Page 100 - 1964-12

Pag. 4 Drumul tocîalismulttî Nr. 3111

DE PESTE HOTARE ÎNTREPRINDEREA REGIONALA DE ELECTRICITATE

HUNEDOARA— DEVA

angajează de urgenţă:

— un economist sau economist p rin c ip a l;
— un revizor contabil sau re vizo r contabil principal.
GIUSEPPE SARAGAT- Condiţiile de pregătire şi stagiu sint cele

prevăzute în H.C.M. 1053/1960.
NGÎIL PREŞEDINTE Inform aţii suplim entare se prim esc de la ser*

AL ITALIE! viciul învăfăm înf.

ROMA 28 — Corespondenţii Ager-
pres, O. Paler şi G. Pastore, trans­ PA BR IC A D tM A SE PLASTICE
m it :
Parlam entul italian a ales luni
seara, cu o largă m ajoritate, pe G iu- 11 „VIITORUL*
seppe Sara gat in funcţia de pre­
şedinte al republicii. La această ho- ORADEA
lârîre s-a ajuns după 13 zile de şe­
dinţe, in cai-c, în aula de la Monte- p ţ/v o c tu c e
citorio, deputaţii, senatorii şi repre­
zentanţii regiunilor autonome au 3UCACIA CAR.E DEZVOLTĂ MUl T
procedat la 21 tu ru ri de scrutin La
cel de-al 21-lea tu r de scrutin, Giu- IMAGIHATfA Ş l QEPQIMOEQIL?
seppe Saragat a în tru n it C4C de vo­ PftACfLCE AL6 COPUIOQ.
tu ri, cu 164 peste m ajoritatea nece­
sară. cerută de constituţia italiană.
Se ştie că Giuseppe Saragat a fost
in prim a etapă a acestor alegeri pre­ U.R.S.S. — O raşul K cm erovo este ce n tru l in d u s trie i chim ice a)
zidenţiale propus candidat oficial de S iberiei apusene. A ic i se află marile în tre p rin d e ri de cocsocliim ie, de
către Partidul social-democrat, P arti­
a n ilin ă , farm aceutică, de în g ră şă m in te m inerale. D a r cca m ai m are în ­
dul socialist şi P artidul republican. tre p rin d e re chim ică este considerată pc bună dreptate, noul C om binat SAIGON: „Soluţie adecvată"
P artidul democrat-creştin nu a ac­ ch im ic d in K em crovo. Această în tre p rin d e re dă o producţie va ria tă şi
ceptat atunci propunerea celorlalţi continuă să se extin dă . In fiecare an, c o n stru cto rii tru s tu lu i „K era e- SAIGON 28 (Agerpres). —
tre i parteneri din coaliţia guverna­ ro vo h im stro i" dau in exploatare zeci de noi capacităţi. In tr-u n comunicat publicat de şe­ care ei şi-ar exprim a sp rijin u l faţă
mentală, de a susţine această can­ In foto : Vedere generală a nou lu i C om binat chim ic d in Kcm erovo. fu l statului şi prim ul m inistru al de guvernul civii.
didatură, contrapunînd candidatura V ietnam ului de sud, se lasă să se Oricum , afirm ă agenţia France
lu i Giovanni Leone. După ce can­ înţeleagă că ar fi fost găsită o „so­ Presse, sim plul fapt al publicării
didatul oficial al partidului demo- luţie adecvată*' actualei crize. In ce unei declaraţii guvernamentale —
erat-creştin s-a retras, cînd a deve­ constă această soluţie nu a fost dez­ prima de la lovitura de stat din 20
n it evident că nu va putea în tru n i văluit, dai” unele ziare din Saigon decembrie — constituie deja un pro­
m ajoritatea necesară, şi după ce la SEMNAREA PLANULUI DE COLABORARE afirm ă că s-ar fi căzut de acord asu­ gres.
două tu ru ri de scrutin s-au abţinut pra m odificării componentei în a ltu ­ Pe de altă parte, unele zvonuri re­
de la vot, parlam entarii democrat- ŞTIINŢIFICA ÎNTRE ACADEMIA lui consiliu naţional (dizolvat ca u r­ latate de agenţia France Presse a fir­
creştini au declarat că vor s p rijin i mă că acordul a m in tit ar fi fost rea­
candidatura lu i Saragat. mare n lo v itu rii de stat de dum ini­ lizat „in spatele'* generalului Khanh,
A naliza scrutinului arată că pen­ R.P. ROMI'NE Şl ACADEMIA U.R.S.S. ca trecută), eliberăm m em brilor a- comandantul arm atei, care ar urma
tru Giuseppe Saragat au votat com­ restaţi ai acestui consiliu şi publi­ să plece in tr-o „călătorie prelungi­
cării unei declaraţii a generalilor in
pact partidele comunist şi socialist, MOSCOVA 28. — Corespondentul mîne. iar din partea sovietică, de tă" in străinătate.
P artid u l socialist italian al u n ită ţii Agerpres. S ilviu Podină, transmite : acad. V. A. K irillin . vicepreşedinte
proletare. P artidul social-democrat La Moscova a fost semnal pla­ al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S.
şi P artidul republican, care. îm ­ nul de colaborare ştiinţifică între Planul de colaborare ştiinţifică
preună au 442 de reprezentanţi în între cele două academii pe anii Maurice Schumann despre unele probleme
Parlament, şi o parte a electorilor Academia R.P. Romine şi Academia
lărgirea colaborării in domeniul ma­ privind realizarea unităţii vest-europene
dem ocrat-creştini. O altă parte a de ştiinţe a U.R.S.S. pe anii 1965— 1965—1966 prevede, p rintre altele,
parlam entarilor democrat-creştini au 1966
depus în urnă buletine albe (la acest Din partea romină, planul a fost tem aticii, fizicii, chim iei, tehnicii,
scrutin s-au înregistrat 150 de bu­ semnat de acad. $erban Tiţeica, v i­ biologiei, medicinei, ştiinţelor so­ PARJS 28 (Agerpres) — tuşi existenţa unor serioase d ific u l­
letine albe). cepreşedinte al Academiei R.P. Ro- ciale. ln tr-u n interviu acordat postului tăţi pentru ca Europa politică să fie
de radio Monte Carlo. Maurice realizată. P o trivit părerii sale. p rin ­
Schumann. preşedintele Comisiei a- cipala dificultate care râmîne să
lacerilor externe a A dunării N aţio­ fie înlăturată în vederea realizării
nale a Franţei, şi-a. exprim at păre­ u n ităţii vest-europene este „d ife ­
rea că după acordurile de la 15 de­ renţa de concepţii dintre Franţa şi
cembrie, privitoare la unificarea pre­ partenerii săi europeni faţă de pro­
ţu rilo r cerealelor în cadrul Pielei blema ra p ortu rilo r dintre Europa şi
comune, s-ar putea afirm a că „ac­ Statele U nite".
tuala Eui>opă economică este irever­ FI a arătat insă oA două eveni­
sibilă". Schumann nu a ascuns to­ mente care s-au produs recent sint,
după părerea sa. în măsură să uşu­ EXPLOATAREA MINIERA DEVA
reze o sn’ uţionnre eventuală a lucru­
BOLIVIA: Descoperirea unui rilor. Prim ul eveniment este între­
vederea dintre secretarul de stat a- din cadrul T. M. Deva,
complot care viza să meri'-an. Dean Rus); 5i generalul dc
( ir*1111e. care a avut loc recent la
Paris şi în cursul căreia s-a luat in
atenteze la viaţa lui considerare o eventuală cooperare a n g a j e a z ă :
intre forţa atomică franceză şi ar­ — m in eri;
Barrientos senalul nuclear american. Al doilea — ajutori m in eri;
eveniment, după părerea sa este
LA PAZ 28 (Agerpres). — consemnul pe care preşedintele — m uncitori n e c a lific a ti:
M in istrul de interne în guvernul Johnson l-a r fi dat consilierilor săi Salarizarea conform H.C.M. nr. 240.
juntei m ilitare bolivîene. Quirogn dc a nu pune la punct nici un plan
Osrar, a declarai duminică că au­ m ilita r pînă ce acesta nu va li stu­ Inf or mafii suplim entare se prim esc de la serviciul
to rită ţile bolivicne au descoperit un diat în prealabil cu Franţa. Aceste
complot care urmărea să atenteze două fapte, a declarat Schumann, Personal al Exploatării M iniere D eva—telefon 2050.
la viaţa generalului Rene H airicn- ar puica să ducă înaintea unei în­
tos. şeful juntei. Aromatul este pus tru n iri eventuale vest-europene la
în seama fastului preşedinte al Bo- nivel înalt, la o întrevedere între
liviei, Paz Esten.ssnro, care. p o trivit preşedintele Johnson şi preşedintele ÎNTREPRINDEREA FORESTIERA PETROŞANI
declaraţiei lui Oscar, a trim is trei de Gaidle. întrevedere rare ar putea
oameni de ai săi să-l asasineze pe Ra­ să contribuie la soluţionarea dîvcr-
ri ientos in tim pul călătoriei dc săp- cenlelor existente între cele două V I N D E
tămina trecută pe care acesta urma ţări.
să o facă in localităţile Suc re şi din stoc supranormativ următoarele grupe de materiale:
Polosi. A flin d de existenţa complo­
tului Rene Barrientos şi-a anulat C o n t 102 m aterii şl m a te riale
călătoria in aceste localităţi. Deşi Prima şedinţa
cei trei trim işi ai lui Esfenssoro au — aspergol;
fost arestaţi. Teran a declarat că a noului guvern — bandaje locomotive C.F.F.;
viaţa Ini/ Barrientos continuă să ră- — butoane pentru eclise tip 13,75;
mînâ în pericol, in trucît nu a putui — cuie pentru construcţii toate gamele;
fi depistai întregul grup de complo­ izraelian
ii. D. V IE T N A M : In fo to : U n u l d in cele m ai m a ri p a rcu ri din Hanoi. tişti. — roţi vagoane C.F.F.;
IF IlL iS A L lM 28 (Agerpres) — — scoabe pentru traverse de 80, 100 şi 120 mm în cantităţi
Noul guvern izraelian s-a în tru n it considerabile, precum şi o sene de piese de schimb pentru fierăs­
duminică în prim a au şedinţă şi a traie mecanice Sthil în valoare de lei 25.375;
— piese tractoare KD 35, in valoare de lei 139.314;
hntărît să nu redeschidă ancheta in
ACTIVĂ PE ARENA INTERNAŢIONALĂ nşa-numila „alacere Lavon“, care a — obiecte de inventar în valoare de 164.000 lei.
constituit cauza imediată a recentei
Doritorii se pot adresa la întreprinderea forestiera Petroşani,
crize pnlilire. Sc ştie că această afa­ cu comenzi ferme, pe adresa de mai sus sau la teleon nr. 362;
cere care datează de mai m ulţi
Tn anul 1964, Republica Populară fost prezentă, totodată în arena in ­ nuu ponderea produselor industria­ ţiu n ilo r Unite, în Com itelui celor 18 ani se referă la eşecul unei 365; 317; zilnic între orele 7—15.
Romină a obţinut noi succese dc ternaţională prîntr-o serie de con­ lizate, care au şi ajuns să reprezin­ state pentru dezarmare, în cadrul operaţiuni de spionaj dc care Comenzile vor fi onorate cu promptitudine.
prestigiu, rezultat al operei sale de tacte şi tratative desfăşurate de con­ te cîiva p a tn r cincim i din exportul C onferinţei O .N U . pentru comerţ a fost făcut răspunzător Pinhas La-
construcţie economică şi al po liticii ducători ai tă rii noastre cu factori total. Im portul este în prezent al­ şi dezvoltare, la UNESCO şi in alte von, m inistru al apărării pină în
sale externe active, al in iţia tiv e lo r politici de răspundere din alte ţări. cătuit în proporţie de peste 90 la organisme specializate la O N U. s-au 1955. Folosind acest pretext, aripa
manifestate în arena internaţională prin schim buri reciproce de vizite sută din maşini, utilaje şi instala­ bucurat de preţuire şi sp rijin din de dreapta a partidului guvernamen­ Concursul pronosport nr. 52/27 decembrie 1964
pentru promovarea unor re la ţii de ale unor delegaţii guvernamentale. ţii de înalt nivel tehnic, precum şi partea a numeroase state. La stir- tal MAPA1, l-a înlăturat pe Lavon
colaborare întemeiate pe o egalita­ Pe această lin ie se înscriu vizitele din m aterii prim e şi materiale ne­ siiul acestei veri la Conferinţa in ­ din funcţiile sale politice. înceirînd 1. Steaua — D inan io B ucureşti 0—1
te deplină în drepturi, respectare a delegaţiei guvernamentale a R. P. cesare producţiei industriale. Aslăzi ternaţională consacrată tineretului, să lovească astfel în aripa de stingă 2. Bologna — Varcsc (c. it. t\) 3—0 1
suveranităţii şi a intereselor naţio­ Romine condusă de tovarăşul Ion întreţinem relaţii comerciale cu organizată de UNESCO la Grenoble. a partidului al cărui lidei* era La­ 3. F lo re n tin a — Messina 1—1 X
nale, avantaje reciproce. Gheorghe Maurei* în Franţa, U niu­ peste 80 de ţâri şi cu aproape 50 a- a fost adoptată propunerea R. P. von. In prezent, fracţiunea de dreap­ 4. Foggia — La/.io________________ 1—0 1
Pentru ţara noastră principiile nea Sovietică. I i P Chineză. Bir- vem acorduri, convenţii şi aranja­ Romîne făcută la O.N.U cu p rivire ta încearcă să folosească aceeaşi a- 5. In te rn a tio n a le — .luvcntus • 1— 1* X
coexistenţei paşnice nu se rezumă mania. Pakistan şi R.A.U., vizitele mente comerciale. la măsuri penlru promovarea in nin- facere pentru a submina poziţia ac­ 6. Lancrossi — Gcnoa .. 0—0 X
numai la lupta pentru abolirea răz­ unor delegaţii guvernamentale în Republica Populară Romină a în­ d urile tineretului a idealurilor de tualului prim -m inistru, Eshkol. şi 7. M antova — A la la n ta ., 2—0 1
boiului, cald sau rece, ci înseamnă S.U.A., Austria. Italia, Algeria etc. cheiat sau reînnoit acordurile sale p3ce, respect reciproc şi înţelegere a-l reduce la putere pe Den Gurion. 8. Roma — M ila n _____________________________ ________ 1—2 2
in iţia tive m ultiple, pe diverse pla­ Tocmai ca rezultat al acestor v i­ economice, culturale, tehnico-şliin- intre popoare. Hotărîrea guvernului constituie un 9. Sam pdoi'ia — C atania « 0—1 2
n u ri penlru dezvoltarea colaborării succes al lui Eshkol.
zite, precum şi datorită m u ltiplică­ ţilic e cu Uniunea Sovietică. R P. In prim ăvara acestui an a fost 19. T o rin o — C a g lia ri 4—0 1
cu toate statele. In concepţia poli­ rii re la ţiilo r ţă rii noastre cu nume­ Chineză şi alte ţâ ri socialiste. Re­ luată in iţiativa convocării la Bucu­ Se anunţă, că. din cauza crizei din 11. N apoli — P alenno <c. ît, R> 2—1 l
tic ii externe a Republicii Populare roase state străine Şi a recunoaşte­ la ţiile dintre R P. Romină şi toate reşti a prîmeL consfătuiri a comisi­ partidul M A P A ! prim ul m inistru 12. Verona — Brcscia « 1—0 1
Romine, coexistenţa paşnică nu în­ rii im portanţei cresciride a R P. celelalte ţă ri socialiste, întemeiate ilo r naţionale pentru UNESCO din şi-a amînat proiectata vizită in A fri­
seamnă simpla toleranţă indiferen­ Romîne pe plan mondial, s-a căzut pe p rin cip iile egalităţii in drepturi, ţările balcanice. Cu acest p rilej s-au ca răsăriteană. Fond de p re m ii 294.487 lei.
tă .şi pasivă, ea presupune efortu ri de acord cu o serie de state — A n­ respectului suveranităţii şi interese­ adoptat hotăriri menite să stim ule­
neabătute pentru îm bunătăţirea c li­ glia, Franţa. Italia. S.U.A. — să se lor naţionale, avantajului reciproc ze in anii ce vin colaborarea m u lti­
m atului internaţional. In acest spi­ ridice reprezentanţele diplom atice la şi în tra ju to ră rii tovărăşeşti, se dez­ laterală şi reciproc avantajoasă în ­
rit, R. P. Romină. prin reprezen­ rangul de ambasadă. Au fost, de voltă continuu. S chim burile comer­ tre comisiile naţionale UNESCO din
ta n ţii săi, îşi expune poziţia in di­ asemenea, stabilite relaţii diplom a­ ciale ale ţă rii noastre cu ţările so­ Albania, Bulgaria, Grecia, Iugosla­ De pretu tin den i
verse fo ru ri internaţionale şi in ca­ tice cu state noi. Perspective bune cialiste au reprezentat în prim ii via, Turcia şî R. P. Romină. Romî-
d ru l Organizaţiei N aţiunilor Unite. există, de asemenea, pentru sta b ili­ patru ani ai şesenalului aproxim ativ nia, remarca Rene Mabeu. directorul
„După părerea delegaţiei romine, rea şi dezvoltarea de relaţii d ip lo ­ 70 la sută din volum ul total al co­ general al UNESCO, „este singura
a declarat Corneliu Mănescu, m i­ matice şi de aliă natură ini re R. P. m erţului nostru exterior, crescînd ţară europeană care. pînă în pre­ a descoperit o nouă boală a fumă­
nistrul afacerilor externe, in cuvân­ Romină şi o serie de ţări latino-a- în u ltim ii 15 ani de aproape şapte zent, a luat in iţia tiva realizării u- $ TELESC O P CU C A N A L E furtuni de zăpadă, şi. in unele
tarea rostită la cea de-a X lX -a se­ mei icanc. cri. nui program regional european me­ DE T E L E V IZ IU N E locuri, ploi puternice. Numai in torilor.
Intr-un interviu acordat ziaru­
siune a A dunării Generale a O.N.U., Rominia îşi extinde an de an re­ Paralel cu dezvoltarea re la ţiilo r nit să favorizeze cunoaşterea reci­ PULKOVO 28 (Agerpres). — sud-estul Spaniei vremea s-a men­ lui .J>olitiken“. Astrup a declarat
chezăşia s ta b ilirii unui clim at dc laţiile economice ş» comerciale ex­ cu ţările socialiste, Ronvnia şi-a ex­ procă şi înţelegerea internaţională". Astronomii sovietici de la Ob­ ţinut primăvăratecă, deşi Madri­
pace şi a unei lum i ferite de peri­ terne, schim burile felin ico-şrii n ţifi- tins legăturile comerciale, culiura- Numeroşi oaspeţi de peste hota­ servatorul Pulkovo au obţinut pri­ dul a fost acoperit dc zăpadă, ter- că această boală nu are legătură(
colul războaielor rezidă în respec­ )e. tehnico-ştiînţifîce. turistice etc. re care ne vizitează ţara, luînd con­ mele imagini cu ajutorul telesco­ momelrul scăzind la minus 4 grade cu cancerul la plămîni. Ea s-ar
tul şi fidelitatea faţă de p rincipiile ce şi culturale cu străinătatea. Dacă şi cu alte ţări. tact cu realităţile rom ineşti, rămîn pului prevăzut cu două canale de Celsius — un record pentru un datora faptului că nicotină deter­
pe care sint clădite N aţiunile Unite. în 1963 volumul com erţului exte­ impresionaţi de succesele obţinute televiziune. oraş din centrul Spaniei. mină hemoglobina slngelui să re­
rior a! Ilom iniei a fost de 7,1 ori
In fruntea regulilor de conduită mai mare în comparaţie cu anul Recent, intre Franţa şi Rominia a de poporul romîn in domeniul eco­ Acest instrument. realizat in ate­ Intr-o parte a Angliei a nins şl ţină oxigenul, pe care ar trebui
internaţională, Carta situează res­ 1948, în 1964 el va nvii creşte cu fost parafat un acord comercial de nomiei şi c u ltu rii. în creşterea nive­ lierul Observatorului, este format s-au înregistrat puternice înghe­ să-l transm ită mai departe ţesutu­
pectarea egalităţii suverane a sta­ circa 10 la sută faţă de 1963, depă- lungă durată, care prevede ca in lului de trai al poporului. M ă rtu ri­ din două telcscoape identice ale ţuri, iar in sud a plouat. Numeroa­ rilor corpului. In acest mod. se
telor, principiu care este considerat, 1969, actualul nivel al schim burilor ile lor care apar în presă, extrem căror oglinzi principale au un dia­ se accidente de circulaţie datorate produce o subalimentare lentă a
pe drept cuvint, piatra de încer­ şindu-se astfel de peste 2 ori nivelul comerciale dintre cele două ţă ri să de numeroase, vorbesc in modul ce) metru de 450 mm fiecare. Ele sint îngheţului au fost înregistrate ne ţesuturilor, pentru care oxigenul
care în re laţiile internaţionale. In­ atins în 1959 şj îndeplinindw-se cu se dubleze. Referindu-se la evolu­ mai grăitor despre preţuirea şi pres­ montate pe o axă comună. Două şoselele din nordul ţării, unde în> este o necesitate vitală.
tr-adevăr, garanţia unor relaţii de succes Directivele Congresului al ţia re la ţiilo r franro-rom îne. ziarul tigiul de care se bucură Republica tuburi de televiziune şi două ecra­ ultimele patru zile, 98 de persoa­ + „M A R IN E R -3 " L A 550
bună vecinătate şi de cooperare în­ 111-lea a) P.M.R. cu p liv ire la du­ „L e Monde" sublinia că m u ltiplica ­ Populară Romină pe arena interna­ ne dan posibilitatea să se studieze ne şi-au găsit moartea. M IL IO A N E K M .
tre state o găsim in aplicarea întoc­ blarea volum ului schim burilor co­ rea legăturilor dintre Franţa şi Ro- ţională concomitent imaginile corpurilor In Franţa şi R.F.G, unde ter­ DE P L A N E T A M A R T E
mai a acestui principiu şi a conse­ merciale în perioada şesenalului. mînia „nu ponte decît să contribuie Prezenţa activă şi succesele tă rii cereşti in diferite sectoare ale spec­ mometrele au coborV sub zero WASHINGTON 28 (Agerpres). —
cinţelor pe care le im plică: respec­ Este demn de subliniat faptul că in la îm bunătăţirea clim atului politic noastre în relaţiile internaţionale nu trului grade, accidentele dc circulaţie Satelitul artificial american „Ma-
tarea suveranităţii şi integrită ţii te­ ce priveşte ritm ul de creştere a co­ în Europa şi. prin urmare, să con­ pot fi explicate decît prin m arile O dată cu venirea zilelor senine s-au soldat cu 35 şi respectiv cu
ritoriale, dreptul fiecărui popor de m erţului exterior în perioada 1951- solideze pacea". progrese pe care, sub conducerea la Pulkovo. cu ajutorul acestui le• 20 de morţi riner 3" se află in prezent la o de­
a-şi alege în mod liber sistemul po­ 1963, Rominia a întrecut ritm u l a- Rezultate pozitive asemănătoare Partidului Muncitoresc Romîn şi a Uccop vor începe observaţiile sis­ Cea mai joasă temperatură s-a părtare de 85 milioane km de Pă-
mint. Distanţa totală pînă la pla­
litic şi economie şi de a-şi vedea tins do comerţul mondial în ansam­ s-au înregistrat sau sint pe cale să guvernului R epublicii Populare Ro­ tematice şi fotografierea aşa-zise- înregistrat in nordul Suediei, unde
respectată personalitatea în viaţa in ­ blu şi a deoăsit sporurile înregis­ se înregistreze şi ca urmare a ce­ mine. le-am realizat în făurirea li­ lor imagini turbulente ale stelelor, termometrul a coborlt la minus 24 neta Morte, pe care urmează s-o
ternaţională". trate în acelaşi domeniu de un nu­ lorlalte contacte la nivel guverna­ nei economii moderne şi în continuă iar apoi şi imaginile Lunei. grade Celsius parcurgă, este de 550 m ilioane km.
Promovînd în mod consecvent o măr însemnat de ţări europene cum mental stabilite anul acesta de Re­ ascensiune, prin aplicarea unei po­ După cum comunică N.A.S A. —
politică de dezvoltare a legăturilor sint Anglia. Austria, Belgia. Cehoslo­ publica Populară Romină cu State­ litic i externe înţelepte, suple, dina­ $ IA R N A IN EU R O PA + O N O U A B O A L A Administraţia naţională pentru
de prietenie şi colaborare cu ţările vacia, Franţa, Grecia, Polonia, Suedia le U nite ale A m ericii, Italia şi al­ mice, şi bogate în in iţia tive . LONDRA 28 (Agerpres). — A F U M Ă T O R IL O R problemele aeronauticii şi spaţiu­
socialiste frăţeşti, de solidaritate şi etc. De asemenea, este deosebit de re­ tele. Duminică, din Anglia şi pînă tn lui cosmic — zborul satelitului,
s p rijin ire hotărită a mişcării de e li­ m arcabil faptul că în prezent in Iniţiativele manifestate de guver­ N. POPESCU Austria, iarna şi-a făcut simţită COPENHAGA 28 (Agerpres). — lansat la 5 noiembrie, decurge nor­
berare naţională, R. P. Romină a exportul ţă rii noastre creşte conti­ nul R. P. Romîne la Organizaţia Na­ com entator Agerpres prezenţa prin ninsori abundente, Biochtmistul danez, Poul Astrup mal
Redacţia şl administrata ziarului) slr. Dr. Petio Groza nr 25 telefon 1588, 1275, 1585, 2078. Taxa plătită tn numerar conform aproMril Diiecfiel Ccnemle P.I T n nr 263 328 tlin 6 ootembiie 1040 - Tiparul: întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva 4 0 .0 0