Page 98 - 1964-11

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3086

w
I *

După cum relatează „Science News Rctromctrul se poate adapta fn
Lcttcr", la Centrul dc cercetări ştiin­ asa fel incit să folosească şi lumina
ţifice Lcngley al N .A.S.A. (Adminis­ iufraroşic sau cea ultravioletă. Eon­
traţia naţională pentru problemele ii u legături la distante mari se folo­
aeronauticei şi cercetarea spaţiului seşte drept sursă dc lumină un laser.
cosmic), a fost elaborat un sistem de Montat pc un avion, relroinctrul
transmitere a vocii la distanţă cu poate asigura legătura în caz de
Capra neagră ocupa un loc distinc t Prima perioadă de regres nume­ 60 la sulă adulţi între 3—18 ani (ma­ ajutorul razelor luminoase, fără a avarie cu un turn de control, dacă
î11 economia naturii. In general, lo­ ric, cînd sc presupune că efectivul joritatea sub 10 ani) şi aproximativ folosi altă energic deeit vocea o- sc defectează dc pildă aparatul dc
cul său.de trai se situează în anumiţi acestui animal a scăzut de la apro­ 40 la sută iezi şi subadulţi mului. radiocmisic sau sursa de alimen­
munţi slîiKOŞi. acoperiţi cu păduri ximativ 1000 la aproximativ 2f>0 2. Habitatul, precum şi diferitele Energia este necesară numai pen­ tare a avionului.
şi goluri alpine, între 800—2.300 m exemplare, csle lungă dc 8—9 dece­ staţiuni ale caprei negre sint deter­ tru alimenta rea sursei dc lumină şi Ziarul „Sovct.skaia Rossia" publi­
altitudine. nii (1850—1934) A doua, cinci numă­ minate de existenţa celor 3 bioto- pentru aparatajul dc intensificare. că un scurt comentariu semnat dc
Această specie este răspîndită în rul populaţiei a ajuns la sub 100 puri (montan, subalpin şi alpin), Emiţătorul acestui sistem, care a V. Siforov, membru corespondent al
8 teritorii mari geografice : AIpi. exemplare, este mult mai scurtă, de cui e se desfăşoară pe o suprafaţă de fost denumit „retrometru- , se com­ Academiei de ştiinţe al U.U.S.S.. in
Firmei. Apenini. Peninsula Balca­ 4—5 ani (1944 —1940). Cauzele prin­ peste 10.000 hectare, ce înregistrea­ pune din trei oglinzi piane aşezate legătură cu această problemă.
nică, Carpaţi. Asia Mică. Cauenz şi cipale care au dus la micşorarea ză diferenţe de nivel pînă la 1.700 perpendicular una pc alta, aseme­
Noua Zeelandă. electivului sînt : extragerile exage­ m, cu diferite tipuri de peisaje in nea pereţilor şi podelei din colţul Retroinctrul este una din varian­
Datorită izolării insulare în anu­ rate de către vînăton şi braconieri, interiorul acestora. unei camere. Două dintre oglinzi tele telefonici luminoase — scrie
mite lanţuri de munţi si ca urmare in urma perfecţionării armelor de Condiţiile de mediu diferite au sînt rigide, iar a treia elastică şi a- acad. Siforov. Problema transmiterii
a procesului de adaptare )a condi­ foc şi a dreptului de proprietate pri­ dus la formarea şi menţinerea unor şezatâ in faţa unei plăci perforate. convorbirilor telefonice cu ajutorul
razelor optice sc reduce în esenţă la
ţiile specifice de mediu, s-au cicat vată asupra vinalului. lipsa unor re­ forme specifice de capră neagră, ca­ aceea că raza luminoasă îşi schim­
diferite forme geografice zervaţii naturale pentru ocrotirea racteristice fiecărui biotop, care pot Raza luminoasă este îndreptată bă intensitatea în raport cu vibra­
In Europa, sînt cunoscute 7 astfel acestui animal, practicarea intensivă fi considerate ecotipuri. spre aceste oglinzi şi este reflecta­
de forme din care unele au fost sj neraţională a păşunatului in go­ Problema ecotipurilor la capra tă înapoi spre sursa dc lumină. Cind ţiile sonore.
considerate ca subspecii. lurile alpine. Reducerea efectivului neagră nu a fost încă studiată. prin orificiile emiţătorului vorbeşte O particularitate a acestei metode
Capra neagră din Carpnţii Homî- s a accelerat în primii ani după ter­ 3. Cele mai preferate locuri de un om, sunetul vocii lui face ca o- este folosirea oglinzii elastice, care
neşti este recunoscută ca cea mai minarea celor două războaie mon­ trai ale caprei negre din Parcul Na­ glindn elastică să vibreze şi să mo­ poate modula lumina sub influenţa
superioară dintre aceste subspecii, diale. ţional Retezat sint situate în bio­ deleze astfel raza dc lumină. vocii omeneşti. De fapt, intensitatea
datorită unor calităţi excepţionale, Prima perioadă de progres nume­ topul subalpin. care se întinde pe Un fotoclemcnt amplasat in sursa razei luminoase este schimbată de
luciu ce prer/.infă un deosebit inte­ ric a populaţiei s-a desfăşurat între o suprafaţă de aproximativ 2.500 hc\, de lumină transformă raza luminoa­ oglindă.
res ştiinţific. La noi in ţară ea este 1934 — 1944, cind populaţia a crescut între altitudinile de 1.750 m — 2.100 să modulată intr-un semnal electric In ce priveşte folosirea laserului In golful portului New York o fost inaugurat zilele trecute cel
răspîndită ini Bucegi. Piatra Craiu­ ele la aproximativ 250 la 350 indi­ m, cuprinzând teritoriul dintre li­ care se intensifică şi sc transformă ca sursă dc lumină, accasla va lărgi, mai lung pod suspendat din lume. rodul, în lungime de 4.2G0 picioa­
lui. IezeruO Mare, munţii Făgăraş, vizi. iar a doua a început în 1940 mita molidisurilor şi pină la pajiş­ în sunet, prin intermediul unui di­ fireşte, posibilităţile şi sfera de apli­ re (aproximtaiv 1.300 metri), leagă direct două mari cartiere — Bro-
Parîng. Ţarciu-Godeanu şi Retezat. si continuă pînă azi, în care timp tile alpine propriu-zise, teren aco­ fuzor obişnuit sau unei căşti. care a retrometrului. oUtyn şi Eichmond (insula S(aten) ale New Yorluilui.
In m asivul şi Parcul Naţional Re­ efectivul s-a ridicat pînă la aproxi­ perit cu păduri pitice de jepi (Pinus Rctromctrul are numeroase apli­
tezat este răspîndit tipul cel mai re­ mativ 500 indivizi (1903). montana L.), pilcuri de zimbri (Pj- caţii potenţiale, inclusiv operaţii de
prezentativ al caprei negre cm pa­ In viitor, evoluţia populaţiei de uus cembra L.), grupe răzleţe de salvare din aer în cazul naufragiilor
tine. Aci. mai ales în biotopul su- capră neagră din Parcul Naţional molizi (Picea excel ea L.). bogaţi în marine Acest sistem poate fi între­
balpin, aceaslta are cele mai bune Retezat va fi determinată de gradul barba-bradului (Usnea barbata L.),
condiţii de dezvoltare datorită me­ de armonizare a intereselor ocroti­ stmcării, grohotişuri si lac uri alpine. buinţat in mod eficient la lucrări cu
diului natural, cu peisaje variate si rii naturii cu cele ale agriculturii, Acest biotop datorită peisajelor în explozibile şi în alte cazuri in care
originale, ce se întind pe suprafeţe silviculturii şi turismului. mozaic, de întrepătrundere a celui întrebuinţarea aparatelor dc radio-
mari. Observaţiile făcute în ultimii ani alpin, de gol. deschis, cu cel montan, emisie este primejdioasă.
Evoluţia populaţiei de capră nea­ scot la iveală următoarele concluzii de pădure, închis, oferă, prin varie­ înainte cu cîţiva kilometri de plită, cu moartea lentă şi noaptea citeva sute de metri de cimpul son­
gră de pe teritoriul Parcului Naţio­ asupra răspândirii şi structurii popu­ tatea sa, un cumul de diferiţi fac­ a-şi schimba drumul spre sud, pen­ cea mai adincu. Cind vroiai să dai delor, el dirijează şi urmăreşte
nal Retezat, de pc la mijlocul seco­ laţiei dc capră neagră din Parcul tori ecologici a căror interacţiune tru a ocoli tăria Apusenilor, Mu­ unui loc sau unei vieţi grele expre­ funcţionarea agregatelor cu multă
tivitate şi creează condiţii optime PLASMOTRON
lului X I X si pînâ azi, scoate în re­ Naţional Retezat. contribuie la reducerea razei de ac­ reşul, cu apele lui donioalc, stră­ sia cea mai degradantă, îi spuneai precizie.
lief influenţat hotâritoare a omului; 1. Capra neagră este răspîndită bate o veche aşezare ridicată cu „ocnă". Uzinele de produse sodice au dus
cînd acesta şi-n manifestat nepăsa­ pe toată suprafaţa parcului ; din dc hrană, adăpost si reproducere a mulţi ani în urină, denumită azi Mina care presăra sare peste bu­ faima oraşului in midie ţări ale
rea faţă de acest animal, efectivul făgetele si molidisurile de la Gura speciei. Datorită capacităţii ecolo­ POLONEZ Ocna Mureş. Pe locul actualului catele omenirii, dindu-le gust, a- lumii. Au fost aici construite noi
populaţiei a scăzut, iar atunci cînd Zlata (000 m altitudine) si pină pe gice ridicate, acest biotop menţine oraş se exploata sare incă de pe vea lanţuri. Sarea pămintului a hale şi secţii, s-au montat maşini
a întreprins măsuri de ocrotire şi cele mai înalte piscuri ale Reteza­ pe suprafaţa sa aproximativ 70 la La Fabrica de autocamioane din timpul romanilor. Vremea a uita­ fost scoasă din adine de către cei şi utilaje. Făcind un apel la cifre,
conservare a speciei, acest efectiv tului. Pelegii sau Păpuşii (2.500 m sută din populaţia de capre negre Lublin a intrat în funcţiune un nou t-o citeva sute de ani şi numai la scoşi din rândurile oamenilor. aflăm că producţia globală a uzi­
a crescut altitudine). Răspîndirea nu este uni­ din Parcul Naţional la o densitate plasmotron proiectat la Institutul de sfirşitul secolului al X V lIl-le a se Intr-o zi, o parte a Ocnei Mure­ nei a crescut in prezent de peste G
In acest interval, de peste un se­ formă ca densitate, iar hotarele între medie de 14 indivizi la 100 ha. cercetări nucleare din Swerlc. reia exploatarea, de această data şului s-a scufundat, luind locul să­ ori faţă de 1950. Se realizează in
col. s-au înregistrat două perioade aşezări nu pot fi determinate precis. Acest biotop, deosebit de întina Plasmotron ni de la Lublin este cel prin acele galerii subterane care rii scoase din adincuri, fără nici un acest an dc cinci ori şi jumătate
de regres şi două perioade de pro­ Efectivul caprei negre, la silişi tul şi foarte puţin schimbat prin acti­ mai modern şi cel mai mare aparat au primit numele de ocne. calcul. Apa intrată in galerii a ros mai multă sodă calcinată şi de ci-
gres numeric al populaţiei pe teri­ anului 1903. a fost de aproximativ vitatea omului faţă de alţi munţi, de acest fel din Polonia. Puterea lui Numai prin simpla rostire a nu­ pereţii, făcind pămînlul să se surpe. pţoape şase ori mai multă sodă
toriul acestui parc. 500 indivizi dm care aproximativ este de 2.000 k\V, de aproape două melui său, ocna a inspăimîntat ge­ După 23 August 1944, Ocna M u­ caustică.
a condiţionat crearea şi dezvoltarea reşului a trecut prin anii care i-au Cu ani in urmă se credea că la
oii mai mare deeit a plasmolroni- neraţii dc-a rindul. Acest singur
erotipului de jepi, caracteristic Re­ lor folosiţi pină acum în ţară. Cu cuvînt, cu rezonanţe aspre, a deve­ schimbat radical înfăţişarea. Ocna Mureş nu poate trăi verdea­
tezatului. ajutorul lui se poate tăia tablă şi nit sinonim cu truda cea mai cum- Da a devenit un oraş modern, ţa, din cauza solului sărat. Astăzi,
metale de 100 mm grosime la o tem­ centru muncitoresc. Aşezarea, de oraşul e plin de verdeaţă Au apă­
rut parcuri, flori şi lumină. S-au
PE URNELE NATURALIŞTILOR Ing. T RA IA N IACO B peratură pină Ja 20.000 grade Celsius. la vreo 6 000 de locuitori, a ajuns construit in oraş 17 blocuri cu pes­
azi la peste 12 000.
S-au petrecut
înnoiri in adine, la suprafaţă şi te 400 de apartamente, două şcoli,
peste tot. Sarea nu se mai exploa­ cinematografe, cămine culturale,
tează cu spatele încovoiat de po­ biblioteci, s-au asfaltat străzi. Co­
nice emise de duşmanii lor, lilie­ vară; se taie cu haveza şi se scoa­ lective artistice din numeroase ora­
cii Oamenii de ştiinţă americani te cu vagoneţii. Se dislocă cu per­ şe ale ţării au dat spectacole iu
au dovedit că funcţia acestor or­ faţa muncitorilor din Ocna M u­
celor care nu cuvîntă gane este îndeplinită de o mem­ J i V j foratoare electrice. Saramura — reş. Mulţi dintre ei petrec cîleva
brană situată între primul segment t - V \ i , +1 ,V — apă saturată cu sare dizolvată ceasuri in sălile de lectură ale bi­
Recent, !a Chicago s-a făcut o al abdomenului şi ultimul segment • •â'K yY-’ff-7 *' i — se scoate prin sonde. Cinci son­ bliotecilor, care au pentru fiecare
experienţă interesantă. Pc ecranul al toracelui de forează fără întrerupere, cre- locuitor, copil sau bunic, cile 10
unui cinematograf s-a proiectat un In timpul experienţei, un fluture »»»;. e* i,« înd, la Ocna Mureş, un peisaj ine­ cărţi. Uneori, prin acele cărţi se
io
film special pentru maimuţe S-a a „captat" semnalele emise de un dit. Sondorul — acesta este nume­ găsesc şi rinduri despre înaintaşii
dovedit că maimuţele privesc cu liliac, care zbura la o înălţime de le plin de demnitate al lucrătoru­ lor, care şi-au doinit durerile pe
mult interes filmele despre anima­ 6 m şi o distanţă de 30 m. In clipa lui din salinele de azi — arc o malul apei visătoare a Mureşului,
le şi mai ales despre maimuţe Dar cînd recepţionează un asemenea muncă uşoară, care li cere nu for­ care au dorit şi aşteptat viaţa de
toate maimuţele. Jără excepţie, au semnal, fluturele începe să zboare ţă fizică, ci pricepere şi şcoală. De azi atita amar de ani.
părăsit sala ţipînd in momentul in spirală pentru a dezorienta li­ la un tablou de comandă, situat la V A S IL E SO FRO N IE
cînd pe ecran a apărut un şarpe liacul.
— cel mai mare duşman al lor. ★
Zoologii americani au identificat î. '&m
la o specie de crabi, care trăiesc * ; « i
In sudul Chinei, în regiunea în apele din S.U .A ., un organ optic % aS
Guansi, trăieşte o broască puterni­ situat intre cci doi ochi propriu-
că care se hrăneşte cu păsări zişi. Acest organ are rolul de a
Cină porneşte la vinătoare, a- analiza radiaţiile ullra-violele. S-a Cinematografia poloneză a sărbă­ „cea mai frumoasă femeie din lume*,
ceasta îşi alege un loc deschis la Stabilit că migraţia crabilor csle in torit de curînd un eveniment de sea­ turnează actualmente la Londra fil­
suprafaţa apei, se intoarce pe spate funcţie tocmai dc aceste radiaţii. mă: realizarea celui de-nl 200-lea mul exotic „Site" („Ea"). Ursula, în
şi face pe moarta. De îndată ce o film din 1945 încoace. Este vorba de vustă de 28 de ani, interpretează ro­
pasăre înşelată se apleacă deasu­ filmul „Certificat de proastă purta­ lul unei regine africane care are nu
pra ei, broasca o prinde cu labele re". mai puţin de... 1000 de ani. Alături
ei puternice şi se scufundă împreu­ \ La festivalurile internaţionale des­ ele ca, mai apar Pcter Cushing, John
nă cu victima sub apă. făşurate după cel de-al doilea război Richardson şi Christopher Lee.
Paznicul care inspecta călare o mondial au fost premiate 49 de fil­ ★
rezervaţie naturală din U U S .S . a me poloneze. Numărul premiilor (9G) Cunoscutul actor italian de cine­
Un savant australian, Normau observat că un elan şchiopăta a întrecut pe cel al titlurilor, deoa­ ma, Alberto Sordi, apare intr-un
Robinson, s-a consacrat interpretă­ Dacă nu i se dădea imediat ajutor, rece unele filme au fost premiate film în mai multe episoade intitu­
rii cîntecului păsării lini. In inima fiarele l-ar fi devorat. I de mai multe ori. lat „Farfuria zburătoare", in regia
pădurii australiene, la o altitudine Paznicul s-a repezit în galop la JL lui Tino Brass. Sordi interpretează
de 1 500 metri, el a instalat un la­ centru să-şi ia puşca şi, însoţit de Actriţa ele origină elveţiană Ursu- pe rînd rolul unui funcţionar, al ţi­
borator în care sînt centralizate i'elcrinar, s-u întors in pădure. Nu Ia Andress, pe care publicul nostru nui paroh de la ţară şi al unui poli­
indicaţiile primite de îl microfoa­ i-a fost greu să regăsească elanul are prilejul să o cunoască în filmul ţist şi va avea ca partenere pe Mo-
ne, în timp ce termografele înre­ Animalul stătea in picioare lingă „Veselie la Acapulco" şi care este nica Vittî, Silvana Mangano şi Eleo-
gistrează condiţiile climaterice din un copac cu piciorul bolnav ridi­ considerată de presa de specialitate nora Rossi Drago.
diferite puncle „s t r a t e g i c e U n cat. Paznicul a ochit şi a lras. Ela­ Vedore din oraşul iugoslav
spectograf permite să se compare nul a fugit intr-un tufiş, unde, is­ Dubrovntk
şi să se analizeze benzile sonore. tovit. s-a culcat. Veterinarul şi paz­
Robinson, care intenţionează să a- nicul s-au apropiat de el, dlndu-i
dauge şi televiziunea la mijloacele ajutorul de care avea nevoie.
sale de anchetă, consideră că ii vor Animalul fusese atins nu dc un Monument închinat
fi necesari opt ani pentru a-şi com­ glonte, ci de o încărcai ură specială Ce aţi spune dacă la sărbători­ şi, in semn de doliu, elenii din an­
tichitate îşi puneau pe cap coroa­
pleta lucrurile : cinci ani de obser­ alcătuită dintr-o seringă minusculă rea unui campion s-ar pune pe ca­ ne de pătrunjel.
vaţii şi trei ani pentru sistemati­ care i-a introdus in singe un som­ A __ • J ® 9 pul acestuia în loc de o cunună de Mărarul, folosit acum ca condi­
zarea rezultatelor obţinute. nifer pulemic. Apoi. aşchia mare A m an lauri, una din frunze de... ţelină ? ment pentru ciorbe şi mineăruri,
de lemn, care sc înfipsese iu pi­ Absurd, nu ? era considerat în antichitate o
Şi totuşi în Grecia antică, patria
ciorul elanului, a fost extrasa, rana jocurilor olimpice, capul învingăto­ plantă decorativă. Cu fire de mă­
Un stol de rîndunele care se în­ pansată şi cind s-a trezit, animalul La Odense, mic orăşel situat pe purta cu el frînghia aceasta cu care rar se împodobeau buchetele de
dreptau spre regiunile calde ale s-a întors in pădure vindecat. La 4 noiembrie, cu prilejul celei insula Flyn (Danemarca) există o să poată coborî repede pe fereas­ rilor în întreceri era încununat cu
era
mărarului
flori, iar mirosul
Mediteranei, au trecut recent prin Oamenii de ştiinţă studiază acum de-a şaptea aniversări a lansării in căsuţă modestă, vestită în toată tră, dacă eventual ar izbucni un o cunună de ţelină. comparat cu cel al trandafirului —
tunelul Graiîd San Bernardo, pen­ acţiunea somniferelor asupra dife­ Uniunea Sovietică a primului sa­ ţara: casa în care s-a născut şi a incendiu în hotelul unde trăsese. Pătrunjelul, nelipsit din bucătă­ „regina florilor".
tru a „scurta drumul". Tunelul a ritelor animale. Timp dc câţiva ani. telit artificial al Pâmîntului, pe bu­ trăit marele povestitor Andersen, Se povestesc si alte lucruri des­ ria modernă, era simbolul durerii
fost deschis circulaţiei abia în pri­ Inspectoratul vânătorilor din regiu­ levardul Păcii din Moscova a avut cunoscut copiilor din lumea întrea­ pre Andersen. Astfel, odată pe cind
măvară şi ştirea cu privire la folo­ nea Moscova şi Gradina zoologică loc solemnitatea dezvelirii intui mo­ gă. Povestii iie lui au fost traduse era în Austria a auzit că un cetă­
sirea lui de către rîndunele a pro­ clin Moscova s-au ocupat împreună nument impresionant. Reprezemînd in majoritatea limbilor din lumea ţean in stare de moarte aparentă
vocat senzaţie în rînditrile specia­ de această muncă pasionantă. Pro­ n rachetă care se îndreaptă spre cer, civilizată. In această casă, fiecare (catalepsie) era cit pe aci să fie
liştilor ornitologi. monumentul — înalt de 100 m — colţ şi fiecare obiect păstrează n- înmormântat de viu. Cum se ştia De o parte şi de alta a şose­ Acest tunel neobişnuit, pc sub
babil că pe viilor tratamentul ani­ mintirea acestui mare prieten al că are un somn adine, de teamă
malelor ierbivore sau carnivore din poale fi văzut de la o depărtare de celor mici şi în fiecare an de la ca nu cumva să Iie îngropat în lei dintre Belgrad şi Subotiţa care se desfăşoară o intensă circu­
grădinile zoologice şi rezervaţiile mai mulţi kilometri. masa de lucru, pe care se găsoste timp ce dormea, Andersen avea străjuiesc copaci bătrîni de diferi­ laţie, oferă in timpul verii multă
Unii fluturi de noapte sînt do­ naţionale i:a începe totdeauna La realizarea monumentului au pana do scris si alte obiecte de grijă să atirne totdeauna deasupra te specii. O porţiune a soselii pre­ răcoare, iar pe timp de ploaie dru­
taţi cu organe auditive speciale cu printr-o împuşcătură care le va a- fost găsite soluţii simple şi elegan­ care se folosea, televiziunea dane­ patului său un bilet pe care scria zintă o curiozitate. Merii bătrîni mul este complet uscat.
care „captează” semnalele ultraso- donnl. te, s-au folosit cele mai rezistente ză transmite cile o poveste, citită cu litere mari : „Dorm. Nu sînt care cresc pe ambele margini —
materiale de construcţie. Racheta şi un mort aparent". şi-au unit ramurile formînd un Tunelul are o lungime dc 5 km.
construcţia de oţel care reprezintă de cei mai mari actori ai ţârii. Mica localitate Odense este un tunel verde. şi este unic în Iugoslavia.
di rai dc loc lăsnlâ în urmă de rache­ Vizitatorii pot afla aici prima e- loc de pelerinaj. Anual, vin aici
tă sînt acoperite cu toi din titan, diţie a uneia din primele sale po­ zeci de mii de copii danezi să vadă
asa-numititl „metal veşnic". Numă­ vestiri pe care stă scris anul 1837. casa in care s-a născut marele fiu
rul foilor e suficient pentru a avo- Sub cristalul biroului său stau câ­ al patriei lor si nici unul nu plea­
pei i un teren dc fotbal. In cursul teva scrisori, printre care una tri­ că fără să-şi cumpere câte o mică
zilei, suprafaţa lucitoare a acestora misă de o letiţă americană, pe nu­ amintire din prăvăliile orăşelului, In cadrul unei emisiuni a postu­ izbit cîţiva pietoni (fără urmări
îfii schimbă culoarea la cea mai mică mele Mar.v, însoţită de o bancnotă înlăţisind unul sau altul din per­ lui de radio olandez Elilversum s-a grave), a depăşit limita de viteză,
schimbare de lumină. de un dolar, în semn de recunoş­ sonajele pe care le-a imortalizat in anunţat, nu de mult, izbucnirea ce­ a încălcat sensul unic. Erocedind
tinţă pentru o poveste care i-a plă­
Pentru a reda dinamica lansării cut tare mult. La această scrisoare, povestirile sale. Cea mai populară lui de-al treilea război mondial. Nu astfel spera că vreun poliţist il va
opri.
mai e nevoie de precizat că mulţi
I ; rachetei, obeliscul csle înclinat îna­ marele povestitor a răspuns cu cal­ figurină este mira sirenă „Mer- auditori au fost cuprinşi de pani­ ranţă. cind banditul l-a oprit şi
Tocmai îşi pierduse
orice spe­
inte sub un unghi de 13 grade. In
rnaid" sltnd pe o stînoă. După cum
de cuvinte de mulţumire, ntît pen­
insă,
că. După citeva minute
ei
această poziţie construcţia, in greu­
mâ tate de 250 tone. este susţinută dc tru scrisoare, cit şi pentru dolar, se ştie. acestui personaj i s-a ri­ şi-au dat seama că anunţul nu era i-a spus palid dc minie: „Ajunge,
dicat si o statuie în racla portului
despre rare spunea că „csle singu­
nu mai rezist. Prefer să merg pe
• \ ■ o placă-monolit din beton anr.it, rul dolar pe care l-am primit". Copenhaga. Nu de mult. statuia a deeit începutul unei emisiuni „is-
«•**' . /Attâf.1 fui»îiwSJi care pătrunde în pămint- pînă la fost victima unui atentat; un ne­ torico-fantastice", intitulată „Lu­ jos".
adîncimea de 10 m In legătură cu Andersen circulă săbuit a dccapitnt-o. spre indigna­ mea lui Goldwnter". 'A:
Postamentul obeliscului, în lormă multe povesti si anecdote. El era rea tuturor Făptaşul nu a fost des­ ★ In statul Victoria (Australia) s-a
de trepte, este din granit negru. Pe un om caic călătorea mult, nu nu­ coperit. clar opera de artă a fost Art Brantmnn, un bătrîn şofer hotârît ca sutomobiliştii să nu pri­
soclul cenuşiu sint săpate cuvintele: mai în Europa, dai si în Asia şi restaurată si astăzi cel cate vine din New York. este un om care mească permise de conducere de­
„Acest monument a fost înălţat în Africa. însoţitor nedespărţit ii era dinspre mare spre Copenhaga, sau nu-si pierde uşor curajul. Recent, finitive dccît după ce au condus
cinstea remarcabilelor realizări ale o ladă mare de voiaj, cu cercuri cel care se plimbă pe renumita un bandit a urcat pe neaşteptate timp de trei ani fără să comită
poporului sovietic în cucerirea spa­ dc fior. expusă ac uni într-unn din promenadă de pe malul mării — în automobilul său şi i-a ordonat, vreo încălcare gravă a regulilor
ţiului cosmic. ]5G4“. odăile casei. Mături de o frînghie de circulaţie. Permisul le va fi re­
cu
nmcninţînclu-l
revolverul :
. & ' - * : * tr~ V • -• • : • lV rt3 Soclul este împodobit cu altore­ lungă şi rezistentă. Marele povesti­ Lengelinien. poate admira delicata „Du-mă afară din oraş". Drantman tras automat, in cazul cind în n-
figură a micuţei sirene, amintind
liefuri care prezintă eforturile de­ tul- se temea în permanenţă de ac ­ şi ea de marele prieten al copiilor s-a supus, dar a făc ut in aşa lei in­ ceaslă perioadă vor comite una din
puse de poporul sovietic în cuceri­ cidente şi mai ales de foc, şi toc­ cele şapte infracţiuni majore, pre­
ţSft&L M rea spaţiului cosmic. Pentru unul din întreaga lume, Hans Chrislian cit să iui treacă neobservat. A tra­ văzute în regulament.
versat toate încrucişările pe roşu, a
din altoreliefuri a pozat cosmonau­ mai de aceea în fiecare călătorie Andersen.
RA.U. = Vec/ere din orâjul Cairo tul litri Gngaiin.