Page 95 - 1964-11

N r; 308S D ra m u l i& e ta n » m u iu i Pag. 3

CONFERINŢA 0R6INIZATIEI DE PARTID DE LA ATELIERELE R. M. R. SIMERIA CONCURSUL

eOBESWDEKTIlOB
RITM ICITATEA ŞI CALITATEA

Nu-i mai puţin adevărat că munca
ÎN DEZBATEREA „în asalt" e cauzată şi de alţi factori.
La început de lună multe echipe lu­
crează cu productivitate scăzută, nu
folosesc cu chibzuinţă cele 480 de Sector evidenţiat
C O M U N IŞ T IL O R minute. Sub rezerva, că pînă la sfîi'- In anul trecut sectorul de exploa­
şitul lunii mai este timp. nu se res­
pectă planificai ea calendaristică. La tare din cadrul I. F. Haţeg rămînea
răcind bilanţul activităţii econo­ Este un lucru binecunoscut că în rîndul lor nici serviciile aprovizio­ mereu In urmă cu realizarea sarci­
mice şi politice desfăşurate de co­ ansamblul activităţii economice, în­ nare şi producţie nu manifestă su­ nilor de plan Cu sprijinul organi­
lectivul de muncitori, tehnicieni şi deplinirea ritmică a planului consti­ ficientă preocupare pentru aprovi­ zaţiei dc partid, Inginerul Ignat Sep-
ingineri de la Atelierele de reparat tuie un principal criteriu. Care este zionarea la timp cu piese de schimb timiu care a fost repartizat să lu­
organizarea
creze aici a trecut la
material rulant din Simeria, darea situaţia din acest punct de vedere şi materiale. mai judicioasă a muncii şi la folo­
de seamă prezentată şi discuţiile la sectorul de locomotive? In prima Mai mulţi vorbitori au arătat că sirea din plin a mecanismelor cu
rodnice purtate, au scos in evidenţă decadă a fiecărei luni aici se reali­ în prezent sînt create toate condi­
succesele dobîndite de către acest zează in medie 23 la sută din plan, ţiile ca planul de producţie să fie care este dotat sectorul. In felul a-
harnic colectiv în perioada de la a- în decada a I f-a ritmul se intensifică îndeplinit ritmic şi la toţi indicato­ cesta încă din primele zile ale anu­
legerile anterioare şi pînă in pre­ ajungind la 28 la sută. răminînd ca rii. In general, lipsurile semnalate in lui 1964 colectivul acestui sector şi-a
zent. în decada a lll-a a lunii să se dea sectorul de locomotive sînt comune realizat în mod ritmic sarcinile de
La sfîrşitul primelor 10 luni din „asaltul" pentru realizarea a circa şi sectorului de reparat vagoane — producţie. Acum citeva zile sectorul
acest an. planul producţiei globale a 48—40 la sută din planul lunei res­ au spus printre altele şeful de par­ a raportat îndeplinirea înainte dc
termen a planului pe 11 luni pri­
fost realizat îm proporţie de 100,5 pective. Este lesne de înţeles că în- tidă loan Vlad şi ing luliu Verni- mind pentru a treia oară consecutiv
la sută, realizare care întrece cu tr-o asemenea situaţie calitatea re­ chescu. Neritmicitatea şi calitatea
mult angajamentul pe întregul an, paraţiilor suferă. necorespunzătoare a unor reparaţii titlul de evidenţiat în întrecerea so­
*f\ ce priveşte planul producţiei mar­ A cunoscut comitetul de partid lu­ sînt determinate şi de slaba asisten­ cialistă pe întreprindere. La ultima
fă. deşi este mai mare cu 13,1 la crul acesta? Din discuţiile purtate, ţă tehnică a locurilor dc muncă, de consfătuire de producţie colectivul
sută faţă de anul trecut, el a fost rezultă că da! Şi totuşi munca „in indisciplina de care mai dau dovadă acestui sector s-a angajat să înde­
depăşit cu 3.G la sută, ceea ce în­ asalt" a continuat luni în şir. unii muncitori — ce-i drept puţini plinească planul anual pînă la 15
seamnă că şi la acest indicator an­ Este adevărat — au spus în cnvîn- la număr. Faţă de aceste deficienţe, decembrie şi, prin valorificarea su­
gajamentul anual a fost realizat cu tul lor tov. Novac Oarcea şi ing. Gri- organizaţiile de bază n-au luat întot­ I.R.E.H. Devo : In laboratorul de verificat contoare echipa de electricieni condusă de Cornelia perioară a masei lemnoase, să dea
2 luni mai devreme. Productivitatea gore Nistor — că s-au luat unele deauna atitudine hotărită. Szorvoş urmăreşte modul de funcţionare a contoarelor monofazice. peste plan 100 m.c. celuloză de fag,
muncii s-a dublat faţă de angaja­ măsuri. Ele n-au avut insă prea mare Analizînd in mod critic şi auto­ 100 m.c. buşteni derulaj fag, 200 m.c.
ment, iar la preţul de cost. econo­ eficacitate. Cu prilejul analizelor fă­ critic lipsurile sub toate aspectele lobde P.F.L. şi 500 m.c. lobde disti­
miile suplimentare obţinute, depă­ cute de către biroul organizaţiei de lor, de pe poziţii principiale, comu­ lare.
şesc cu aproape 100.000 lei angaja­ partid de la sectorul locomotive nu niştii au făcut în acelaşi timp nume­ G H EO R G H E A L B E A N U
roase propuneri menite să ducă la
mentul iniţial. s-au găsit cele mai adecvate şi e- îmbunătăţirea muncii politice şi e- Lupta pentru economii tehnician
Rezultatele obţinute, se subliniază ficace forme de muncă pentru a-i
în darea de seamă, sînt rodul mun­ determina pe comunişti să-şi sporea­ conomice de viitor. Ei au cerut nou­
cii pline de avint depuse de întregul scă exigenţa faţă de ritmicitatea şi lui comitet de partid ales să contro­ In două decade
leze sistematic îndeplinirea ritmică
colectiv, rodul conducerii de către calitatea reparaţiilor. a planului, să urmărească felul în In afenfâa întregului colectiv!
comitetul de partid a întregii munci Cauzele neritmicităţii Şi calităţii Furnaliştii, turnătorii şi eoesarii
politice şi organizatorice. Mulţi din­ uneori nesatisfăcătoare a reparaţii­ care conducerea tehnieo-administra- de la U. V. Călan, antrenaţi în în­
tre vorbitori au apreciat creşterea lor. sînt mai multe. Eu mă voi opri tivă asigură condiţiile tehnieo-mate- (Urmare din pag. 0 „Contribuţia" calităţii şi cheltuieli de secţie, nu li s-a a- trecerea socialistă şi folosind din
rolului organizaţiilor de partid în asupra cîtorva dintre ele — a spus riale necesare înfăptuirii planului, cordat atenţia cuvenită. Numai la plin capacitatea de producţie a a-
mobilizarea întregului colectiv la în­ în cuvîntul său directorul atelierelor, să ceară, dar în acelaşi timp să şi vechi de funicular grinzi pentru sus­ Revizuirea periodică, conform gra­ materiale, de exemplu, prevederile gregntelor siderurgice, au reuşit ca
făptuirea sarcinilor. Ei au subliniat tov. ing. Gheorghe Zudor. In primul ajute conducerea întreprinderii să a- ţinere, precum şi plase din simtă ficului, a maşinilor şi utilajelor şi de plan au fost depăşite cu peste in primele două decade ale lunii no­
mai ales faptul că in prezent organi­ rînd nu există un control sistematic, sigure condiţii optime promovării şi penirn podîrea abatajelor- cu care a reţelei de aer comprimat a redus 300 000 lei. La aceasta se adaugă şi iembrie să producă peste prevede­
zaţiile de partid de aici rezolvă cu în flux, din partea şefilor de par­ extinderii metodelor şi procedeelor a fost înlocuită scindura în bune opririle accidentale şi pierderile dc costul celor 5.628 tone cărbune pe­ rile planului 200 tone fontă cenuşie,
mai multă competenţă şi maturitate tidă. a maiştrilor şi şefilor de secţii. de execuţie a reparaţiilor in flux eondiţiuni. Alţi lăcătuşi (Ladislau aer pe conducte. Buna funcţionale nalizare pentru calitate, care au di­ 610 tone semicocs şi 107 tone Jingo-
politică sarcinile ce le revin. Slăbind exigenţa, o serie de loco­ tehnologic. întărirea disciplinei va Lorencz, Gheorghe Hoţea, Emerite a maşinilor a fost asigurată atît de minuat economiile înregistrate la tiere. La secţia de furnale cele mai
Analizînd temeinic şi multilateral motive sînt supuse probelor fără e- trebui să stea în centrul atenţiei co­ Bodor şi alţii), au recondiţionat 135 întreţinerea lor corespunzătoare, consum de energie, material lemnos, bune rezultate le-a obţinut colecti­
activitatea desfăşurată de comitetul xecutarea completă a punctelor cu­ mitetului de partid şi a organiza­ de acumulatori, precum şi acumu­ cit şi de calitatea reparaţiilor* exe­ cit şi cele realizate pe seama creş­ vul furnalului nr. 1 care a dat peste
latori fero-nichel pentru locomoti­
de partid timp de un an de zile, prinse în foaia de luciu. In acest ţiilor de bază P.M .R. din secţii. vele de 4 tone. Pe lingă economiile cutate în atelierele exploatării. Echi­ terii productivităţii muncii. Aceasta plan 110 tone fontă. De la sectorul
majoritatea vorbitorilor s-au oprit şi caz se. semnalează o scrie de defi­ In unanimitate, participanţii la realizate prin înlocuirea pieselor* noi pa condusă de Constantin Condoiu, pentru că nu se urmăreşte riguros semicocs pe primul loc in întrece­
asupra modului cum munca politică cienţe. Remedierea lor se amînă ne- conferinţă au adoptat hotărîri meni­ care a executat reparaţii la 5 gar­ consumul de materiale de către per­ re se află colectivul ce deserveşte
a fost îndreptată înspre realizarea justlficat cile 5—C zile. Datorită a- te să ducă la lichidarea fără întîr- cu piese recondiţionate, maşinile şi nituri de transportoare T P. 1 şi două sonalul tehnic. Este adevărat că în bateria 1 şi care a dat peste plan
sarcinilor economice, subliniind câ cestui fapt, în loc ca timpul de imo­ Ziere a lipsurilor şi la îmbunătăţi­ utilajele au fost redate producţiei garnituri S IC.R., a reuşit ca pr in ca­ uncie sectoare s-au consumat can­ 335 tone semicocs.
în aceasta direcţie au existat şi u- bilizare a locomotivelor aflate în re­ rea muncii de viitor înainte de termen, lăcătuşii venind litatea bună a lucrărilor* să prelun­ tităţi mai mari de materiale, lucru Rezultate bune au obţinut şi tur­
nele neajunsuri paraţie să scadă, el creşte. S. T R U ŢA astfel in sprijinul minerilor. gească durata de funcţionare între impus de condiţiile dc zăcămînt, dar nători i din secţia nr. 1. In perioada
doua reparaţii, realizînd astfel în­ dacă ar fi existat mai multă preo­ amintită ei au produs peste plan 88
semnate economii de piese de schimb. cupare pentru introducerea noului tone radiatoare, 14,4 tone piese me­
Demne de scos în evidenţă sînt şi în producţie, materialele cu ponde­
Atenţie deosebită lucrărilor lucrările executate de lăcătuşii Ca- re mare puteau fi înlocuite cu noile canice, 132 bucăţi vane-băi şi altele.
materiale, ceea ce ar fi dus la scă­
IOS1F C R A Ş C A
rol Zipenfenig şi Eftimie Ernest, care
au reparat manşoane de cuplare, derea consumului. şef de echipă
de mică mecanizare rame şi cupe de funicular, sau cele mei : calitatea cărbunelui. Penaliză­
Şi mai este un aspect al proble­
efectuate de Liviu lovan, Petru Da-
many, conduşi de maiştrii Petru Cos- rile se datorese lipsei de exigenţă Cărţi
(Urmare clin pag. I) ţează negativ valorificarea rezervei tinaş şi Francisc Szuhan care. la r e­ a unor şefi de brigăzi şi nvniştri faţă
pe care o reprezintă creditele des­ pararea piloni lor. a staţiilor şi a de reducerea procentului de cenuşă în valoare de 500.000 lei
O altă deficienţă constă în faptul tinate în acest sens. Ţinind seamă de aparatelor de cuplare pentru funi- sub admis. In ziarul nostru s-a mai
că unele lucrări pentru care se a- acest lucru, conducerile unităţilor* cuîar. au înregistrat însemnate eco­ arătat că la Aninoasa s-au luat nu­ In centrele miniere din Valea Jiu ­
cordă în mod legal credite,* nu sînt economice şi personalul tehnico-ingi- nomii. meroase măsuri pentru îmbunătăţi­ lui sînt organizate la întreprinderi,
executate la termenele stabilite, di- ncresc trebuie să se ocupe cu mai rea calităţii dar ele nu se aplică con­ instituţii şi şcoli 97 standuri de
minuindu-se astfel eficienţa pe care multă răspundere de mica mecaniza­ Se putea realiza mai mult secvent în producţie. cărţi. Prin ele se duce o muncă sus­
trebuie să o aibă. Asemenea cazuri re, iar organizaţiile de partid să Comitetul de partid va trebui să ţinută de popularizare şi difuzare
există la Vinalcool Alba Iulia, sprijine mai mult această acţiune. Cu toate rezultatele bune, econo­ analizeze cauzele care au determi­ a cărţii în mase, Datorită activităţii
I.R.T.A. Deva. 1. F. Orăştie, Atelie­ Necesităţile impun o preocupare de­ miile realizate de Exploatarea mi­ nat depăşirile amintite la preţul de depuse in acest scop, de la începutul
rele R.M R. Simeria şi altele. Bună­ osebită pentru stabilirea lucrărilor nieră Aninoasa in primele 10 luni cosi, să tragă la răspundere pc cei anului şi pînă în prezent la ateste
oară, la I. F. Orăştie a întîrziat prea de mică mecanizare, executarea lor ale anului nu sînt pe măsura posibi­ vinovaţi şi să îndrume conducerea standuri s-au vindut cărţi in valoa­
mult punerea în funcţiune a gateru­ operativă şi solicitarea de credite în lităţilor. Faptul că rezultatele bune tehnică a exploatării în luarea unor re de peste 500.000 lei. Cele mai fru­
lui orizontal, iar la I F. Sebeş s-au raport cu cerinţele. Chiar şi o ana­ au fost diminuate de cele înregis­ măsuri care să conducă la realiza­
tărăgănat unele lucrări de reorgani­ liză sumară conduce la concluzia că trate la capitolele cheltuieli de sec­ rea de cit mai multe economii. moase rezultate le-au obţinut stan­
zare a halei pentru gater*. poate'făce mai mult şi mai bine, ţie, materiale, combustibil şi penali­ Raid realizat de S. POP, cu durile din oraşele Lupeni şi Petro­
şani.
Exemplele amintite arată că exis­ iar aceasta constituie o cerinţă care zări pentru calitate, scot în eviden­ ajutorul colectivului de cores­
trebuie împlinită, deoarece contri­ ţă deficienţe. Acestor* capitole, m ii pondenţi voluntari dc la E.M. R U SA LIN B A LFA N
tă o serie de lipsuri care frînea2ă buie nemijlocit la dezvoltarea pro­ cu scamă la consum de materiale Aninoasa. bibliotecar
buna desfăşurare a lucrărilor de gresului tehnic şi la perfecţionarea
mică mecanizare ceea ce influen­ producţiei.

Consfătuire privind masurile pentru ® e f â | e D 2 l l ® r

Mobilizaţi de către deputaţi, cetă­
In urma celei de a X V fH -a sesiuni,
creşterea productivităţii muncii pe şantiere ţenii din comuna Brănişca, raionul (circumscripţia electorală nr. 4), M a- din 30 august a.c. în care a fost ana­
rioara Maier (circumscripţia electo­
Ilia, participă cu entuziasm la reali­ rală nr. 6) Şi Pătru Brîneţ (circum­ lizată situaţia lucrărilor stabilite a
Joi au început la Sinaia lucrările lare. însoţite de proiecţii privind: zarea lucrărilor de interes obştesc scripţia electorala nr. 5). se realiza prin muncă patriotică, au
unei consfătuiri pc ţară la care par­ Influenţa prefabricării elementelor stabilite de ei. La săpatul fundaţiei, transportul fost elaborate hotărîri corespunză­
ticipă delegaţi din partea organiza­ din beton armat asupra reducerii In felul acesta obiectivele cuprin­ pietrei şi nisipului, cetăţenii din Bră- toare, care aplicate in practică au
ţiilor de construoţii-montaj. repre­ volumului de muncă; Căile de creş­ se in planul de măsuri cu privire la ni.şca au muncit cu drag, pentru a stimulat activitatea deputaţilor in
zentanţi ar conducerilor unor- mi­ tere a productivităţii muncii la lu­ acţiunile de înfrumuseţare şi gospo­ crea copiilor lor condiţii tot mai munca de mobilizare a cetăţenilor
nistere şi ai comitetelor* executive ci urile de montaj în industria chi­ dărire. au fost îndeplinite şi chiar bune de învăţătură. din circumscripţiile- electorale. Prin
ale sfaturilor populare regionale şi mică; Creşterea productivităţii mun­ depăşite. Printre acestea poate fi a- Cu acelaşi entuziasm au muncit realizările obţinute, comuna Brăniş­
din oraşele Bucureşti şi Constanţa. cii ta executarea construcţiilor me­ mintitâ construirea unui nou local şi cetăţenii din satul Tirnava, care ca s-a situat pe locul III pe raion,
Consfătuirea ur măreşte realizarea ţi­ talice pentru lucrările industria­ pentru Şcoala de 8 ani din Brăniftca, au executat 17.825 ore de muncă pa­ după etapa ce s-a încheiat la 23 A u ­
nui larg schimb de experienţă pri­ le; Metode noi de execuţie de mar e la care au fost efectuate 10.040 ore triotică la construirea unui nou lo­ gust.
vind măsurile întreprinse, rezulta­ productivitate folosite de întreprin­ de muncă patriotică. cal de şcoală. Şi aici, In fruntea ac­ La baza acestor succese, aşa cum
tele obţinute şi căile de urmat pen­ derile de construcţii ale Ministeru­ Bine organizată şi condusă cu pri­ ţiunii s-ou situat membrii comitetu­ ne relata tov. Constantin Moraru,
tru creşterea productivităţii muncii lui Transporturilor şi Telecomunica­ cepere de comitetul de cetăţeni, în lui de cetăţeni (preşedinte tov. Tra- secretar ^1 sfatului popular, a stat
pe şantiere. ţiilor; Măsurile întreprinse şi rezul­ frunte cu tovarăşul Rusalin Doda, ian Ungur), precum şi deputaţii Se­ şi continuă să stea munca susţinută
Muncitoarea Elena Floarea, de la turnătoria de precizie a Uzinei In cadrul lucrărilor* care voi- dura tatele obţinute în reducerea consu-' preşedinte al comitetului, şi munca rafim Matei, Laurenţiu Popa şi Pe­ desfăşurată de deputaţii sfatului
metalurgice Cugir, fşi organizează bine munca, tşi ridică necontenit ca­ trei zile se vor* prezenta referate de inului de manoperă la construcţia s-a desfăşurat cu spor. Un aport tru Ursa, din circumscripţiile elec­ popular în circumscripţiile electora­
lificarea projesională, Ca urmare, ea este evidenţiată in întrecerea socia­ către specialişti din cadrul C .S.C.A .S. de locuinţe şi altele. substanţial la mobilizarea oamenilor torale nr. 23, 25 şi 24. La construc­ le. Informarea operativă a cetăţeni­
listă. Foto: V. ONOIU şi ai unor ministere Şi sfaturi popu­ (Agerpres) l-au adus deputaţii Nicolae Negrilă, ţia şcolilor, la curăţatul a 8.000 m.l. lor cu problemele sfatului, consul­
de şanţuri, la curăţatul păşunii şi tarea lor în rezolvarea diferitelor
amenajarea zonelor verzi, un număr sarcini de interes obştesc, cunoaşte­
de 5450 de cetăţeni, în frunte cu de­ rea problemelor care ii preocupă
semnat de întreprinderi care prin- putaţii sfatului popular au efectuat precum şi sprijinul în rezolvarea
□ tr-un efort susţinut au reuşit să ob­ 53.125 ore de muncă patriotică, rea­ unor probleme personale au făcut
ţină rezultate bune în sensul că ac­
© s ite are tivitatea lor financiară s-a soldat cu lizînd economii în sumă de 351.110 ca deputaţii să se bucure de stima
lei.
alegătorilor.
§>
beneficii peste plan sau economii la
între
întrecerea bine organizată
Manifestînd un interes
deosebit
dotaţia de stat. Aşa. de exemplu, faţă de antrenarea maselor de cetă­ circumscripţii, urmărirea şi popu­
Combinatul siderurgic din Hunedoa­ ţeni la înfăptuirea treburilor obş­ larizarea rezultatelor, au constituit
ra a realizat un beneficiu peste
In Directivele celui de al IÎI-lea lei, din care în in­ I. CO D R EA faptului că în u- semnate depăşiri faţă de costurile de teşti, Comitetul executiv al Sfatului de asemenea factori importanţi care
plan de 44.951 000 lei, Combinatul
Congres al Partidului Muncitoresc dustria republica­ diicctorul Direcţiei regionale nităţilc din aceste deviz. carbonifer Valea Jiului 16.597.000 popular din Brănişca a analizat pe­ au condus la înfăptuirea măsurilor
Romîn se arată că înfăptuirea pro­ na 104 milioane de statistică lluncdoara-Deva sectoare mai persis- La rezultate nesatîsfăcătoare a lei, Uzina „Victoria" Călan 6 473.000 riodic în şedinţele sale mersul lucră­ cuprinse in planul de acţiuni patrio­
gramului de dezvoltare a economiei lei, în industria Io- — — tă unele deficien­ contribuit şi utilizarea necorespun­ lei. Trustul minier Deva 5.257 000 rilor. aceeaşi problemă fiind pusă şi tice.
naţionale impune creşterea cores­ cală de 1 757.000 lei. iar in indus­ ţe organizatorice, care constituie o zătoare a forţei de muncă, indisci­ lei, Atelierele R.M .R. Simeria in discuţia sesiunii sfatului populai*. M. RUG1NESCU
punzătoare a resurselor financiare tria cooperatistă de 1 05G.000 lei. In frină în realizarea angajamerr.elor plina la locul de muncă, risipa de 3.970.000 lei, Uzina chimico-metalur-
prin sporirea acumulărilor. Reduce- sectoarele de construcţii — antre­ luate. materiale etc. gică Zlatna 2.751.000 lei. Fabrica chi­
ica sistematică a preţului de cost La rezultatele bune obţinute pe Trebuie să arătăm că deşi depă­ mică din Orăştie 2.272.000 lei, I.C.S.
in industrie, construcţii, transpor­ priză şi circulaţia mărfurilor, în loc regiune au contribuit în cea mai şirile la unele elemente ale preţului Hunedoara G.931.000 lei. . M
turi, a cheltuielilor de circulaţie in să >o realizeze economii, s-au înre­ mare parte colectivele de muncitori, dc cost au existat încă din primele Sînt însă unităţi care datorită fap­
comerţul socialist etc. constituie sur­ gistrat depăşiri la preţul de cast şi ingineri .Şi tehnicieni din întreprin­ luni ale anului, ele fiind cunoscute tului că nu au organizat in suficien­
sa principală pentru creşterea acu­ cheltuielile de circulaţie, datorită derile specificate mai jos: şi urmărite prin resoartele de spe­ tă măsură procesul de producţie, nu
mulărilor necesare investiţiilor şi cialitate ale întreprinderilor, totuşi au îndrumat şi controlat felul cum
pentru ridicarea continuă a nivelului Angajamente Economii rca- nu s-au luat cele mai eficiente mă­ se desfăşoară munca la secţiile prin­
de trai al oamenilor muncii. Nr. anuale de Uzate peste suri pentru remedierea acestora. cipale de producţie, nu au luptat
Pentru traducerea în viaţă a aces­ economii plan în trei Există întreprinderi care şi-au pentru reducerea consumurilor spe-
tor sarcini, colectivele de muncitori, cit. ÎNTREPRINDERI luat angajamente de economii peste cifire la materiale, energie şi com­
ingineri şi tehnicieni din unităţile e- — mii Ici — trimestre plan la preţul de cost şi la cheltu­ bustibil, în loc să-şi realizeze pla­
conomice din regiune, sub îndruma­ — mii lei — ielile de circulaţie cu mult prea mici nul de beneficii, au înregistrat în
rea organizaţiilor de partid, au ana­ faţă de posibilităţi, fapt ce rezultă activitatea lor rămineri sub plan
lizat condiţiile de realizare a planu­ 1 Combinatul siderurgic Hunedoara 55.000 68.992 din realizările pe care le-au obţinut. sau depăşiri la dotaţia de stat. Intre
lui de producţie şi au ajuns la con­ 2. ' Combinatul carbonifer Valea Jiului 9 140 20.905 In astfel de situaţie se află Combi­ acestea sînt Trustul regional de
cluzia că printr-o mai bună organi­ 3. Trustul, minier Deva 7 000 6.025 natul carbonifer Valea Jiului. I.C.S. construcţii. Trustul aurului Brad. În­
zare a locurilor de muncă şi prin- 4. I.C.S. Hunedoara 1.600 2.7)7 Hunedoara. I.R.E.H. Deva. întreprin­ treprinderea forestieră Orăştie.
tr-un efort mai susţinut se pot da 5. Fabrica chimică Orăştie 2.600 3.541 derea forestieră Haţeg, I.O.I.L. Deva. I R.I.C. Deva, Întreprinderea „M ar­
economiei naţionale importante can­ 6. Uzina „Victoria" Călan 4.000 3.195 Inlrueit beneficiul este unul din­ mura" Simeria, Fabrica de conserve
tităţi de produse peste plan. la un 7. I.R.E.H. Deva 450 2.215 tre indicatorii sintetici cei mai de Haţeg. I.O .I.L. Hunedoara. O .C L .
preţ de cost mai redus. In urma ana­ 8. Centrala termoelectrică Paroşcni 2.200 2.186 seamă ai activităţii economice a în­ „Alimentara" Hunedoara, U .R.C.C.
lizelor făcute, oamenii muncii şi-au 9 D.R.E.F. Hunedoara Deva 150 1.713 treprinderilor. pentru că in el se Deva, T .A .P L . Petroşani. LG.O. Hu­
luat angajamente valoroase, care se 10. Uzina chimico-metalurgicu Zlatna 1.270 1.G4I reflectă în mod pregnant rezultatele nedoara. întreprinderea dc construc­
realizează cu succes. In zece luni din 11. U.R.C.M . De\'a 305 1.052 economice şi financiare (venitul net) ţii forestiere Deva. O .C.L. pwduse
anul in cui-s s-nu dat peste plan 12. LE.M , Deva 300 801 ale unităţilor socialiste, vom arăta industriale Petroşani, T .A .P L . Deva i
60.517 tone fontă, 83.081 tone oţel, 13. I M .T.F. Sebeş 400 606 în continuare cum s-a realizat pla­ ele.
6.912 tone cocs metalurgic, 8663 tone 14. Întreprinderea vinalcool Alba lulia 251 637 nul de benefici» în cele trei trimes­ Aşadar pe ansamblul regiunii s-au
laminate finite. 94.179 tone cărbune 15. Întreprinderea de materiale de con Bîrcea 325 463 tre din anul 1964 şi influenţa pe care obţinut realizări frumoase şi în ce
brut extras, 5.849 m.c. buşteni etc. 1G întreprinderea „Vidra" Orăştie 100 379 au exercitat-o reducerea sau depăşi-* priveşte reducerea preţului de cost
Paralel cu sporirea producţiei. o 17. l.R. „Combustibilul" Deva 50 304 rea preţului de cost şi cheltuielile şi în sporirea volumului de benefi­
atenţie deosebită s-a acordat reali­ 18. Oficiul farmaceutic regional Deva 20 423 de ciirulaţie asupra realizării pla­ cii. Cu toate acestea, există încă
zării angajamentelor anuale la eco­ nului de beneficii. multe posibilităţi nevalorificate. E
nomii. In cele trei trimestre, pe an­ Este adevărat că, după luarea an­ rată sarcina de reducei*e a preţuluî Pe ansamblul regiunii s-a reali­ bine ca în toate unităţile să se reac­
samblul regiunii s-a realizat un vo­ gajamentelor unele unităţi economi­ de cost etc. Dar pe lingă aceste zat un volum de beneficii nete. peste zervelor interne, mai ales în această I I I P I P
tiveze acţiunea dc valorificare a re­
lum de economii nete. peste plan, la ce au întimpinat greutăţi, datorită greutăţi întreprinderile respective au plan. de 70.958.000 lei; ar putea fi
preţul de cost şi la cheltuielile de dispoziţiilor forurilor tutelare, cit şi avut şi o serie de deficienţe organi­ însă mai mare volumul de beneficii perioadă cînd se iau noi măsuri în
circulaţie, de peste 96.000 000 lei Pe a altor Tartori Astlel, la unele între­ zatorice interne, care au influenţat deoarece industria republicană a vederea realizării planului pe anul
sectoare economice şi forme de sub­ prinderi a lost restructurat planul negativ activitatea economico-finan­ realizat in trei trimestre 84 449,000 viitor la toţi indicatorii, cînd co­
ordonare. economiile se prezintă ast­ de producţie fără ca planul financiar ciară a acestora. Astfel. Trustul re­ lei, în schimb alte unităţi n-au rea­ muniştii. cu prilejul adunărilor de
fel : pe total industrie socialistă în să fie modificat in mod corespunză­ lizat ceea ce au avut planificat dări de seamă şi alegeri, fac pro­
legiune s-au realizat economii peste tor; la alte întreprinderi au fost gional de construcţii Deva. in cele 9 Şi în această fază finală a activi­ funde analize asupra activităţii eco­
plan Ia preţul de cost de 106.000.000 schimbate sortimentele, a fost majo- luni din anul 19G4 a înregistrat în­ tăţii economice există un număr în­ nomice. Unul din pitoreştile coifuri ale oraşului D eva: muzeul şi cetatea.