Page 11 - 1964-12

Pag. 3
Nr. 3089 Drumul socialismului

Conferinţa cie partid de F. C. Orăştie Produse peste plan

La I.R.I.L. Haţeg activitatea de
producţie se desfăşoară in tot mal
bune condiţiuni. Sarcinile de plan şi
angajamentele sînt îndeplinite şi de­
păşite în fiecare lună. De la înce­
putul anului şi pină în prezent, co­
lectivul acestei între p rind e ri a dat
peste plan 40 bucăţi somiere, d ive r­
se tip u ri de mobilă fii alte produse.
PE Astfel, angajam entul anual de a
produce peste plan produse în va­
loare de 100.000 lei, a fost îndepli­
nit. Totodată a fost îndeplinit şi an­
gajam entul cu pl ivire la economii.
De curînd a avut loc conferinţa ganizat schim buri de experienţă pe gativ creşterea productivităţii mun­
pentru alegerea noului com itet de această temă la uzinele mecanice şi cii. Procentul de rebut este m ult de­ NFCU SBUCHEA
partid de la Fabrica chimica din O- „30 Decembrie" din C ugir şi la fa ­ păşit şi la atelierul de mase plas­ planificator
râstie. Delegaţii la conferinţă nu a- brica de mase plastice din Bucu­ tice.
nalizat cu răspundere activitatea reşti. Tot in această perioadă. în ca­ Pentru continua îm bunătăţire a O nouă promojâe
com itetului de partid, iar în hotă- drul în treprinderii a avut loc o se­ activităţii de viilo r, conferinţa a a-
rîrea adoptată au prevăzut măsuri siune tehnico-ştiinţifică in care au doplot o hotărîre în care se pre­ de electricieni rurali
care să conducă la obţinerea de noi fost dezbătute referate privin d nou­ văd măsuri concrete pentru îm bu­
succese. tăţi în fabricarea oxizilor de fier, nătăţirea stilulu i de muncă al co­ Acum cîteva zile la I.R.E.H. Deva
rezultatele obţinute In acest pioîJus m itetului de partid, a conducerii ac­ a avut Ioc examenul la cursul de
Un bilanf rodnic pe plan mondial, cercetările care se tiv ită ţii economice, a m uncii de în­ calificare pentru electricieni ru ra li,
tărire a rin d u rilo r partidului, a în­
fac în scopul îm bunătăţirii calită­
ţii piroluzitei utilizate ca depolnri- d rum ării organizaţiilor de masă, in după perioada de practică de 6 luni.
T oţi cei 23 de cursanţi s-au pre­
La conferinţa de partid, comuniştii znnt în fabricarea b ateriilor galva­ vederea îm bunătăţirii muncii de zentat în faţa comisiei de examina­
de la Fabrica chimică Orăştie s*-au nice. educaţie comunistă a oam enilor re bine pregătiţi. După term inarea
prezentat cu un bilanţ frumos. Pla­ Munca politică desfăşurată de co­ muncii etc. examenelor, noii electricieni au fost
nul producţiei globale a lost înde­ m unişti, propaganda tehnică prin ic repai tizaţi la centrele de comune de
p lin it pe prim ele 10 luni ale anului conferinţe au dus la stim ularea in­ La lucrările conferinţei a luat par­ unde au fost recrutaţi.
in proporţie de 103,23 In sută. cel teresului întregului colectiv de mun­ te tovarăşul Dumitru Dejeu, mem­ IO A N JUDE
al producţiei marfă în proporţie de că, pentru noi căutări în mişcarea bru al biroului C om itetului regional Vedere generata din incinta minei Deva. . electrician
111,71 la sută. ia r productivitatea de inven ţii şi inovaţii. D rept rez.ul- Hunedoara al PM.R., preşedintele
m uncii a crescut în această perioadă tnt, numai de la începutul anului şi C om itetului executiv al Sfatu­
cu 3,80 Io sută In acelaşi tim p au pînă în luna noiembrie au fost a p li­ lui popular regional care a fe­
fost realizate economii la preţul de cate 77 de inovaţii a căror eficien­ lic ita t colectivul de muncă al Fabri-
cost in valoare de peste 4.000.000 lei tă economică se ridică la 1.0G4.000 chii chimice dîn Orăştie pentru re­ Secţie
şi beneficii peste plan care însumea­ lei. zultatele obţinute in îndeplinirea B r a d LA S U B R E D A C T 1A
ză 2 044.000 lei. Obţinerea acestor sarcinilor de plan. apreciind că din
succese îşi găseşte explicoţin de Rezerve interne partea com itetului de partid, a tu­ evidenţiată
în
competenţa cu care com itetul turor com uniştilor, a existat o pre­
partid a îndrum at activitatea econo­ ocupare susţinută faţă de în d e p lin i­ In cadrul secţiei de i*eparaţii me­
colectivului de muncă de aici pentru nefolosite rea ritm ică a planului de producţie, canice a U.R.U.M. Petroşani se re­ O A S T R Â V O L U N T A R Ă
mică. în entuziasmul şi însufleţirea
pun in funcţiune mecanisme şi u ti­
reducerea preţului de cost şi asim i­
înfăptuirea exemplară a sarcinilor larea de noi pioduse. laje m iniere de la exploatările din
de plan. Com uniştii prezenţi la conferinţă Vorbind despre sarcinile de v ii­ Valea Jiulu i. Anul acesta aici s-au
Deosebită atenţie a acordat comi­ au analizat întreaga activitate a co­ lor, tov. Dejeu a recomandat comi­ reparat pentru minele Lupcni, V ul­
tetul de partid creşterii productivi­ m itetului de partid din fabrică pe tetului de partid să acorde o aten­ can şi D ilja 5 locomotive Diesel. 39 Din activitatea Unităţi
tă ţii muncii. Darea de seamă şi dis­ perioada de un an de zile. Pe lingă ţie sporită îm bunătăţirii pe mai de­ locomotive electrice, 47 pompe cen­
cu ţiile purtate pc marginea ei au realizările obţinute, ei au scos In parte a stilu lu i şi metodelor de trifugale, 13 compresoarc, maşini de
scos în evidenţă faptul că in fru n ­ iveală şi unele deficienţe care mai munca, să acorde un a jutor mai sub­ încărcat, iro lii, vagonete, co livii pen­ brigăzilor ştiinţifice c o m e rc ia le
tea luptei pentru creşterea produc­ există. Tov. Octavian Stroie, Nico­ stanţial organizaţiilor de bază în tru puţurile de extracţie si altele.
tiv ită ţii muncii au fost tot tim pul lae Hanciu. Vaier Gheorghe. Nico­ conducerea a ctivită ţii economice, în Demn de remarcat este şi faptul că cu planul
com uniştii. Sub îndrum area organi­ lae Marcu, Vasile Iio ria şi alţii, au întărirea vieţii interne de partid, să harnicul colectiv al acestei secţii a Ciştigîndu-r.i o bună şi m eritată in raion un număr de 538 conferen­
zaţiei de partid ei au desfăşurat o arătat că deşi cu realizările obţinu­ stimuleze dezvoltarea in iţia tive i realizat planul la reparaţii capitale apreciere din partea maselor largi ţia ri. Expunerile făcute de aceştia
susţinută muncă politică în rîndul te se poate m indri fiecare salariat creatoare a maselor. S ubliniind fap­ In proporţie de J05 la sută, ia r la de cetăţeni din satele raionului Brad, au fast audiate de peste 33.000 cetă­ îndeplinit
m uncitorilor Com uniştii D um itru al fabricii, ele puteau fi şi mai mari tul că in flecare an fabrica este în­ reparaţii curente în proporţie de 200 activitatea brigăzilor ştiin ţifice cons­ ţeni.
Domnaru, Nicolae Ciurdărescu. loan dacă comitetul de partid, fiecare zestrată cu noi maşini şi utilaje de la sută. Productivitatea muncii a tituie o preocupare de seamă pen­ In cadrul acţiunilo r de cu ltu ra li­
Beştelcie, V la d im ir Doroftesei şi membru şi candidat de partid, nr fi o înaltă productivitate, vorbitorul a crescut cu 36 la sulă faţă de plan, tru noi. zare întreprinse şi pe care le vom P rintre u nităţile comerciale mo­
m ulţi a lţii sînt cunoscuţi in rîndul avut o grijă mai mare faţă de atras atenţia asupra g rijii de care iar la preţul de cost s-a realizat o In cele 11 luni care an trecut din intensifica în perioada de iarnă, dernizate din oraşul Brad, se numă­
tovarăşilor lo r de muncă prin exem­ valorificarea tuturor rezervelor in­ trebuie să se bucure calificarea şi economie de 275.000 lei. O notă bună acest an. brigăzile ştiin ţific e au n- şi-au adus o im portantă contribuţie ră fii magazinul „C onfecţii-încălţă-
plul personal, perseverenţa cu care terne. pregătirea noilor cadre. Pentru în­ pentru colectiv este şi faptul că în vut un num ăr de 20 în tiln iri in ca­ profesorii Zam firache Popa si Cons­ m inte", nine aprovizionat cu m ăr­
luptă pentru creşterea prcductivită- — A lă turi de noi. membri şi can­ deplinirea ritm ică a sarcinilor de acest an nu s-a p rim it nici o reela- drul căm inelor culturale, în tiln iri la tantin Rusu, de la Şcoala medie din fu ri de sezon, expuse cu m ult gust,
ţii muncii. Nu de puţine ori ei au didaţi de partid, lucrează m ulţi mun­ plan pe anul 1965. com itetul de maţie de la exploatările miniere, care au participat aproape 2000 de Brad, profesoara O tîlia Pop. de la oferite cu pricepere şi politeţe do
organizat discuţii p rivin d folosirea ci Lori fără de partid. Marea lor ma­ partid ere datoria să îndm m e sl să privin d calitatea reparaţiilor. cetăţeni. Şcoala generală de 8 ani nr. 1 din (â irc lu cră torii magazinului, u n ita ­
la întreaga capacitate a m aşinilor si jorita te muncesc conştiincios, folo­ urmărească felul cum conducerea P rintre echipele de m uncitori caic Tot pentru satisfacerea cerinţelor oraşul Brad. medicul Gheorghe Ig­ tea respectivă a reuşit să-şi realize­
utilajelor, a tim pului de lucru, des­ sesc din plin c ele 480 de minute — tehnico-adm inistrntivă se preocupă îşi aduc un aport insemnat la exe­ culturale şi ştiin ţifice ale maselor nat, de In sanatoriul T.B.C., m edi­ ze planul anual Im desfacere pînă in
pre metodele înaintate pe care le arăta tov. loan Beşteleie. Nu am de îndeplinirea planului de inves­ cutarea la tim p şi de calitate a re­ de oameni ai m uncii, sînt organiza­ cul Gheorghe David, de la spitalul ziua de 28 noiem brie a.c. P rintre lu ­
p a raţiilor se numără cele conduse
aplică ei sau cele mai recente, nou­ luat însă întotdeauna o poziţie hn- tiţii. do tovarăşii loan Fanir, Gheorghe te şi prezentate numeroase conferin­ unificat şi m ulţi a lţi mem bri ai b ri­ cră to rii m agazinului care şi-au adus
tăţi în tehnică. De exemplu. tov. tărîtă, nu am făcut o opinie de ma­ In încheiere, vorbitorul a apreciat Teifeleş, tosif Stainer şi a lţii. Pen­ ţe. Şi în această direcţie a existat găzilor ştiinţifice. o contribuţie însemnată la obţine­
loan lleşteleie si loan Ciurea din să îm potriva acelora care absentea­ că întărind necontenit rolul de con­ tru rezultatele bune obţinute in în­ m ul'ă preocupare, reuşi ndu-so ca TON ROMAN rea rezultatului a m in tit sînt tova­
secţia I chim ică au vo rb it pe larg ză nemotivat de la serviciu, sau nu ducător al organizaţiei de partid, şi pină la această dată să fie trim işi inspector metodist răşele Ana Pîrva, Doina Luca şi
m uncitorilor din această secţie des­ folosesc din plin tim pul de lucru. în anul v iito r colectivul de muncă al deplinirea sarcinilor de plan şi a M aria Marcu.
acestei
angajamentelor,
colectivul
pre eficienţa economică a inova­ Din darea de seamă şi discuţiile Fabricii chimice din Orăştie are po­ secţii a p rim it in trim estrele II şi Succese im portante a obţinut şi
ţiilo r: U tilizarea apei de la turnul purtate a reieşit că în viito r comite­ sibilitatea să obţină succese frum oa­ III titlu l de secţie evidenţiată în în- Largi acţiuni cu cartea unitatea de desfacere a produselor
de răcire la spălarea plgm enţilor, tul de partid trebuie să se preocupe se în lupta pentru înfăptuirea sar­ troreiv ne uzină,* alim entare cu autoservire, al cărei
perfectarea sistemului de concentra­ îndeaproape de îndrum area organiza­ cinilor trasate de partid. K U S A IJN B/W.ŞAN colectiv şi-a realizat planul pe luna
re a soluţiei fie extract tanin. des- ţiilo r de bază în ceea ce priveşte în­ S. CERBU In cadrul celui de al ITI-lea con­ concursul „Iu b iţi cartea14, rouşin- noiem brie încă din ziua de 23 a
pre im portanţa introducerii tehni­ tărirea disciplinei in producţie Aşa corespondent curs „Biblioteca în slujba construc­ du-se ca un num ăr de 184 concu­ acestei luni. Şi la accăsiâ unitate
cii noi. cum remarcau unii dintre vorbitori, ţiei socialiste", colectivul bibliotecii renţi să devină purtători ai insig­ buna aprovizionare, expunerea cu
gust a m ă rfu rilo r şi atenta deser­
In cuvînlnl lor Iov. Tosif Rusii, ar fi bine ca în această direcţie, or­ raionale din Brad. a întreprins o nei „Prieten al c ă rţii'1. vire an constituit factori im portanţi
A lexandru Uokodi. Vasile Coţ, losif ganizaţiile de bază să urmărească V ţ'- serie de acţiuni menite să atragă un D alorilă a cţiu n ilo r întreprinse cu în realizarea şi depăşirea sarcinilor
Romoşan au apreciat faptul că si mai îndeaproape cum se desfăşoară număr tot mai mare de c itito ri. P rin ­ cartea, biblioteca raională a reuşit de plan.
organizaţiile de bază P.M.R. au n- adunările lunare la grupele sindica­ r ' ' 1 ' t ® tre acţiunile întreprinse in ultim a ca în cele II luni din acest an să IOAN FAUR
C ;1' ■ t v * r,*y
vut în cenlrul preocupării proble­ le, dacă în discuţia lor se pun cei perioadă s-au bucurat de mult. suc­ aibă în evidenţă un num ăr de 3.222 responsabilul centrului dc
ma creşterii productivităţii muncii. care întîrzie sau lipsesc de la orele ces seara lite ra lă in titu la tă „L ite ­ citito ri, care au îm prum utat 06.580 = !I* V) • radioflcare
In adunările generale au ,fost discu­ de program. O contribuţie mai pre­ ratura Hunedoarei socialiste" ?;»i volume.
tate cu regularitate probleme ca: ţioasă şi-o poate aduce şi munca m ontajul lite ra r „Slavă ţie patrie". Persevertnd în găsirea unor for­
Introducerea tehnicii noi, cale de politică de la om la om. Cei mai Au mai fost organizate 2 concursuri me noi de popularizare a c ă rţii şi
sporire a prod u ctivităţii m uncii, fo­ buni m uncitori, care constituie e- VL I i- >*_ ’ m.'t „Cine ştie cîştigă". cu tema „C hipul prin buna pregătire şi organizare a
losirea m aşinilor la întreaga lor ca­ xernple bune de comportare şi dis­ m uncitorului o g lindit în literatura'* celor am intite, vom reuşi cn de la
pacitate. lelul in care se pregătesc ciplină trebuie su vorbească tova­ şi „V iaţa de ieri şi de azi a ţărăni­ o zi la alta un num ăr tot mni mare
m uncitorii în su işi la cursurile de răşilor lo r de muncă despre im por­ m ii m uncitoare", precum şi d ife ri­
ridicare a ca lifică rii etc. O măsură tanţa folosirii din p lin a tim pului tele recenzii asupra unor broşuri cu de cetăţeni să devină c itito ri activi,
bună luată de com itetul de partid de lucru, a întrebuinţării- la întreaga caracter agrotehnic. M A R tA BOTA
in urma propunerilor făcute de co­ capacitate a m aşinilor si utilajelor. Concomitent cu aceste acţiuni s-a ELENA CISMAR
m unişti in adunările generale a Pe lingă folosirea în întregim e n u rm ă rit atragerea cetăţenilor la bibliotecare
fost organizarea unui ciclu de con­ celor 480 minute, o cale de sporire
ferinţe şi expuneri pe teme tehnice, a productivităţii muncii este in tro ­
îndrum at îndeaproape de comitetul ducerea m icii mecanizări şi îm bu­ Formaţii artistice Benzi transportoare
de partid, com itetul sindicatului îm ­ nătăţirea ca lităţii pioduselor. Din
preună cu cabinetul tehnic au con­ cei 700 000 lei alocaţi pentru lucră­
s titu it un colectiv în care cei moi ri de mică mecanizare au fost folo­ de mare rezistenţă
buni m aiştri, tehnicieni şi ingineri siţi doar circa 200.000 lei. Comitetul
au studiat bine unele aspecte con­ de partid trebuie să urmărească r it­
crete ale producţiei şi au întocm it mul lu cră rilor de mică mecanizare In cadrul căm inului cultural din de către a rtiş tii am atori pe scena In s titu tu l dc cercetări în domeniul
conferinţe, expuneri pe d iferite te­ şi să ia măsuri de intensificare n lor. Valea Bradului, îşi desfăşoară acti­ căm inului cultural pentru cetăţenii pielăriei şi cauciucului din Bucu­
me. în strînsâ legătură cu activita­ iar obiectivele stabilite în cadrul vitatea o form aţie de teatru, o b ri­ din localitate, au fost organizate au­ reşti a realizat noi tip u ri de benzi
tea secţiilor din fabrică. Cu m ult planului pe 1064 să l i e cît mai ru - .-jţ, gadă artistică de agitaţie si o form a­ d iţii colective la radio, acţiuni cu transportoare din ţesături textile din
in te re s‘ au fost prim ite de către rind atacate. ţie de dansuri populare. A vînd spri­ cartea, vizionări colective în faţa m i­ fibre sintetice cu o rezistenţă la
m uncitori conferinţele: „M etode noi In secţia sculărie se execută un jin u l deputaţilor sfatului popular, al cului ecran (recent din cei 18.000 lei tracţiune de circa 300 kg. pc centi­
de ascuţire a sculelor”. „N outăţi în mare num ăr de m atriţe folosite la cadrelor didactice am reuşit sâ a- venituri căm inul şi-a cum părat un metru faţă de 80 kg. pe centim etru
prelucrarea maselor plastice". „C ar- secţin mase plastice. Aceste piese vem asigurată o bună participare televizor), joi ale tineretului, confe­ cit aveau cele folosite pînă acum.
buraren foniei in cubilou" şi altele. cer a fi executate la un înalt grad la repetiţii, ceea ce ne-a permis sâ rin ţe şi alte m anifestări. Noul produs este u tiliza t in spe­
Tot pentru însuşirea mai temeinică de precizie De buna lor reuşită de­ organizăm şi să prezentăm mai m ul­ Folosind în mod judicios condi­ cial In condiţii grele dc exploatare,
a tehnicii n:>i. conducerea în tre p rin ­ pinde calitatea produselor de mase te spectacole în faţa cetăţenilor din ţiile m ateriale de care dispunem, cum ar fi cele din industria m inie­
derii şi com itelui sindicatului au fost plastice Sînt însă cazuri cind aceste sat. De asemenea, fo rm a ţiile noas­ s p rijin u l in stru cto rilo r voluntari ră. din industria construcţiilor etc.
) îndrum ate să organizeze schim buri m atriţe se rebutea/ă şi trebuie con­ tre de a rtişti am atori au făcut depla­ Gheorghe Domşa, învăţător şi V ic ­ Durata medie dc funcţionare a ben­
de experienţă p rivind confecţiona­ fecţionate din nou. Se pierde mate­ sări în satele învecinate. tor Munteanu, profesor şi a a rtiş­
zilo r transportoare
dc marc rezis­
rea m atriţelor. In acest an s-au or­ ria! şi tim p ceea ce influenţează ne- Astfel de deplasări au făcut echi­ tilo r am atori Lucian Mateş, F loriţa tenţă este de două ori mal mare, in
pa de teatru, cu piesa „U ite vine Lupea, Vasile M oraru şi a lţii, reu­ condiţii Identice de exploatare decît
N iţâ “ , în satele Luncoi, Z drapţi şl şim să oferim cetăţenilor programe
Crişan, precum şi componenţii b ri­ atractive şi variate, străduindu-ne cea a benzilor utilizate anterior.
La nivelul exigenţei beneficiarilor găzii artistice de agitaţie şi ai echi­ să facem faţâ cu succes exigenţelor
pei de dansuri populare, in satele mereu creseinde ale spectatorilor.
Z drapţi şi Luncoi. S U LT A N A M U N TE A N
(Urmare din pag 0 dica necontenit calificarea profe­ Uzina de preparare a minereurilor din Teliuc. Aspect interior. Pe lingă programele prezentate directoarea căm inului cultural Adezivi cu indici
trebuie executată corect operaţia de sională, vor deservi mai bine maşi­
călcare. In prezent toate muncitoa­ nile. Organele şi organizaţiile de de lipire superiori
rele de aici dau produse de bună partid vor sp rijin i mai m ult condu­
calitate. cerea între prinderii şl conducerile S tudiile efectuate in cadrul In s ti­
secţiilor în luarea şi aplicarea în
"Ar Cum obţinem viteze mari de
Colectivul dc muncă dc la în tre ­ producţie a unor noi măsuri. In g i­ tu tu lu i dc cercetări în dom eniul
prinderea „Sebeşul11 este holărîf să nerii şi tehnicienii vor fi îndrum aţi pielăriei şl cauciucului au rezolvat
obţină realizări mai bune în ceea să sprijine mai m ult şi mai concret Hurez, la o galerie transversală M uncind în felul acesta, brigada obişnuit, aşa cum sînt aproape toate Numai atunci se obţin rezultate bu­ problema lip irii noilor tip u ri de tălpi
ce priveşte îm bunătăţirea calităţii m uncitorii în organizarea m uncii şi dublă pe orizontul 500, pentru des­ a reuşit să obţină in luna octom brie abatajele minei Uricani. Brigada ne cind totul merge perfect. Şi aş dc cauciuc translucid, m lcrodur, du-
produselor. M uncitorii îşi vor r i­ respectarea procesului tehnologic. mai accentua asupra unui lucru roflcx la încălţăm intea cu feţe din
chiderea blocurilor II şi II I nord. o înaintare in galerie dublă de 93 este form ată şi ea ca toate celelalte pici cu faţa naturală sau corectată
Brigada pe care o conduc este fo r­ m lin ia ri faţă de 67 m.l. cit avea brigăzi de la abatajele asemănătoa­ foarte im p o rta n t: aprovizionarea lo ­ avînd un continui scăzut sau rid i­
mată din 16 oameni: ci te 5 pe fie­ planificat. re. Din cei 25 mem bri ai săi. 10 cului de muncă cu vagonete goale cat de grăsim i, precum şl eu feţe
S P O R T care schimb, plus brigadierul. Locul tantă în obţinerea acestui rezultat sint m ineri, 10 ajutori m ineri şi 5 şi cu materiale în apropiere, ob li­ din înlocuitori dc piele — P.V.C.
Aş sublinia că deosebit de im por­
nu
gaţie pe care conducerea minei
lu­
vagonetari. In fiecare schimb
de muncă este înzestrat cu două ma­
şini de încărcat pneumatice cu cupe. a fost preocuparea pentru folosirea crează cîte 8 oameni, cu excepţia şi-o respectă totdeauna in modul cel pc suport te x til şi mătase.
Cum m uncim noi pentru a folosi cît mai deplină a tim p u lui de lu­ schim bului I, în care lucrează şi şe­ mai m ulţum itor. N oii adezivi se caracterizează
Spartachiada de iarnă a tineretului din plin aceste utilaje moderne, pen­ cru şi a utilajelor. La noi in b ri­ ful brigăzii. M em brii echipelor sînt Productivitatea m uncii brigăzii a p rin lr-o bună stabilitate în tim p.
tru obţinerea de viteze mari de îna­ gadă fiecare m uncitor foloseşte în repartizaţi în felul urm ător: cîtc crescut in urm a aplicării in iţia tiv e i p rin tehnologia sim plă de fabricare
de a organiza munca în aşa fel in ­
La Miercurea. în prezenţa a nu­ zie cei mai buni 23 tineri au p rim it intare şi în acelaşi tim p o producti­ întregim e cele 8 ore de lucru. trei luereaz.ă la fiecare din cele două cit brigada să deservească mai multe şl folosire, conferind ansam blurilor
lipite, aderenţe superioare şi stabi­
fronturi, iar doi la lucrările de lă r­
meroşi spectatori a avut loc deschi­ insigna dc polisportiv. Primele în­ vitate ridicată? P ro filul dublu al Ca brigadier am căutat să repar­ abataje, ia r producţia să fie concen­ le la va ria ţii Je tem peratură şi ti­
treceri din cadrul Spartachiadei de galeriei perm ite utilizarea concomi­ tizez oamenii pe diferite operaţii de giri.
derea Sparlnc hiadei de iarnă a ti­ tentă a celor două maşini. Preocu­ lucru şi să-i instruiesc temeinic, in­ Cărui fapt se datoresc totuşi, rea­ trată pe un singur ax colector. m iditate, precum şi la acţiunea d i­
neretului. Despre im portanţa între­ iarnă a tineretului au scos in evi­ paţi de obţinerea unor randamente cit fiecare sâ-şi cunoască în modul lizările pe care le obţinem? A rătam mai înainte că una din verşilor factori chim ici şi biologici.
cerilor din cadrul Spartachiadei a denţă pregătirea bună a sportivilor din ce in cc mai mari, ne-am stră­ cel mai am ănunţit îndatoririle in Ca brigadier m-am ocupat îndea­ condiţiile pentru obţinerea unor re­
D ragom ir Monica, Angela Săcălea- Ei au fost introduşi in fabricaţia
vorb it tov. Rşbert Floca. activist al nu. M ihai Luca. Sofia Berea. Euge­ duit să folosim din plin această po­ legătură cu fiecare operaţie Dat proape de asigurarea permanentă a zultate frumoase este aceea ca toţi industrială la com binatul dc cau­
C onsiliului regional ll.C.F.S. Apoi. ti­ sibilitate Conducerea tehnică a sec­ fiin d faptul că lucrăm cu mijloace liniei de front, deoarece fără acea­ m em brii brigăzii să muncească con­ ciuc Jilava şi sint folosiţi actual­
nerii din Miercurea, s-au întrecut la nia Galoş şi alţii. torului, tehnicienii, ne-au ajutat să mecanizate şi folosim un num ăr li­ sta nu se poate desfăşura lucrul con­ ştiincios. Lucrul acesta ţin să-l ac­ mente în mal m ulte în tre p rin d e ri de
gimnastică, handbal, volei. şah. te­ EUSIG NIE ŢU G U I organizăm luciul după un grafic ju ­ m itat de oameni — menţionez că pc tinuu. centuez. De m ulţi ani, în brigada incălţăm inte.
corespondent De cea mai mare im portanţă pen­ noastră nu s-a înregistrat nici o a-
nis de masă .şi tir. Cu această oca­ dicios inlocm it. să respectăm cu fiecare schimb lucrează un m iner ca­
stricteţe tim pul stabilit pentru fie­ lificat. un ajutor m iner şi trei vago­ tru obţinerea unei productivităţi bateie de la disciplină. Cazuri de
IIB «D A.S. Cugir-Metalul Oţelul roşu care ciclu de lucrări. care vagonetar să-şi însuşească un m ari este buna organizare a muncii absenţe nemotivate de la lucru. în-
netari — am căutat să ajut pe fie­
încălcări ale dispoziţiilor Tanant sintetic
ca
în abataj pentru a se asigura
tirzieri,
M em brii brigăzii muncesc cu m ult
entuziasm şi manifestă dragoste faţă m inim um de cunoştinţe tehnice, pen­ fiecare om din brigadă să folosea­ date de maistru nu se întîlnesc in
1 6 - 2 de locul de muncă, deoarece meca­ tru a şti cum să minuiască m aşinile scă din plin tim pul de lucru. Pen­ brigadă. de calitate superioară
nizarea lu cră rilo r nu numai că le de încărcat, să plaseze găurile în tru aceasta se cere ca el să cunoa­ M uncind în felul acesta brigada
Duminică s-a desfăşurat la C ugir nea categoriilor: Petru Dogaru (C) uşurează munca şi o face mai fru ­ frontul de lucru etc. De asemenea, scă bine ce sarcină ii revine la fie­ noastră a reuşit de la începutul a-
tm îlnirea amicală dc box dintre fo r­ meci nul ru Petru Bidea (OR): Ni­ moasă şi mai productivă, dar le ţin o legătură zilnică cu toate trei care operaţie de lucru şi să mun­ nului să excaveze peste plan 2.600 Tanantul sintetic dc inlocuire Ro-
cească în mod conştiincios
pentru
m aţiile AS. C ugir — M etalul Oţe- colae Nemeş (C) b.p. loan Firescu creează posibilitatea să obţină şi eîş- schim burile pentru a asigura o în­ m.c. steril şi să dea patriei în plus motan I)B se fabrică din p o lifcn olii
ul roşu. Trebuie să am intim că sala (OR): A Marinescu (C) meci nu) cu tiguri mai bune. drum are permanentă şi control asu­ îndeplinirea ei. La noi în brigadă 6.000 tone de cărbune, depăşindu-şi obţin uţi la cocsificarea cărbunilor.
unde a avut loc gala a fost cu totul C. Năstase (OR): Ungur Teodor (C) In preocuparea pentru realizarea pra respectării principalelor sar­ nu se pierde tim p cu discuţii sau cu m ult angajamentul luat. Recent,
recorespunzâtonre ca spaţiu. ceea b.p. pe T. Ludovic (OR): Pnpescu A - unei viteze de avansare c it mai cini. plim bări inutile. Pe baza in d ica ţii­ cu p rile ju l alegerilor de partid, El conferă p icilor la tăbăcîrc. p li­
ce a făcui ca iu b ito rii acestui spori drian (C) b.ab. repriza a doua pe I. mari căutăm să săpăm galeria la IL IN CORNEL lor p rim ite din partea m aistrului ne-am angajat ca în perioada care nătate şi fle x ib ilita te m ărite in com­
să nu poată viziona mec iul in condi­ Tihoi (OR): loan T rifa (C) b.p. pe dim ensiuni cit mai exacte, conform brigadier, mina Uricani sau a conducerii sectorului, fiecare a mai rămas din acest an să extra­ paraţie cu ceilalţi tanatiţi sintetici
Farodi (OR); Vasile Galan (C) b. a- om este in stru it temeinic. Toate trei
ţii optime schemei, pentru a nu executa lu­ schim burile folosesc în întregime gem 1.000 tone peste prevederile fabricaţi pînă acum în ţară.
M ajoritatea m eciurilor au prile­ bnndon lepnza I pe T. G avrilă crări în plus şi a evita orice muncă cele opt ore. preluînd lucrul din planului din această perioadă.
ju it dispute vii. m ult aplaudate de (OR); I. Tărtău (C) b.p pe Stelian inutilă. Armarea se face provizoriu M u lţi se întreabă cum obţine b ri­ mers. in abataj. Sîntcm hotărîţi să muncim şi pe Datorită ca lită ţilo r sale noul pro­
public. Pngîlistii din Cugir. dispu- Negrcscu (OR); Nirolne Păun (C) cu arm ături metalice tip. Lucrările gada pe care o conduc randamente mai departe cu tot elanul, pentru a dus este folosit cu succes la tăbă­
nînd dc o pregătire* fizică şi tehnică b.ab. repriza a IlI-a pe I. Povel de betonare a galeriei înaintează cu de 12— 13 tone pe post Acestor to­ Acordăm atenţie, de asemenea, ca îndeplini cu cinste sarcinile puse in ci rea picilo r dc* talpă in amestec cu
mai hună. ( *s»e si m eritul antreno­ un avans de 100— 150 m de frontul varăşi aş putea să le răspund u r­ uneltele de lucru să fie bine îngri­ faţa noastră de partid. ceilalţi tananţi sintetici rom ineşti şi
ru lu i loan Lungii) au cişligat cu (OR). de lucru. O dală cu betonarea, ar­ mătoarele: nim ic nu este deosebit jite. Cu ciocanul de abataj defect
1G—2 MIHAT V ÎLC EA N U m ăturile metalice sint recuperate în ce priveşte condiţiile. Locul nos­ sau cu lopata fără coadă nu se poa­ C O N STANTIN SORESCU cu tananţii vegetali şi la rclanarea
lată rezultatele tehnice in ordi- corespondent spre a fi din nou folosite. tru de muncă este un abataj cameră te obţine o productivitate ridicată. brigadier, mina U ricani boxului cu faţă corectată.