Page 94 - 1964-11
P. 94
Pog. 2 Drumul Socialismului Nr. 308J
Mecanizarea
transportului
c o l e c t i v de masă lemnoasă a l
cu cadrele de către colectivul de muncă de la
Multă masă lemnoasă exploatată
I.F. Sebeş era transportată spre de
îce pozitele finale cu ajutorul această
plutirii
libere pe rîul Sebeş. Din
cauză lemnul se deprecia, pierderile
erau destul de mari. Pentru înlă
turarea deprecierilor şi pierderilor
Cum vă organizaţi lecţia de masă lemnoasă, la I.F. Sebeş au
fost întreprinse o serie de măsuri
eficace pentru transportul lemnului
pe cale mecanizată. Au fost construi
pentru a obţine rezultate cit mai bune? te căi de acces, poduri, drumuri fo
restiere şi râmpi de încălcare. Ca
urmare, de curînd, la I.F. Sebeş s-a
renunţat definitiv la plutirea liberă
In acest moment al lecţiei verific a lemnului, transportul fiind acum
în ce măsură elevii cunosc opera a- complet mecanizat,
Râspunsui Icv. IERONIM CIORTEA, profesor de limba romînâ la
nalizată din lectura ei în întregime, V . FO N A I
Şcoala modie din Teiuş sau din recenzii, notiţe, manual. De corespondent
aceea pun elevilor cîteva întrebări
care se referă Ja probleme de amă
nunt, dar cu o anumită semnificaţie Se dezvoltă
(in ce împrejurări il cunoaşte Titu
Herdelea pe Petre Petre? Cum află cultura căpşunilor
Titu Herdelea care este „chestiunea Cultura căpşunilor, intrată nu de
ţărănească In ce împrejurări mult în atenţia colectiviştilor, cu 1
moare dîrzul ţăran Triton Guju ?)
Răspunsul la asemenea întrebări a- noaşte anul acesta o deosebită dez '
rată dacă elevii au citit romanul voltare. In unele părţi ale ţării, prin W i
tre care raioanele Tecuci şi Galaţi,
sau nu. căpşunile se cultivă pentru prima Pentru elevii din satul Meteş, raionul Alba, începutul anului şcolar a constituit o bucurie în plus:
Fără îndoială, lecţia are o mare mare întindere care trebuie citite Cer elevilor să memoreze poezii oară. Suprafeţe mai întinse rezervă primele lecţii au fost ţinute în noul local de şcoală cu patru clase.
importanţă. De felul cum ea peste vară. In acest scop le-am dat sau fragmente, altele decît cele cita acestei plante — al cărei ai>omat IN F O T O G R A F IE : Noua şcoală din Meteş.
este organizată şi se desfăşoară, de o listă bibliografică cuprînzînd ope te in manual. Găsesc că acest luciu fruct creează posibilităţi pentru ob
pinde succesul activităţii instructiv- re care vor fi studiate în clasa a contribuie la lărgirea orizontului lor ţinerea de venituri suplimentare —
educative. Aş spune că organizarea X l-a . cultural, la dezvoltarea vocabularu gospodăriile colective din Murgaşi
lecţiei începe cu mult înainte de in Indicaţiile nu s-au oprit aici. Încă lui, a gustului pentru frumosul din şi Zătreni, regiunea Oltenia, Dum tâ orchestra ansamblului folcloric
trarea profesorului la clasă. Ea pre din anii trecuţi am încercat să-i poezie. Pentru a constata în ce mă brăveni, regiunea Suceava, Toteşti, „Periniţa" al Sfatului popular al
supune o temeinică pregătire a pro obişnuiesc pe elevi cu întocmirea sură elevii respectă aceste indicaţii, regiunea Hunedoara, Chirnogeni, re Capitalei : 17,00 Cintă Rise Stevens
fesorului pentru a transmite cunoş fişelor literare, a unor notiţe pe în momentul verificării — chiar a giunea Dobrogea şi altele. — arii din operete ; 17,15 Scrisori
tinţele noi elevilor, astfel ca aceştia marginea operelor citite. Am găsit altor lecţii — cer să se recite ver In total, in întreaga ţară s-au din ţară ; 17,30 Concertul săptă-
să le poată însuşi. de cuviinţă că aceste însemnări nu suri din poeţii studiaţi, sau, in une plantat pînă acum cu căpşuni peste mînii ; 18,10 Muzică uşoară de Radu
Din articolele publicate pînă a- trebuie să le răpească prea mult le ore folosesc 5-10 minute înfiri- 1.000 ha de teren. Şerbnn ; 18,30 Alm anah ştiinţific ;
cum la acest interviu colectiv — şi timp. Le-am cerut să noteze pe fişa pînd un adevărat concurs de reci ________________ (Agerpres) 21.30 Program do rom anţe; 22,15
mai ales din cele de specialitatea în literară sau în caietul de lectură ti tări. Muzică de dans.
care lucrez — am desprins unele me tlul cărţii, autoi-ul operei, editura şi Ţinînd cont de principiul succe cinematograful „St. roşie44 ; SIM E
tode bune în organizarea lecţiei. Am anul, numele autorului prefeţei, ide siunii şi sistematizării cunoştinţelor, La cinematograful CINEMA R IA ; Sechestratul din Altona — TELEVIZIUNE
apreciat în mod deosebit preocuparea ile mai principale din prefaţă, su fiecare lecţie este însoţită de un cinematograful „M ureşul".
tov. profesor Baciu Petru de la biectul operei, gruparea personajelor plan de idei fixat pe tablă in timpul din Petrila D EVA : Braţul nedrept al legii 19,00 Intilnirea de handbal mas-,
Orăştie pentru documentarea sa la şi. la alegerea lor, citate ilustrative predării. Acest plan nu este detaliat — cinematograful „Patria" ; Năz R A D I O eulin dintre echipele „Dinam o14
lecţie şi folosirea materialelor be — pentru evidenţierea conţinutului, dar el cuprinde esenţialul, care va Dc la începutul anului şi pînă în drăvăniile lui Koja — cinematogra Bucureşti — „Vorvaeiis*4 Bei lin ;
letristice noi. De asemenea, mi-am pentru studierea dezvoltării unui folosi elevului in pregătirea pentru prezent, la cinematograful Clubului ful „Arta" ; PETR O ŞAN I : Două Programul 1 : 5,06 Melodii popu 19.30 Jurnalul televiziunii ; 19,40
însuşit unele procedee ale tovară personaj sau pentru ilustrarea valo ora viitoare. muncitoresc al sindicatelor din Pe duminici — cinematograful „Repu lare ; 5,30 Lecţia de gim nastică; Repriza a doua a întîlnirii de hand
5,40 Muzică interpretată de fanfa
şei profesoare Joandrea Maria de la rii artistice De exemplu, la predarea nuvelei „U - trila au rulat 8G de filme care au blica" ; Străinul — seriile I şi 11 — ră ; G,10 Mici piese instrumentale ; bal ; 20,10 Din viaţa anim alelor;
Şcoala medie din Simeria. De lapt, Cred că înregistrarea datelor de zina vie" de Al. Sahia, planul de idei fost vizionate de 143.48G de spec cinenmlograful „7 Noiembrie"; L U - 20,35 Opereta şi al ei husar ; 21,30
fiecare articol publicat a venit cu mai sus este utilă deoarece reluarea a cuprins: titlul operei, autorul, te tatori. Printre filmele care s-au bu PENI ; La strada — cinematograful G,30 Melodii distractive; G.45 Sa
ceva nou, propriu, in modul de or lor de către eievi în momentul ‘cînd ma nuvelei, momentele subiectului, curat de un succes deosebit se nu „Cultural" ; A L B A IU LIA : M-am lut voios de pionier ; 7,06 Dansuri Concert de estradă. Transmisiune
de estradă ; 7,30 Sfatul m edicului:
ganizare a lecţiei. pregătesc lecţia le reaminteşte ope personajele, ideca nuvelei. Nu mă mără : „Tudoru, „Luperu ’29“, „V a îndrăgostit la Copenhaga — cine Alimentaţia sugarului în anotim de la Sofia. In încheiere: Bule
Personal acord o mare importan ra fără să mai fie nevoiţi să o reci opresc asupra problemelor de mă canţă la mare“ şi altele. matograful „Victoria" ; Împuşcă tin de ştiri. Sport. Buletin meteo
ţă pregătirii pentru fiecare lecţie. tească. iestrie artistică deoarece acestea le Tot în cursul acestui an la cine turi în ceaţă — cinematograful „23 pul rece ; 7,45 Muzică uşoară ; 8,OG rologic.
Melodii populare ; 8,30 Suita sim
De un real folos în acest sens îmi In cadrul lecţiilor acord o impor scot in relief în timpul analizei con matograful amintit au rulat 14 filme August" ; SEBEŞ ; Cerul şi mocirla
sînt monografiile închinate lui Ce tanţă deosebită verificării. De o- ţinutului: conţinutul nu trebuie rupt pentru elevi şi copii şî 11 filme do — cinematograful „Progresul" ; Cu fonică „Zile de vacanţă" de Lau-
zar Petrescu, Mihail Sadoveanu. pre biceî verificarea o fac frontal. Pun de forma lui de realizare. cumentare pe diferite teme tehnice cerirea Everestuiui — cinematogra renţiu Profeta ; 9,00 Muzică din Buletin meteorologic
cum şi studiile lui Ov. S. Crohmălni- în faţa clasei problemele mari ale In predarea noilor cunoştinţe mă cum s în t: „Economisirea lemnului ful „Sebeşul" ; O R A ŞT IE : Cauze operete; 9,30 Formaţii de muzică
ceanu. despre poezia Ivii Bacovin, lecţiei şi apoi numesc elevii care le folosesc pe cît posibil de ajutorul pe de mină”, „Lupta contra incendii drepte — cinematograful „Flacă uşoară ; 10,03 Cîntece pioniereşti ; PENTRU 24 O R E
10,20 Din muzica popoarelor ; 11,00
Gh. Topîrceanu. sau studiile şi arti vor dezvolta. Astfel, verificînd cu care mi-1 poate da clasa. M ajorita lor minierea, „Cum putem obţine o ra" ; H AŢEG : A douăsprezecea Piese vocale şi instrumentale de
colele apărute în presă. In cea mai noştinţele elevilor la lecţia „Răscoa tea elevilor au citit operele literare productivitate mai mare în extrac noapte — cinematograful „Popu estradă; 11,40 Săptâmîna muzicii Vreme schimbătoare cu cerul mai
mare parte aceste lucrări sînt tre la" — analiză literară, am indicat încă înainte de a fi analizate la ora ţia de cărbune" si altele. lar" ; BRAD : Limuzina neagră — mult noros. Izolat în regiunea de
cute în planificurea trimestrială la următorul plan de discuţii. de curs. Obişnuiesc să consult clasa It. B A LŞA N albaneze : Fragmente din opera munte va ninge. Temperatura va
rubrica „Bibliografie" — rubncă u- a. Viaţa complexă a satului în ro asupra temei operei, a subiectului, „Mrilia" de Frenlc Iacov ; 12,03 So riabilă; ziua va fi cuprinsă intre
tilă, deoarece îmi arată cu exactita manul „Răscoala"; a personajelor, angajînd discuţii pe lişti şi orchestre de muzică popu 7 şi 12 grude iar noaptea între mi
opereta
din
lară ; 13,10 Muzică
te ce studii trebuie să revăd pentru b. Subiectul romanului „Răscoa marginea acestor subiecte. „Voevodul ţiganilor- de Joltann nus 1 şi plus 3 grade.
fiecare oră, pentru fiecare autor la". condiţiile de viaţă ale ţărănimii, Strauss; 14,10 Muzică uşoară de PENTRU U R M Ă TO A R ELE
studiat in clasă. desfăşurarea şi reprimarea răscoa A nu antrena clasa la desfăşura it! fc compozitori din R.S.F. Iugoslavia ;
In analizele pe care le facem in lei ; rea lecţiei, a nu face ca cele trans 15,10 Solişti ai Teatrului muzical 3 ZILE
clasă, elevului i se cere să cunoască c. Personajele principale; mise să fie însuşite conştient şi ac N IC O LA E ST O ICA , F. C. Orăştie. fapte şi oameni. Am dori ca şi in Vreme schimbătoare cu tempe
în întregime principalele opere in d. Masa de ţărani în it)man; tiv de către elevi înseamnă a consi Scrisoarea dv. intitulată „Strungarul viitor să primim asemenea scrisori. „Gheorghe Dima" din Braşov ; ratura variabilă.
dicate de programă. Pentru a asi e. Semnificaţia şi limitele roma dera că singura forţă a procesului de azi", spre deosebire de altele tri 15,45 Prelucrări corale ; 1G,10 Cîn-
gura acest lucru, încă în ultimele nului. de învăţămînt este profesorul. Din mise redacţiei, se rezumă doar la a- IO AN CA R PEN . E. M. Petrila. Ar
zile ale anului şcolar trecut am in Lipsurile din răspunsuri au fost păcate, unii dintre noi mai proce lirmaţii cu caracter general. Intr-un ticolul trimis de dumneavoastră în
dicat elevilor operele literare de completate cu restul clasei. dează şi aşa, trecînd astfel elevul pe care relataţi despre întărirea disci
planul al IT-lea. acestuia râminîn- portret trebuie prezentat omul şi
du-i doar să imite sau să execute faptele lui. Or, din scrisoarea dum plinei, nu redă în mod clar ce ac
sarcinile. neavoastră se desprinde numai fap- ţiuni s-nu întreprins şi ce rezultate
s-nu obţinut în întărirea disciplinei.
Ca tema pentru acasă obişnuiesc t\t) că ce! despresoare scrieţi este un Dumneavoastră ne-aţi trimis multe
sa dau elevilor fie analiza literară a strungar bun. evidenţiat în întrece materiale bune. bogate în conţinut,
unei opere, dacă este de mică întin re. Despre faptele, realizările sale care s-au publicat în coloanele zia
dere. fie să urmărească un anumit nu spuneţi nimic. Pentm a putea rului. Am vrea ca asemenea mate
aspect, o anumită problemă din ope scrie un portret trebuie să studiaţi riale să primim cît mai multe. Ne-ar I Al
ră. Alteori le indic elevilor analiza mai mult. să vă documentaţi mai interesa îndeosebi arlicole privind .. . B0 TC 3 AM
mult şi să redaţi în mod veridic
literară sau prezentarea generală a chipul omului nou. activitatea şi mai realizarea planului de pixiducţie,
unor opere insuficient discutate în creşterea randamentelor, extinderea
manual. ales realizările sale în producţie. mecanizării şi a armării metalice, /
Muncind în felul acesta, caut să V A SIL E H A B A . C. S. Hunedoara. îndeplinirea angajamentelor şi în j
dezvolt la elevi gustul pentru li Din scrisoarea dumneavoastră cu făptuirea măsurilor privind produc C U R M N ia
teratură. dragostea pentru cartea plivire la linia îngustă Hunedoara- ţia anului viitor.
care le dă nenumărate satisfacţii in Ghelar pe care se transportă îndeo
telectuale, desehizîndu-le larg posi sebi minereu, am desprins faptul că N ICU SB U C H E A , Haţeg. Scrisoa
bilităţile de cunoaştere a realităţii rea dumneavoastră cu privire la â p ^ l o d t I i i i I
şi ajutîndu-i să-şi stabilească un şi vagoanele de călători sînt bine în pregătirile de iarnă la cooperativa £ ■ ^ - a _ 'C J ivvi jj d B •
ideal de viaţă treţinute. Acesta e un lucru bun. meşteşugărească „Retezatul", este
Ne apropiem de încheierea primu Dar. numai alît nu e suficient pen tardivă. Lucrările despre care scrieţi
lui trimestru al anului şcolar. Pînă tru a se publica in ziar. Acelaşi lu s-au făcut cu multe luni in urmă.
acum rezultatele pe care le-am ob cru se poate spune şi despre scrisoa Operativitatea este o condiţie impor
ţinut la clasă sînt bune Am convin tantă în publicarea ştirilor. De a-
gerea că la sfîrşitul acestei etape de rea cu privire la tutungerie. In ccea, vă recomandăm ca in aseme
muncă ele vor fi şi mai bune. Pentru tr-un timp am primit de la dumnea nea situaţii să informaţi ziarul în
aceasta mă străduiesc zi de zi. voastră scrisori cu exemple concrete, mod operativ.
exercita atribuţiile la un nivel co dicaţii care să ducă practic Ia înlă
respunzător, sub îndrumarea birou turarea deficienţelor constatate. Cu
lui comitetului raional de partid şi ocazia reviziilor de fond făcute de
cu sprijinul comitetului executiv al către organele raionale, membrii co
sfatului popular raional, consiliul a- misiei le-au dat acestora un sprijin
gricol raional a întocmit din timp substanţial. La G .A .C . din Toteşti,
un plan concret pentru instruirea grija faţă de păstrarea avuţiei ob
Aspect din noul centru de vinificaţie al G .A .S. Apoldul de Sus.
membrilor comisiilor de revizie. Ast şteşti este un obiectiv de seamă al
fel, imediat după alegerea lor în a- comisiei de revizie. Aceasta reiese
In meci restanţă dunările generale ale colectiviştilor, şi din sporirea valorii avuţiei ob
consiliul agricol, prin îndrumătorii
şteşti în acest an cu mai mult de
contabili, a adus la cunoştinţa comi 500 000 lei.
siilor de revizie prevederile statu Ca urmare a activităţii desfăşura
tului G .A .C . şi a instrucţiunilor in te de către comisiile de revizie, vo
vigoare privind verificarea activită lumul deteriorărilor produse la anu
ţii consiliilor de conducere. mite bunuri aparţinătoare gospodă
Sprijinul atribuit acestor organe riilor colective a scăzut simţitor, s-a
nu s-a limitat însă numai la instrui restrîns risipa de zile-muneă ce se
rea amintită. Pe lîngă aceasta, comi făcea simţită anii trecuţi şi se urmă
■ Cei caro au asistat la întîlnirca cit Maraton, fundaşul slînga al e- tetul executiv al sfatului popular reşte mai activ folosirea raţională a
de fotbal restantă dintre echipele < hipei, a înscris şi unicul gol al pui - raional a trimis periodic numeroşi fondurilor pi'oprii aparţinînd gos
Minerul Deva — Electroputere Cra- lidci. lucrători contabili din cadrul unor podăriilor colective.
iova au avut posibilitatea să vadă Oaspeţii au dat o replică neaştep unităţi cum sint B R .P .R , sfatul Cu toate că alegerea comisiilor de
un joc de luptă, tu unele faze fru tată formaţiei locale. Ei au scontat popular raional, uniunea raională a revizie reflectă înalta încredere pe
moase. dai* şi perioade de ceea ce pe un rezultat de egalitate retră- Avind ca sarcină să verifice acti cooperativelor de consum ele.. în care colectiviştii o acordă membri
nu se poale numi fotbal. A dezamă gînd în apărare şi cei doi mijlocaşi. vi tu tea gospodărească şi financiară cîte o gospodărie colectivă unde să lor acestora, unele dintre acestea nu
git mai ales jocul înaintaşilor echi Unele contraatacuri organizate au a coasiliilor de conducere, comisiile îndrume şi să ajute la efectuarea se» ridică la nivelul răspunderii ce
pei locale care, deşi in situaţii fa fost destul de periculoase. Totuşi, de revizie din gospodăriile colective lucrărilor contabile, iar trimestrial Ic revine. La G .A .C . din Bretea
vorabile. au ratat copilăreşte unele ţinînd cont de ocaziile avute ca şi sînt chemate să vegheze la dezvol să facă cîte o revizie. Merită n fi S u ci, de pildă, comisia de revizie
situaţii clare de gol. (n special Bo de perioadele de dominare, Minerul tarea multilaterală a G .A .C . Cele 30 amintit aici ajutorul nc care gosoo- dîn cate fac parte tov. Ion Opri-
lea a ratat oîteva ocazii pe care chiar Deva u meritat victoria de comisii de revizie care-şi desfă dăriile colective din Sînlămăria, Sil- losci-, Ghizeln Zorun şi Elconora Pri-
şi un începător în ale fotbalului Începutul partidei a fost promi şoară activitatea în cadrul gospo vnşul Superior, Nucşoara, Clopotiva beagu, nu a controlat amănunţit
le-ar fi fructificat. Intr-adevăr, Be ţător. Formaţia locală, hotărîtă să dăriilor colective din raionul Haţeg, şi altele, l-au primit din partea to activitatea anumitor ramuri de pro
lea s-a aflat de eiteva ori singur in riştige insistă şi in min. 2 Neacşu se preocupă îndeaproape de respec varăşilor Toan Gîlcă de la B.R.P.R., ducţie, fapt ce se explică prin di
faţa portarului dar a tras fie pe se apropie dc poartă însă şutul gre tarea normelor democraţiei colecti Aurel Marru de la spitalul unificat. minuarea unor cantităţi de produse
iîngâ bară, fie în braţele ultimului şeşte tinta. După o perioadă de do viste. veghează la păstrarea în bune Ainelîan Pliuţă şi Schidu Mîhai de şi materiale. Acest lucru s-a consta
apărător al echipei oaspe. Nici cei minare u localnicilor jocul se echili condiţii a bunurilor caic constituie la sfatul popular raional ete. In tat cu ocazia reviziei de fond la
lalţi înaintaşi: Constantin. Delios şi brează. In min. 35 Chiriei are o proprietatea obştească şi urmăresc cursul anului 1964. aceştia au efec magazia gestionată dc Aurora Băr
Chiriei nu au făcut mai mult. Con bună ocazie insă de la numai doi modul cum sînt folosite mijloacele tuat cîte 3 revizii financiare în gos bii. De asemenea, ln G .A .C . Vîlcelo
stantin. după ce in prima repriză metri trimite mingea cu capul peste financiare ale gospodăriilor colective. podăriile colective de care răspun Rele, membrii comisiei de revizie
a făcut eiteva curse reuşite. în par bară. An de an, gospodăriile colective deau. (preşedinte Gruiţă Bruznn). nu au
tea a doua parcă i-a fost frică de Ln reluare, gazdele fac eforturi se dezvoltă tot mai mult ca urmare Metoda de a repartiza cadre dc adus )a curoMinţa adunării gene
minge, a ezitat să iasă la intercep pentru a obţine victoria. In min. a sporirii producţiilor vegetale şi specialitate care să îndrume şi să rale a colectiviştilor unele înstrăi
ţie. nu şi-a asumat răspunderea 53 insă Delios ratează o altă ocazie animale care se realizează prin a- controleze activitatea comisiilor de nări de bunuri.
pentru a truge la poartă. In repriza de la numai 8 metri. Apoi. în min. plicarca pe scară tot mai largă a revizie n dat rezultate bune. Revi In munca de viilor consiliul agri
a doua a avut o situaţie dintre cele 60 Maraton ia o acţiune pe cont pro metodelor agrozootehnice înaintate. ziile triniestrinie s-au efectuat in col raional, cu sprijinul organelor lo
mai bune. In numai cîţiva metri de priu şi de la aproximuliv 20 m. de La succesele obţinvite dc către co tr-un număr mai mai>e decît în anii cale de partid, va continua să lupte
poartă, dar a preferat să trimită In poartă trage puternic înscriind uni lectiviştii din raionul Haţeg privind trecuţi. Sore exemplu, in cele 3 tri pentru îmbunătăţirea activităţii tu
un alt înaintaş şi astfel laza a fost cul gol. In rest,, aşa cum am ară- întărirea economieo-orgnnizalorică a mestre din acest an s-au făcut 81 turor comisiilor de revizie, pentru
irosită. Delios a jucat în nota o- lat, ratări copilăreşti. Spre sfîrşitul G .A .C . şi-au adus o contribuţie în revizii din 00 cile erau planificate, antrenare:, k r la exercitarea drep
bişnuită; a insistat mult însă a tras partidei remarcăm intervenţia por semnată şi comisiile de revizie. Pen iar în această perioadă majoritatea turilor pe caro le au, astfel întît pe
imprecis la poartă. In schimb apăra tarului Tunaru (foarte prompt în tru buna desfăşurare a activităţii comisiilor şi-au intensificat şi mai
rea, din care s-au remarcat mai ales acest joc) din min. 72 care a scos acestora, un rol de seamă l-au avut mult activitatea. La G .A .C . din Pen- această cale ele rii contribuie la con
Bejan şi Ncacşu şî-n făcut datoria. in extremis o minge şutată de Ma pregătirile şi instructajele periodice leana, dc pildă, comisia de revizie tinua întărire eoonomico-organizaio-
ri â a gr.^ydtfr'jior colective.
Ea nu a permis oaspeţilor să-şi des tei. dc la oaspeţi, ia „păianjen". care au fost făcute cu membrii co formală din colectiviştii Valentin GUF.ORG IIK D KAGO Ş
făşoare jocul în careul de 16 metri A condus bine arbitrul Andrei misiilor de revizie. Vîrvoni, Victor Păsculeseu şi Tonei îndrumător contabil
destrămind orice acţiune. Meritul Cantor (Sighişoara). In scopul de a cunoaşte temeinic Drăgotescu, au efectuat numeroase la Consiliul agricol raional
apărării este cu atit mai mare cu V. A LB U sarcinile ce Ie revin şi pentru a-şi verificări inopinante şi au dat in Haţeg