refractară. In stopul efectuă­
lă numai în condiţiile unei bune vizionarea coi espunzătome cu cără­
funcţionări a acestui-principal agre­ rii unor reparaţii la timp şi de ca­
Pentru valorificarea mai deplină de animale nu sînt la nivelul po­ lei faţă de cel prevăzut, iar pentru gat. Ţînindu-se seama de aceste ce­ litate. cit şi pentru realizarea unei
o condiţiilor naturale şi economice sibilităţilor. un purcel înţărcat s-au cheltuit mai rinţe, Ja bluming s-au efectuat o calităţi corespunzătoare la lucrările
de cai c dispune, gospodăria agricolă In cuvîntul lor tov. IIie Stanca, puţin cu peste 50 lei decît s-a pla­ seamă de lucrări dc investiţii şi mecanice, teimotehnice şi de zidă­
de stal din Călan a fost profilată Nistoi- Popescu. Carol Koska, Cor­ nificat. Nu se poate spune insă ace­ modernizări, care au permis cn lam i­ rie, s-a introdus controlul pe faze.
pentru producţia de lapte şi carne. nel Moiseş. Maria Berceanu. Patriciii laşi luciu despre cultura ovăzului norul. laţă de capacitatea proiectată S-au stabilit şi alte măsuri cum
Dezvoltarea bazei tehnico-materialc Popa ş.a. au scos la iveală o seric la care cheltuielile au fost duble iniţia), să realizeze in anul 1964 o sînt: asigurarea dispozitivelor- îmbu­
prin dotarea acestei unităţi cu tot de rozerve in această privinţă, care faţă de cete stabilite, iar tona de orz producţie mai mar e cu 461.000 tone.
mai multe tractoare şi maşini agri­ nu au fost pe deplin valorificate. s-a realizat )a un preţ de cost moi La realizarea sarcinilor de plan nătăţite de ajustare a cuptoarelor şi
cole. cu cantităţi sporite dc îngră­ — De pe unele tarlale cultivate cu mare cu 40 lei faţă de cît se prevă­ şi deci la creşterea producţiei de la­ stabilirea amplasamentului optim pe
şăminte minerale, creşterea număru­ porumb pentru boabe sau cu alte zuse. De asemenea, pentru obţine­ minate a contribuit în maro măsu­ platforma cuptoarelor, stabilirea re­
lui şi a experienţei cadrelor cali­ cereale — a arătat tov. 1Jle Stanca rea unei tone de poiumb siloz s-au ră asigurarea lingourilor calde in gimului termic optim de preîncălzii e
ficate. îmbunătăţirea continuă a pro­ — am realizat producţii caro întrec cheltuit cu 74 lei mai mult decit s-a procentaj mai ridicat. Comitetul de a lingourilor în funcţie de tempera­
tura din cuptorul de preîncălziie şi
cesului de organizare a muncii şi a cu 30—50 la sută media înregistra­ planificat. Depăşirea cheltuielilor' partid şi conducerea secţiei O S M. calitatea oţelului, extinderea şi per­
producţiei sint factori care au deter­ tă pe gospodărie la culturile respec­ planificate pentru obţinerea furaje­ II au acordat toată atenlia acestei fecţionarea metodei de lucru cu zgu­
minat obţinerea dc la un an la al­ tive. Pe parcelele de pe care s-au lor a influienţat negativ şi asupra probleme; s-au luat măsuri ca repa­ ră lichidă la cuptorul nr. 12. pregă­
obţinut producţii mai mari. lucrările costului producţiei animaliere. La rarea cuptoarelor să fie făcută după tirea documentaţiei şi comandarea
tul a unor rezultate economico-fi- de pregătir e a solului, semănatul, lu­ lapte preţul de cost pe hl. este cu 22 grafic, cuptoarele să lie exploatate pieselor de uzură pentru cuptoarele
nanciare iot mai bune. crările de îngrijire şi recoltatul s-au lei mai maro decît cel planificat. raţiona! etc. de preîncălzire in vederea funcţio­
făcut la timp şi in condiţii agro­ Depăşirea cheltuielilor prevăzute la Dar' cel mai mult. aşa cum era şi nării fără întrerupere a cuptoarelor.
tehnice corespunzătoare. De aseme­ principalele produse a deter minat firosc, s-a făcut la bluming, atît S-au stabilit, de asemenea, măsuri
Există rezerve pentru nea, a existat o preocupare susţinu­ înregistrarea unor’ rezultate sub ni­ de îmbunătăţire a funcţionării apa­
tă pentru fertilizarea parcelelor res­ velul posibilităţilor în ceea ce pli­ pentru realizarea planului în anul raturii termotehnice la cuptoarele
1964. cît şi pentru pregătirea pro­
sporirea simţitoare pective cu doze moderate de îngră­ veşte activitatea financiară a G .A .S. ducţiei anului viitor. S-au luat mă­ adinei. Pentru executarea in bune
şăminte organice şi minerale. Dacă Analizînd posibilităţile existente suri de asigurare a pieselor de condiţii a reparaţiilor se vor- for ma
a producţiei se acorda mai multă atenţie apli­ se constată că rezultatele finan­ schimb din exterior; un număr în­ echipe complexe, cu personal spe­
cării diferenţiate a complexului de ciare erau mult mai bune dacă semnat de piese se execută în com­ cializat. Au fosi luate măsuri pentru
Obţinerea unor asemenea re­ măsuri agrotehnice specifice fiecă­ biroul organizaţiei de partid nu binat. Din timp. la atelierele de în­ determinarea şi introducerea lami­
zultate a fost determinată in rei culturi puteam obţine rezultate scăpa din vedere urmărirea în­ treţinere de la bluming se progătese nării optime sub aspectul scheme­
mod hotâritor de faptul că a sporit mult mai bune în sectorul vegetal. deaproape a modului cum sc reali­ subansamble pentru executarea unor lor de laminare şi a vitezei de la­
simţitor competenţa şi preocuparea Nu nu rămas în afara criticii nici zează prevederile bugetelor lunare reparaţii de calitate, in termen scurt. minare pentru secţiunea 360x360
organizaţiei de partid faţă de rezol­ deficienţele manifestate in sectorul de venituri şi cheltuieli. Gonsultind Pentru însuşirea mai temeinică a mm.
varea problemelor economico-finan- zootehnic. planurile de muncă ale biroului or­ tehnologiei de încălzire şi laminare O dată cu terminarea lucrărilor
ciare care au stat în faţa gospodă­ — Pe lingă cauzele obiective — ganizaţiei de bază se constată că în au fost şcolarizaţi mai mulţi mun­ de investiţii ce se execută la blu­
riei de stat. Organizaţia de partid spunea tov. Nistor Popescu — ne- acest an într-o singură adunare ge­ citori, iar pentru ingineri şi tehni­ ming, conducerea secţiei, sub îndru­
de la G .A .S. Călan a reuşit să în­ rcalizarea sporului de creştere în nerală s-a analizat problema preţu­ cieni au fost organizate şi se vor or­ marea comitetului de partid va tre­
drume mai concret şi operativ mun­ greutate planificat la unele catego­ lui de cost al producţiei animalie­ ganiza expuneri cu caracter tehnic. ce la echilibrarea forţelor pe schim­
ca lucrătorilor din sectorul vegetal, rii de animale s-a datorat şi unor re Aşa se explică de ce nu s-a pu­ Patriei mai mult m etal! La această chemare răspunde printr-o ac­ Pe baza planului ele măsuri teh- buri şi locuri de muncă, precum şi
zootehnic şi a consiliului • G.A .S. cauze subiective. Intre acestea tre­ tut interveni La timp cu măsuri co­ tivitate concretă şi prlm-furnalistul Alexandru Hăşdâţeanu, de la fur­ nico-organizatorice întocmit din la reînnoirea ntribuţiunilor ce revin
Orientîndu-se să cuprindă în sfera buie menţionat faptul câ nu s-a ur­ respunzătoare pentru îmbunătăţirea timp în scopul bunei pregătiri a fiecărui om prin noile instrucţiuni
activităţii sale sarcinile curente şi mărit îndeaproape modul de îngri­ situaţiei financiare. Depăşirea preţu­ nalul 7 din Hunedoara. Foto: V . ONOIU de luci u.
de perspectivă care nu stat în faţa jire şi hrăni re a animalelor tinere, lui de cost la principalele produse a
gospodăriei, organizaţia de partid nu s-au respectat intrutotul regu­ făcut ca planul valoric la producţia Cu toate acestea, pentru ca pla­
s-a preocupat cu tot mai multă gri­ lile de zooigienă. cadrele de specia­ animalieră să se realizeze doar în nul pe anul viitor- să poată fi reali­
proporţie de 97 la sută, iar in sec­ IN CADRUL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI
zat ritmic, trebuie luate şi alte mă­
jă de folosirea cu o eficienţă cît mni lişti cărora le revenea sarcina res­ suri. Astfel, este necesar* ca pînă la
ridicată a bazei Lehnieo-maleriale, pectivă niulţumindu-se doar să a- torul vegetal in proporţie de 99 la montarea celei de a 5-a macarale Tie-
de introducerea şi aplicarea pe scară corde asistenţa sanitar-veterinară. sută. Aceasta dovedeşte că fonduri­ gler, să fie asigurate celelalte maca­
mai largă a metodelor agrozooteh­ l'ără a insista asupra măsurilor de le băneşti nu au fost folosite cu des­ rale de acelaşi tip cu motoare de
nice avansate, ur măr ind îndeaproape profilaxie necesare preveniri» cazu­ tulă chibzuinţă şi nu s-a urmărit în­ Deservirea populaţiei la un nivel
creşterea producţiei la ha şi pe cap rilor de îmbolnăvire a animalelor. deaproape de către serviciul conta­ rezervă, iar motoarelor oare se re­
de animal. Preocuparea susţinută Numai aşa se explică de ce la pur­ bilităţii eficienţa economică a chel­ pară in combinat, să le fie asigura­
ţi o reparaţie de calitate bună pen­
tuielilor. Referindu-se la activitatea
manifestată în această direcţie s-a ceii sugari şi la tineretul poirin s-a desfăşurată de către biroul organi­ cit mai corespunzător tru a li se prelungi durata de func- '
soldat cu unele realizări de seamă, înregistrat un procent mare de pier­ ţionare. Trebuie, de asemenea,’ să fie
lată citeva dintre ele. Pînă la înce­ deri. De asemenea, o influenţă ne­ zaţiei de partid pe linia reducerii lumul producţiei pentru unele între­ urgentată aprovizionarea cu piese
putul acestei luni. gospodăria de stat gativă asupra realizării spotului dc preţuliii de cost al produselor nu­ De la un an la altul, unităţile populaţiei a contribuit mult şl îm­ prinderi (clectiobobinaj la Simeria. de schimb ca: bare de cuplare, ci­
din Călan a predat mai mult de 740 creştere în greutate planificat la ti­ meroşi participanţi la discuţii au a- cooperaţiei meşteşugăreşti din le­ bunătăţirea calităţii serviciilor pre­ Deva, Sebeş, tinichigerîi, lăcăţuşerii lindri dinţaţi, motoare pentru role­
hl. lapte peste prevederile planului, neretul bovin a avut-o neasigurarea rătat că rezultatele obţinute în a- giunea noastră obţin rezultate tot state. In acest scop conducerile co­ si mecanică la Simeria, Sebeş şi Alba
producţia de lapte pe cap de vacă unor condiţii corespunzătoare de ca­ ceastâ privinţă puteau fi mult mai mai bune pe linia bunei deserviri operativelor şi rosponsabili» de uni­ iulia). Acest lucru s-a reflectat şi le din cajc. in aşa fel ca în orice
moment înlocuirea să poată fi făcu­
furajată fiind depăşită cu peste 300 zare a acestuia pe timpul iernii şi bune dacă în adunările generale se a populaţiei. Aceasta, datorită mă­ tăţi au luat măsuri pentru ridica- in realizarea planului, în sensul că tă în cel mai scurt timp.
litr i. Se constată că. la lapte, produc­ slaba preocupare pentru buna hră­ analiza mai des situaţia financiară surilor luate pentru realizarea sar­ roa nivelului profesional al coope­ faţă de 61 la sută din volumul de Pregătirile făcute, măsurile ce se
ţia globală şi marlă obţinută în în­ niră a animalelor tinere pe timpul a sectoarelor de producţie, dacă se cinilor de plan, pentru satisfacerea ratorilor. organizînd schimburi de deservire cit trebuia să se realizeze voi* lua. cit şi hărnicia colectivului
treg anul trecut s-a realizat în acest verii. Din cauza neluării la timp urmărea mai îndeaproape felul cum nevoilor populaţiei din legiune. In experienţă şi cursuri de specializare la ramura metal, s-a realizat numai de Ia bluming, dau garanţia că la-
an în mai puţin de 10 luni. Intre a măsurilor necesare pentru organi­ organizaţia sindicală s-a preocupat trimestrul III 1964. de exemplu, vo­ in activităţile auto-moto, radio-te- 55 la sută. iar la ramura lemn in loc minatorii bunedoreni îşi vor realiza
factorii care au determinat înregis­ zarea conveienilui verde, animalele de desfăşurarea întrecerii socialiste lumul deservirii pe regiune a fost leviziune, încălţăminte, confecţii şi de 57 la sută s-a realizat numai 55 în anul viitor planul ritmic, la toţi
trarea acestui rezultat amintim : tinere au fost hrănite numai la pă­ şi de organizarea consfătuirilor de depăşit cu 3,1 la sută, ceea ce în tricotaje. la sută. indicatorii.
creşterea preocupării consiliului şune. Au existat, de asemenea, de­ producţie. comparaţie cu aceeaşi perioadă a Cu toate aceste rezultate pozitive In ceea ce pliveşte calitatea de­
G .A .S pentru asigurarea unei baze ficienţe în privinţa cointeresării ma­ La G .A .S. din Călan lucrează un anului trecut, reprezintă o creştere obţinute de multe unităţi ale coo­ servirii. la lei mai sint multe de IO AN D A ltA M U Ş
furajere corespunzătoare, folosirea teriale a îngrijitorilor in obţinerea colectiv harnic şi priceput. Realiză­ de 12,4 la sută. perativelor meşteşugăreşti, trebuie făcut. In această direcţie trebuie activist al Comitetului de partid
cu eficienţă economică mni ridicată de rezultate lot mai bune. Neţinin- rile pe care le-au obţinut pină acum Printre unităţile care s-ou eviden­ arătat faptul că actualul nivel de să sc dea o mai maro atenţie se­ de !a C. S. Hunedoara
a nutreţurilor pr in îmbunătăţirea ra­ du-se o evidenţă clară a sporurilor lucrătorii acestei unităţi trebuie să ţiat cu bune rezultate se numără deservire nu satisface pe deplin ce­ lecţionării cadrelor pentru trimite­
portului între U.N. şi cantitatea de do creştere. în. greutate şi a produc­ constituie un punct de plecare spre Cele de, la cooperativa „Jiul" Pe­ rinţele populaţiei, in special în cen­ rea lor la şcolarizare, astfel incit
nlbumină digestibilă pe cnre !e con­ ţiilor înregistrate de către fiecare în­ noi succese. Acest luciu este pe de­ troşani, .„.Solidaritatea'" Deva, „R e­ trele muncitoreşti Hunedoara. Lu- acestea la reîntoarcere să poată da
ţin raţiile, hrăni rea diferenţială a grijitor de la lotul de animale pe plin posibil deoarece există încă su­ tezatul” Haţeg, la activitatea indus­ penî. Vulcan. Călan, Cugir*. Zlatna rezultate bune in muncă. In gene­ D e s c o p e r i r e a
animalelor, respectarea programului care-l ore în primire, nu s-a putut ficiente rezerve caic, valorificate moi trială. „Unirea- Sebeş, „Mureşul" si altele. In multe din aceste cen­ ral. desfăşurarea cursurilor de ri­
de îngrijire etc. Merită să fie scoa­ face retribuirea diferenţiată în func­ bine. pot contribui Ia sporirea sim­ Alba Iulia. „Diurn nou” Hunedoara, tre sînt unităţi cu un număr mic dicare a calificării trebuie temei­ saiBuii tezaofls*
se în evidenţă şi alte succese înre­ ţie de rezultatele obţinute. Unele ţitoare a producţiei agricole şi la re­ „Progresul" Deva şi altele, la acti­ de cooperatori. Bunăoară, sînt secţii nic organizate pentru a-şi alinge
gistrate în sectorul zootehnic. Astfel. lipsur i s-au manifestat şi in legătură ducerea preţului de cost al produse­ vitatea neindustrială. Ele au reali­ de radio unde lucrează doar cîte un scopul propus. Aceasta îndeosebi la
Ja scrofiţe pentru reproducţie spo­ cu ridicarea nivelului de cunoştinţe lor. Aplicarea pe scară tot mai lar­ zat depăşiri cuprinse între 8-17 la om sau doi, iar la Brad. Cugir*. cooperativele „Solidaritatea” Deva, BIBicCBlBSimi
rul de creştere în greutate s-a rea­ profesionale ale lucrătorilor', cu a- gă a măsurilor agrozootehnice îna­ sută. Aceste depăşiri de plan sînt Zlatna. Vulcan, Uricani şi Aninoa- „Deservirea” Lupeni şi „Unirea”
lizat în proporţie de lf>0 la suta, ini plicarca în producţie a metodelor intate. generalizarea in producţie a urmarea firească a măsurilor apli­ sa nici nu sînt astfel de secţii deşi Sebeş, unde s-au constatat unele de­ b*«. B B O « s « ra
la purceii dc la 2 la 4 luni, pianul avansate folosite dc către fruntaşi. metodelor de muncă ale lucrătorilor cate. Astfel, s-a asigurat o aprovi­ cetăţenii le solicită. Asemenea e- ficienţe.
de creştere în greutate s-a depăşit Că aşa stau lucrurile o dovedeşte frumoşi, ridicarea calificării profe­ zionare mai corespunzătoare o uni­ xemple se pot do şi la secţiile de Recenta descoperire a unui valo­
cu 7 la sută. Rezultate asemănătoa­ faptul că în timp ce unii îngrijitori sionale şi cointeresarea materială a tăţilor* atit pe plan central cît şi reparat ceasuri, obiecte de uz cas­ Efectuarea unei deserviri cît mai ros tezaur de obiecte din aur* datînd
re s-au înregistrat şi la alte cate­ dc animale care au o vechime mai lucrătorilor, urmărirea îndeaproape prin depistarea şi folosirea materia­ nic şi altele. Unele activităţi ca re­ bune depinde şi de felul in care din epoca mijlocie a bronzului a
gorii de animale. îndelungată şi o experienţă mai bo­ a modului de realizare a bugetelor lelor' din resm-se locale; reţeaua de paraţii de stilouri şi ochelari lipsesc acţionează comisiile tehnice de ca­ suscitat un viu interes din partea
litate. De aceea conducerile coope­
Şi în sectorul vegetal. In uncie gată în meserie ca. de pildă. Ana de venituri şi cheltuieli sînt doar deservire s-a dezvoltat prin deschi­ nejustificot de la Deva, Lupeni, rativelor trebuie să impulsioneze cercetătorilor din ţară şi a numeroşi
Căian.
culturi, ca urmare a aplicăm cu Biăţan. Iulian Lăscuţoni. Ghcorghe cîtiva din factorii care condiţionează derea a 20 noi unităţi şi prin creş­ munca acestora şi acolo unde e ca­ savanţi străini. Este vorba de 11 o-
stricteţe a complexului de măsuri Cerce) etc.. îşi depăşesc lună de lună ridicarea gradului de rentabilizare a terea numărului membrilor coope­ Nici unităţile auto-moto nu nu zul să fie reorganizate şi încadrate biccte de aur- masiv avînd forma
agrotehnice specifice, s-au obţinut sarcinile de plan. alţi îngrijitori ob­ gospodăriei de stat. Ţinind seama de ratori. Incepind din luna octombrie fost dezvoltate la nivelul cerinţelor, cu oameni competenţi. unor pumnale, cele mni mici în gre­
rezultate satisfăcătoare. La porum­ ţin rezultate uesatisfăcăloare. posibilităţile existente. în viitor bi­ populaţia din regiunea noastră este mni ales dacă ţinem seama de nu- Pentru viitor, conducerile coope­ utate de peste 230 gr., fiecare, cîte-
bul pentru boabe, producţia reali­ roul organizaţiei de partid, toţi co­ deservită dc 549 unităţi in cnre lu­ mărnl mare şl mereu în creştere al rativelor meşteşugăreşti din legiu­ va de peste 400 gr., iar cel mai mare
zată întrece cu peste 1.CC0 Kg la ha muniştii. vor trebui să desfăşoare o crează aproape 4 000 cooperatori. autovehiculelor proprietate perso­ ne trebuie să lupte împotriva unor — in greutate de 505 gr. şi 235 mm.
pe cea planificată. Depăşiri însem­ Preţul de cost, muncă politică susţinută în vederea Un accent deosebit s-a pus pe do­ nală. Activităţi slab dezvoltate sînt astfel de lipsuri. O atenţie deose­ lungime.
nate faţă de prevederi s-au înregis­ mobilizării tuturor foitelor şi mijloa­ tarea unităţilor mai puţin dezvoltate şl în ramura lemn (în special la bită este necesar* să se acorde în­ Toate aceste obiecte, care după
trat şi la trifoiul pentru masă verde, celor la înfăptuirea hotăririior adop­ şi înfiinţarea unor servicii noi cum mobilă), bijuterie, reparat şi călcat tăririi disciplinei deoarece in pre­ părerea specialiştilor* datează de pe
la porumbul pentru siloz şi la alte indicatorul de bază tate de către adunnrea generală, în sint cele de tricotaje, reparat, cu­ pălării, vopsit articole din piele şi zent se înregistrează încă nume­ la mijlocul mileniului al II-lea î.e.n.
culturi" scopul îndeplinirii sarcinilor care re­ răţat şi călcat îmbrăcăminte ele., altele. De asemenea, in problema în­ roase absenţe nemotivate, iar unii au fost găsite pe un teren ae cultu­
După cum se ştie, indicatorul dc vin gospodăriei de stat. în special în centrele muncitoreşti fiinţării unor activităţi cu munca la
In activitatea eoonomieo-financia- bază care arată gradul de renlabiIi- Hunedoara. Valea Jiului şi Cngii*. domiciliu (reparat, lustruit şi vop­ cooperatori au o atitudine necores­ ră din comuna Perşinari, raionul
ră a G .A .S . au existat însă şi o se­ tate a! fiecărei gospodării de stat N. TÎRCO B La creşterea volumului deservirii sit mobilă şi binale, curăţat covoare, punzătoare faţă de cetăţenii ce le Tirgoviştc. In aceeaşi comună a fost
rie de deficienţe. O parte din a- este preţul de cost In care se reali­ curăţenie generală, spălat etc.) s-a solicită servicii In cursul trimes­ descoperită. în anul 1954, o spadă de
cestea au fost scoase in evidenţă zează produsele agricole. Este ade­ făcut prea puţin faţă de cerinţe şi trului III şi în luna octombrie, de aur de certă origine greacă, datînd din
atit in darea de seamă prezentată vărat că In această privinţă la A A P A R U T P R IM U L V O L U M posibilităţi. Unele cooperative n-au exemplu, cele mai multe absenţe aceeaşi perioadă a epocii bronzului
în faţa adunării generale a organi­ G .A .S din Călan s-mi înregistrat insistat îndeajuns nici în organiza­ s-au înregistrat la cooperativa „So­ ca şi cele 11 pumnale din noul te­
zaţiei de partid, cît şi de către nu­ unele rezultate bune. La cultura po­ rea mai temeinică a muncii, în spe­ lidaritatea” Deva şi „Drum nou” zaur*.
meroşi participanţi la discuţii. In rumbului pentru boabe, cheltuielile DIN „OPERE ALESE“ DE M. EM1NESCU cial acolo unde se lucrează in com­ Hunedoara. După cum a declarat acad. Emil
ceea ce priveşte realizarea produc­ pe tona de boabe au fost reduse cu plexe şi unde se putea organiza Lichidînd lipsurile semnalate, Condurachi, directorul Institutului
ţiei vegetale şi animaliere planifi­ peste 150 leî. De asemenea, preţul de In colecţia „Scriitori romîni" a selor eminesciene aflate în Bibliote­ munca pe două schimburi. Acest lu­ folosind cu pricepere posibilităţile de Arheologie al Academiei R. P.
cate s-a arătat că rezultatele înre­ apărut pr imul volum din seria dc ca Academiei II. P. Romîne, note şi ciu era posibil la Simeria, Devn, Lu­ de care dispun, unităţile coopera­ Romîne, aceste tezaure sînt miceni-
rost pe I kg. spor de creştere în gre­ „Opere alese” de Mihai Eminescu. variante cnre ajută pe cititori să în­
gistrate la unele culturi şi categorii utate la purcei este mai mic cu 4 Seria, îngrijită de acad. D. Panai- ţeleagă cit mai bine textul emines­ peni. Gurabarzn, Zlatna şi în alte ţiei meşteşugăreşti din regiunea ene şi ele tr ebuie să fi apar ţinut şe­
noastră vor putea asigura deservi­
fului unui trib localnic. Ele atestă
tescu-Perpessicius, prezintă cititori­ cian. centre. rea populaţiei la un nivel tot mai circulaţia între Micene şi teritoriul
La o analiză făcută recent la ni­
In cui?; de apariţie se află. de n-
lor opera marelui nostru poet înso­ semenea, volumul II cuprinzind ope­ vel de regiune a reieşit că multe corespunzător. de astăzi a) ţării noastre, constituind
ţită de note şi comentarii, variante,
Evidenţiat în fiecare lună indici, glosare. ra poetică postumă şi volumul IU unităţi nu ou fost suficient orien­ A L E X A N D R U IO JA din punct de vedere al rarităţii în
tate spre deservirea populaţiei. Jă-
care va prezenta literatura de inspi­
Primul volum cuprinde opera poe­
tică antumă, un tabel al manuscri­ raţie populară. (Agerpros) sînd să se mărească nejustificat vo­ şeful serviciului planificare această parte a Europei un unicat.
(Agerpres)
U .R.C.M . Hunedoara
Harnic şi priceput, co­ termic, se bucură de mul­ binecunoscut în
munistul Gurka loan dc tă apreciere din partea întreaga uzină.
la U .R .U .M . Petroşani, colectivului in care lu­ r a . esa iffc
velul de cunoştin­ TOATA ATENŢIA BUNEI D! necesită studierea unei bibliografii ţinute vor fi dezvoltate. Pentru a-
muncitor la tratamentul crează, numele Iui fiind Străduindu-sc important rol il au referatele care mîntului de partid, rezultatele ob­
a s T C l
permanent
pen­
tru a-şi ridica ni­
mai ample, o pregătire moi temei­
ccasla insă, c necesar să înlăturăm
ţe profesionale, nică a participanţilor la discuţii. Te uncie lipsuri care influenţează negativ
baza experienţei acumulate
anul
calitatea invâţumîntului. S-a consta­
tov. Gurka loan trecut, iu acest an de invăţămînt tat, dc exemplu, că unii propagandişti
îşi realizează rit­ DE PARTID a crescut numărul cercurilor in lipsesc dc ia seininariile de pregă­
mic sarcinile dc care dezbaterile sc (ac pc baza re­ tire. Comitetul orăşenesc dc partid
plan şi realizează feratelor. a luat măsuri pentru n sc organiza
In scopul ridicării nivelului invu-
numai produse dc (Urmare din pag. I) cieni, cu o temeinică pregătire po­ nostru, conferinţe p? teme d? cul­ ţămmtului dc partid, a îmbunătăţirii pregătirea propagandiştilor caic au
lipsit intr-o altă zi. Pentru a înlesni
calitate superioa­ Exploatarea minieră Vulcan, cclc 13 litică şi profesională. După sclccţio tură generală, intilniii cu diferite muncii desfăşurate dc lectori se vor mobilizarea propagandiştilor s-a
ră. cercuri dc studiere a problemelor narea propagandiştilor s-a trc-cut la rod re de conducere, cu oameni dc organiza dezbateri asupra unor pro­ creat încă un centru dc pregătire
pregătirea lor. Un grup dc propa­
In acelaşi timp. dc bază ale politicii P.M .R., anul 1, gandişti au fo*t instruiţi, cu scoate ştiinţă, vizite dc documentare t# în­ bleme teoretice ale politicii parti­ la Vulcan pentru cei care conduc
treprinderi. Un accent deosebit se
el se îngrijeşte ca au fost grupate in trei cercuri, care rea din producţie, la nivelul C o­ va pune pc organizarea unor rohini- dului nostru I.a acestea vor parti­ cercurile de studiere a Statutului
cipa, în afară dc colectivul dc lec­
P..M.R. şi cercurile de studiere a pro­
funcţionează pc schimburi, iar la
şl tovarăşii soi mitetului regional de partid, iar res buri dc experienţă, consfătuiri me­ tori, propagandişti de la formele su­ blemelor dc bază ale politicii P.M .R.,
mina Lupeni. din cele 9 cercuri dc
mai tineri în me­ studiere a Statutului T.iVÎ.R. s-au tul pc plan local, in orele dc după todice menite să contribuie la îmbu­ perioare de invăţămînt. anul I.
programul dc muncă. Secretari .?•
serie să-şi îndepli­ constituit trei cercuri pe schimburi. comitetului orăşenesc dc partid, nătăţirea cunoştinţelor şi metodelor Preocuparea organizaţiei orăşe­ Unele organizaţii dc partid nu ur­
propagandiştilor. Colectivul dc lec­
măresc însă pregătirea individuală
nească planul, îm- Anul acesta s-a acordat o mai alţi membri ei biroului, tovarăşi din tori al cahinctului dc partid a fost neşti dc partid faţă dc pregătirea a propagandiştilor. In viitor vom
temeinică a
dc
învăţământului
părtăşindu-lc din marc atenţie cuprinderii masei largi conducerea C .C .V .J., dc la Institutul reorganizat şi completat cu cadre partid a făcut ca din primele zile ale acorda atenţie deosebită acestei sar­
a membrilor dc partid şi a celor dc mine, au participat la pregătirea corespunzătoare, repartizate pe ca­
cunoştinţele sale fără dc partid in sfera muncii dc anului şcolar să sc obţină rezultate cini asigurînd mobilizarea tuturor
tedre, fiecare ştiind cc arc dc făcut.
şl ajutîndu-i in propagandă prin forme cît mai ac­ propagandiştilor. Printre aceşti to­ Cu ajutorul acestui colectiv s-a a- bune. La E.M. Potrila, E.M. Uricani. propagandiştilor In pregătirile cc sc
varăşi se numără Victor Ghionncă,
mod practic. Pen­ cesibile fiecărei categorii. Astfel, secretar al comitetului orăşenesc de sigurat pregătirea propagandiştilor E.M, Vulcan etc., cercurile şl cursu­ organizează dc către cabinetul oră­
şenesc.
rile şi-au început activitatea in zilele
tru meritele sale, s-au extins ciclurile de conferinţe partid, Traian Blaj, preşedintele la primele teme şi expunerea lecţii­ stabilite. Mulţi propagandişti cum Pentru a sprijini pc propagandişti
cu ocazia bilan­ cu tematici adecvate pentru mun­ sfatului popular orăşenesc, Snmoiiă lor în cadru) universităţii serale dc sint loan Volchiţa dc la E.M. Uri­ în activitatea lor s-au luat măsuri
citorii mineri, constructori, fores­ Momeu, preşedintele C .L .S., Ghzor- marxism-lcninism.
ţurilor lunare in tieri, lucrătorii din comerţ etc. ghe Caloiann, directorul tehnic al fnvăţătnîtilul de partid o fost or­ cani, Mihai litiu de la E.M. Lupeni. dc repartizare a membrilor colecti­
vului cabinetului dc partid pe lo­
lâviu l~nzăr. Petru Adain din V ul­
întrecerea socia­ Practica a dovedit că întregul C C V..I, şi alţii. ganizat astfel incit să asigure lărgi­ can, Constantin Guran dc la Lo­ calităţi Fi nu sarcina de a controla
listă, a fost decla­ conţinut politic şi ideologic al in- Pentru începerea anului şcolar în rea orizontului ideologic al cursan­ nca şi mulţi alţii, s-au pregătit in desfăşurarea învâţâmîntului, de a
rat evidenţiat lună vnţămintului dc partid depinde în invăţnmintiil dc partid s-a asigurat ţilor, să contribuie la creşterea ma­ mod conştiincios in vederea expu­ participa la scminariilc cc au loc
cea mai marc măsură dc propagan­ pregătirea propagandiştilor la pri­ turităţii lor politice, la dezvoltarea nerii primelor teme din program în în cercuri şi cursuri, de a acorda tot
dc lună.
dişti. Dc aceea, acordăm toată aten­ mele teme din program. Dc aseme­ iniţiativei şi capacităţii lor orga­ faţa cursanţilor. In majoritatea cer­ sprijinul propagandiştilor în direcţia
ţia muncii cu propagandiştii. In nea. a fost întocmit planul de pre­ nizatorice in anlicaiea politicii parti­ curilor şi cursurilor. Ia primele con­ îmbunătăţirii metodelor dc predare.
I. BERTOTI gătire a propagandiştilor pc întreg dului. încă din primele zile s-a
I jgm tehnolog anul dc învăţămînl caic a început anul dc invăţămînt. Acest plan cu­ avut in vedere ca invăţămînlul de exemplu, la U .R.U .M .P. la cursul terii continue a rolului muncii ideo­
vorbiri frecvenţa a fost bună. Spre
Ţinind scama dc necesitatea creş­
au fost selecţionaţi mai mulţi pxv
pagandişti din aparatul de paitid,
A. D U LA dc stat şi economic, tovarăşi care au prinde, în afara pregătirii asupra te­ partid să aibă un conţinui ideologic sera) anul II, condus de tov. Vio- logice. a muncii dc educare comu­
corespunzător sarcinilor actuale.
melor din program, acţiuni care să
la
rol Angliei, la E.M. Aninoaso,
nistă a celor ce muncesc, Comitetul
*T inginer proiectant studii medii şi superioare, absol­ ducă la îmbogăţirea cunoştinţelor Dezbaterile în cercuri şi cursuri cercul dc studiere a Statutului orăşenesc dc partid Petroşani va da
' V : , '* (din postul dc co­ venţi ai diferitelor şcoli dc partid propagandiştilor, la perfecţionarea au drept srop să întregească cu­ P M .lt, condus de tov. Petru Cos- şi în viitor cea mai mare atenţie
I.a E.M. Uricani, E.IM. Aninonsa metodelor lor dc muncă. noştinţele dohindite de cursanţi linnş şi la multe altele, frecvenţa bunel desfăşurări a învăţămmtului
respondenţi vo­
In fotografie; muncitorul Gurka loan, in timpul U .R .U .M .P., E.M. Lonca, nu fost In faţa propagandiştilor se vor prin studiu) individual, să Ic apro­ a fcr.l între 90 şi 100 la sută. dc paitid, ridicării conţinutului său
executării opera {iei de câine a unui lot de picoane luntari U.R.U.M . selecţionaţi ca propagandişti un nu­ organiza expuneri pc d»f -ite teme fundeze. In desfăşurarea unor dez­ Acord înd în continuare aceeaşi a- la nivelul sarcinilor ce ne stau in
pentru exploatările miniere. Petroşani) măr însemnat de ingineri şi tehni­ ale politicii partidului ţi statului bateri interesante şi eficiente, un Icnţic bunei desfăşurări a invăţă- faţă.