Page 13 - 1964-12

C IT IŢ I In colaborare cu specialişti din
IN N U M Ă R U L instifufele de învăfămînt superior
D E AZI
în scopul rezolvării problem elor regim urilor dc lucru asupra uzurii
Q Probleme ale sfaturilor
tehnice de producţie la nivelul exi­
populare : Pregătim temeinic genţelor tehnicii avansate, culeclivul c u p lu rilo r ele. întreprinse de
Rrin cercetările
desfăşurarea sesiunilor ;
de muncă al uzinelor bucureşlene corpul profesoral din invâţăm întul
O Din experienţa activişti­ „23 August" a stabilit fructuoase le­ superior s-au soluţionat în u ltim ii
lor culturali ; gături de colaborare cu unele insti­ ani numeroase probleme de stringen­
O Poşta redacţiei ; tute de învăţăm int superior. Astfel, tă actualitate şi ale alto r în tre p rin ­
in colaborare cu specialişti de la In ­ deri. P rintre acestea pot fi am intite:
O Agendă stitutul de petrol, gaze şi geologie, studiul executării ga le riilor subte­
(pag 2-a ); au fost soluţionate, nu demult, pro­ rane în straturi acvil'ere cu scut h i­
bleme de calcul, tehnologie mecani­ dromecanic, stabilitatea maşinii a-
O Alegeri în organizaţiile sincrone cu dublă alim entaţie (apli­
de partid : Competenţă spori­ că şi sudură necesare construcţiei re­ cată la Fabrica de ciment din Dicaz),
tă în realizarea sarcinilor dc cipientelor de mare capacitate. Tot­ găsirea unei metode rapide de
odată, s-a proiectat cu sprijin u l unor
partid şi economice cadre didactice cu îndelungată ex­ determinare a con d uctibilităţii ter­
(pag. 3 -a );
perienţă de !a Institutul politehnic mice a corpurilor solide, folosirea
O Dc peste hotare din Bucureşti, o cameră asimetrică pompei F uller la transportul carbo-
ANUL XVI. NR. 3090 I VINERI 4 DECEMBRIE 1964 I 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a). pentru studiul camerelor de ardere natului de sodiu, (introdusă la U zi­
de la motoare, s-au efectuat studii nele sodice din Ocna Mureşului), va­
şi experimente in legătură cii in flu ­ lorificarea resurselor de materiale
tanante indigene şi altele.
enta m aterialelor, lu b re fia n ţilo r
şi
DIN CRONICA ÎNTRECERII A 50.000-a
motoretă Sortimente de laminate
de calitate superioară
I. F. Sebeş lor „6 .Martie" din Zărneşti a ieşit derurgic Reşiţa şi Uzinele O ţelul citate etc.
Lam inoriştii de la Combinatul si­
strucţiei de recipienţi de mare capa­
De pe banda de montaj a Uzine­
cea de-a 50.000-a motoretă. In de­ Roşu au pus la dispoziţia în tre p rin ­ In prezent, cele două mari în tre ­
a îndeplin i planul anual cursul u ltim ilo r doi ani, ţinîndu^sc de!'ilor constructoare de maşini din prinderi siderurgice din Banat, care
seama de cerinţele crescîude
ale
ţară noi sortimente de laminate de
livrează lam inate tutu ro r în tre p rin ­
cum părătorilor, mai ales din mediul calitate superioară. P rintre acestea derilor constructoare de maşini din
SEBEŞ (prin telefon de la ing. vele de la sectoarele de exploatare sătesc, producţia de motorete rom i- se număr.ă acelea pentru confecţionat ţară, realizează aproape 30 de so rti­
Ioun Romcea, corespondent volun­ Valea Sebeşului şi Oaşa şi de la sec­ plăcuţe de prindere la căile de ma­ mente, in mai m ult de 3.000 tip u ri.
tar al ziarului nostru). Colectivul de torul de industrializare. Ca urmare, neşti s-a dublat, ajungînd la 20.000 cara, corniere cu Hanşe pentru in ­ Elaborarea de noi produse a fost în­
muncă de la întreprinderea fores­ productivitatea muncii a crescut cu bucăţi anual. Concomitent a crescut dustria de utila j chimic, profile tra- soţită de o sporire a producţiei. La­
tieră Sebeş a desfăşurat anul aces­ 1,5 la sută fată de plan, iar la pre­ şi producţia de biciclete. De pe ben­ pezoidale, benzi zi nea te utilizate la m inoriştii bănăţeni au dat de la în ­
ta o bogată activitate de producţie. ţul de cost s-au înregistrat, numai confecţionarea de tuburi flexib ile ceputul anului şl pînă acum peste
Ca urmRre a unor măsuri aplicate în 10 luni, economii de 440.000 lei. zile de montaj ale uzinei din Zâr- pentru maşini agricole, benzi şi table sarcinile de plan 27.300 tone lam i­
in cursul anului, mecanismele au In primele două zile ale lunii de­ neşti ies la 86 secunde o bicicletă de diferite dim ensiuni destinate con­ nate finite.
fost folosite cit mai raţional, iar me­ cembrie. colectivul întreprinderii a şi la 8 minute o motoretă.
todele avansate de muncă s-au ex­ dobîndit un nou succes : îndeplini­ Gama de biciclete s-a lărgit an
tins la un mare număr de brigăzi de an. Azi se lac 6 tip u ri de bici­
şi locuri de muncă. S-au evidenţiat rea planului anual la producţia glo­ LUCRĂRI DE SEZON
pe această lin ie Î d special colecti- bală şi producţia marfă clete, subdivizate in numeroase sor­
timente pentru copii, tineret, bărbaţi
înainte ele tei1 m e s a şi femei. Ca urm are a perfecţionării
noi procedee tehnice şi rid ică rii ca­ IN AGRICULTURĂ
tehnologiei, introducerii celor mai
Anul acesta întrecerea socialistă lor brigăzile conduse de Pavel Ro-
la secţia turnătorie a U .IU I.M . Pe­ inulus, Gheorghe Scutaru şi brigă­ lific ă rii m uncitorilor, calitatea pro­
troşani a fost deosebit de animată. zile de form atori nr. 3 şi 4. Cu cî- duselor s-a îm bunătăţit continuu.
M ăsurile tehnico-organizatorice a- teva zile în urmă. ele au inscris pe Marca uzinelor este cunoscută în Ogoare de toamnă
plicate şi munca plină de hărnicie graficul întrecerii cel mai valoros
mîneşti „Elegant", „T u rist", „Diana". pe întreaga suprafaţă prevăzută
a oam enilor au făcut ca realizările succes : îndeplinirea planului anual ţară şi peste hotare. Bicicletele ro-
brigăzilor să sporească de la o lună de producţie înainte de termen.
la alta. I. BERTOTI „Super", „F elicia", se exportă in nu­
S-au situat în rîndul evidenţiate- corespondent E. IVI. Teliuc. Aspccl dc la încălcarea mecanizată a m inereului din Corespondentul nostru, tov. Dăiuţ altă parte, buna organizare a mun­
carieră meroase ţâri.
Drăghin, secretar al C om itetului exe­ cii in cadrul brigăzii de mecaniza­
La revizia de vagoane cutiv al Sfatului popular comunal folosite la întreaga lor capacitate,
tori a făcut ca tractoarele să fie
Totcşti, raionul Ilaţ.cg, ne-u in fo r­
dc la Exploatarea m inieră din lo­ mat prin telefon că, în cursul zilei lucrindu-sc chiar şî pe tim p de
Petroşani calitate, va expune în faţa tin e ri­ de ieri colectiviştii din localitate au evidenţiaţi mecanizatori ca Gheor­
noapte. In această direcţie pot fi
realizat în întregim e planul la exe­
lor ce împlinesc virsla de 18 ani,
Colectivul de muncă al Reviziei de şit cu mai bine de 5 la sută, la repa­ A C T tlĂ i-IS rA T E A conferinţa cu tema : „Dezvoltarea cutarea a răturilor adinei de toamnă. ghe Cotan, Nelu Ncieani, Simion
Mălâeştean, Ilic Puşcâu şi Nîcolac
Astfel, aici s-au făcut ogoare pc toa­
vagoane Petroşani se preocupă in ­ raţii fără detaşare cu peste 7 la economică şi politică a R.P.R. în te cele 200 hectare planificate. Acest Pîrcâlăbescu. Vorbind despre cali­
tens de pregătirea şi circulaţia tre­ sută. anii puterii populare". lucru se datore.şte faptului că din tatea arăturilor, corespondentul nos­
n u rilo r in condiţiuni cit mai bune. P rintre cei care au m uncit cu mai După conferinţă, elevii şcolii me­ partea consiliului «!c conducere (pre­
In acest sens m uncitorii de aici nu multă hărnicie se numără lăcătuşii ie strada Republicii din Teiuş #3» In cartierul Livczcni din şedinte tov. Pavel Turcii) a existat tru ne-a inform at că toţi colectiviş­
precupeţesc nici un efort. Ei mun­ a fost amenajat un modern 3u3î Petroşani s-a term inat fin i­ dii vor susţine un program a r­ o preocupare susţinută pentru elibe­ tii din Totcşti au numai cuvinte de
cesc cu hărnicie atît ziua. cit şi noap­ de revizie Petre Mănescu. D um itru magazin cu autoservire. Magazinul sajul blocului J l. O dală cu a tistic. rarea din vreme a terenului. Pe de laudă la adresa mecanizatorilor.
tea. In plus, acordă o deosebită aten­ Ciucă şi Bostan losif, ungâtorii Pe­ a fost înzestrat eu m obilier nou si
ţie aplicării şi extinderii metode­ tre Buza şi M aria Boţoi, lăcătuşii de este ilum inat cu tuburi fluorescente. ceasta, a fost construit al 2.000- Uzinele constructoare dc uti- Preocupări în legumicultura
lo r avansate de muncă. De pildă, Pentru renovarea noului megazin Ica apartament din cartierul res­ lajc petroliere au modernizai
prin repararea vagoanelor fără de­ reparaţie din turele conduse de Du­ cooperativa de consum din Tciuş a pectiv. Peste cîtcva zile se va face recent noi tip u ri de sape dc (oraj
centrala termică
şi
legătura eu
taşare. reuşesc să asigure o circu­ m itru Simionescu, Gheorghe Neata, cheltuit din fondurile proprii suma blocul îşi va putea prim i locatarii. Experimentate în mai multe şan­ In această toamnă, în gospodăriile In felul acesta colectiviştii din M i­
laţie a lor mai rapidă şi deci, sosi­ Gheorghe Mocuţa şi D um itru O pri- de 97.000 lei. Acum citcva zile cînd tiere de foraj din ţară eu struc­ agricole colective din raionul Alba ceşti vor asigura şi în prim ăvară
rea la tim p a m ă rfu rilo r care cir­ ţoi. De asemenea a m uncit cu rezul­ s-a dat în folosinţă noul magazin cu Bpi La Haţeg a avut Ioc în tiln i- trebuie să sc însămînţcze cu spanac, cantităţi însemnate de legume tim ­
culă pe C.F.R. Aşa se face că pe gra­ tate bune, echipa m aistrului V ictor Kas rea amicală dc fotbal dintre turi geologice diferite, noile sape salată şi ceapă verde o suprafaţă de purii. In această acţiune s-a eviden­
ficul întrecerii socialiste se înscriu, autoservire au venit pentru a sc a- echipele Unirea din localitate şi au obţinut randamente cu circa 20 30 hectare. In acest scop. în nume­ ţiat echipa condusă de Teodor Oargâ
pe zi ce trece, realizări tot mai fru ­ Avram. proviziona cu produse agro-alimen- Jiul Pctrila, care activează în ca­ la sută mai mari dccît cele vechi. roase unităţi s-au luat din vreme din brigada întiia de cîmp. Din ca­
moase. Planul la trenuri călători şi I. CR1ŞAN tarc numeroşi cetăţeni. Numai în 4 tegoria B. Superiori, oaspeţii au măsurile corespunzătoare dc pre­ drul echipei in fru n lc au fost. co­
marfă pe luna trecută a fost depâ- corespondent învins cu scorul de 1-0. Unicul gol In construcţia lor s-au folosit oţe­ gătire a seminţei şi terenului. P rin­ lectiviştii Florca Popa, Aurel P '^ a
zile au fost vîndutc m ărfuri in va­ lu ri speciale de mai marc durabi­
a fos( inscris dc Peronescu. (NICU tre acestea se numără şi gospodăria şi alţii.
loare de 50 000 Ici. (A D R IAN OŢO-
Prin ridicarea brigăzilor IU, corespondent). SBUCIIEA, corespondent). litate, care perm it mărirea rezis­ agricolă colectivă din Miceşti care
în fiecare an cultivă suprafeţe în­
«za Sîmbătă 5 decembrie a c. o- tenţei Ia uzură în tim pul funcţio­ semnate cu . legume şi zarzavaturi. De ce întîrzie
nării. A lte perfecţionări aduse sc
răm ase in armă EaJ nului cultural din comuna cultural din Zlatna, tov. lonn Co­ referă la îm bunătăţirea param etri­ Pînă acum aici s-au însâmînţat 2
g a Form aţiile artistice alo căml-
rele 19,00, in sala căm inului
Buşorod, raionul Haţeg, au pre­ vaci, secretarul com itetului U.T.IM. lor de funcţionare a acestor utilaje. hectare cu spanac şi salală. iar în eliberarea
Colcctivul de m uncitori, ingineri taşe. In acest scop aplică măsuri zentat pe scena căm inului cultu­ prezent sc lucrează intens la insâ-
şi tehnicieni de la sectorul IV Va­ tehnice şi organizatorice bine gîn- ral diu Vîlcele Bune un bogal m inţatul unui hectar cu ceapă verde.
lea M orii al E.M. Barza şi-a pro­ dite şi desfăşoară o întrecere plină program artistic. Şi-au dat con­ terenului?
pus ca obiective principale în în­ de însufleţire. Drept urmare, colec­
trecerea socialistă depăşirea planu­ tivul reuşeşte să înscrie pe agenda cursul brigada artistică dc agita­ Sesiunea VE-a a Comisiei
lui de producţie şi îm bunătăţirea întrecerii, în fiecare lună, rezultate ţie, echipa dc dansuri, soliştii vo­ Gospodăria agricolă colectivă din
ca lită ţii m inereului. Pentru a obţine cîl se poate de bune. Luna trecută, cali şi recitatorii. mixte de colaborare comuna Aurel Vlaicu. raionul Orăş-
rezultatele cele mai bune la aceşti Publicul a urm ărit co m ult in ­ tie, a avut ocupată cu porumb o su­
indicatori, la îndemnul organizaţiei de pildă, planul la producţia de i tehnico-ştiinţificâ prafaţă de 275 hectare. Aici, paralel
de partid, et depune un efort deo­ minereu a lo^t depăşit cu aproape teres spectacolul prezentat. (IOAN cu recoltatul s-a trecut şi la tăiatul
sebit pentru ridicarea brigăzilor ră­ 3 la sută, iar la metal cu mai bine TH IR T, corespondent). între R. P. Romînă cocenilor. Pînă în prezent insă, a-
mase în urmă la nivelul celor frun- de 2 la sută. ceastâ lucrare s-a executat pe nu­
mai 123 hectare, iar transportul co­
şi R. P. 0. Coreeană cenilor s-a făcut de pe abia 79 hec­
tare. Trebuie spus că la această gos­
FESTIVULUI FILMULUI PENTRU SATE desfăcu ia t la Bucureşti lucrările tul şi transportul cocenilor este ne­
podărie râmînerea în urmă cu tăia­
Intre 14 şi 30 noiembrie 1964 s-au
inform a
justificată. După cum ne
Sesiunii a V l-a a Comisiei m ixte
de colaborare lehnico-şliinţificâ în­ tov. ing. Pavel Codreanu, gospodă­
tre Republica Populară Romînă şi ria dispune de suficiente braţe de
Republica Populară Democrată Co­ muncă în vederea executării tăiatu­
A clivita lca culturală de masă în cîte 4-6 programe de film e docu­ tacolele cinematografice să explice reeană. lui, iar pentru transport sînt asigu­
perioada de iarnă, cuprinde an de mentare pe teme privind sectorul conţinutul film elor, să orienteze pe Ambele părţi ale comisiei au con­ rate 14 atelaje, doină camioane şl
an şi manifestarea — devenită tra­ vegetal şi creşterea anim alelor, lată tinerii spectatori şi să-i ajute să des­ statat cu satisfacţie la sesiune că în două remorci. Dar, se vede treaba
diţională — „Festivalul film u lu i pen­ cîteva titlu ri: „Porum bul hibrid". prindă noi învăţăminte. perioada care a trecut colaborarea că aceste forţe şi mijloace nu sint
ii u sate*'. Organizat sub egida Co­ „Lucrări mecanizate în condiţii su­ Prin grija conducerilor şcolilor şi tehnico-ştiinţilică s-a desfăşurat cu folosite in mod judicios. Numai aşa
m itetului de Stat pentru Cultură şi perioare". „Ingrăşarea taurinelor ale căm inelor culturale se vor or­ succes. S-a stab ilit planul de cola­ se explică de cc suprafeţe întinse
A rtă şi Consîliulb) Superior al A g ri­ pentru carne". „Odobeşti". „A m pla­ ganiza spectacole speciale in ma­ borare pentru perioada următoare de teren stau si acum ocupate cu
c u ltu rii, Festivalul va p rile ju i in ­ sarea construcţiilor agrozootehnice tineu pentru elevi, ia r pentru tine­ şi s-au adoptat măsuri privind lă r­ coceni, ceea ce îm piedică executa­
tensificarea m uncii cu film u l in co­ şi altele. ret vor avea loc dife rite acţiuni e- girea în continuare a colaborării rea a ră tu rilo r adînci de toamnă. De
mune şi sate, avînd menirea să con­ Este recomandabil ca . rularea a- ducative pe marginea film elor cum ichnico-ştiinţilice dintre cele două altfel, pînă în prezent, aici s-au fă­
trib u ie în mod substanţial la îmbo­ eesior film e să fie precedată dc ex­ sînt: prezentări, recenzii, concursuri ţări. cut ogoare de toamnă pc numai 157
găţirea cunoştinţelor politice, cultu- plicaţii ale inginerilor, m edicilor gen „Cine ştie, ciştigâ" şi altele. Conform protocolului încheiat, or­ din cele 240 hectare planificate. Faţă
ra l-ş tiin ţilic e şj profesionale ale ţă­ veterinari şi ale altor specialişti, în Desigur, organizarea unei m ani­ ganizaţiile economice şi in stitu ţiile de o asemenea situaţie este nece­
ra n ilo r colectivişti, la dezvoltarea aşa fel ca participanţii să tragă ma­ festări de asemenea proporţii cum din cele două ţă ri vor efectua schim ­ sar să se ia măsuri urgente pentru
conştiinţei lo r socialiste. xim um de învăţăm inte aplicabile în este „Festivalul film u lu i pentru buri de documentaţii tehnice şi vor eliberarea terenului de coceni. Acest
In acest an. Festivalul vn avea loc gospodăria agricolă colectivă din sate" din acest an. cînd în regiune înlesni vizite de studii ale specia­ lu ciu va perm ite nu numai executa­
între 6 decembrie 1%4 şi 13 februa­ care fac parte. cele 256 cinematografe situate în liştilo r in probleme lehnico-ştiinţi- P rintre produsele realizate la Fabrica de hîrtic din Pctrcşti se nu­ rea la vreme a a ră tu rilo r adînci,
rie 1965 desfâşurîndu-se in două Experienţa dobindită in iarna tre­ m ediul rural şi cele 3 auiocaiavanc fice din domeniul a gricu ltu rii şi sil­ mără şi cofrajele pentru ouă dar va da posibilitate colectivişti­
etape. cută în raionul Sebeş ar fi utilă tu ­ cinematografice trebuie să înregis­ v icu ltu rii, industriei uşoare, con­ In fotografie: Vedere parţială a maşinii de fabricat cofraje. lor să asigure o însemnată rezervă
strucţiilor, industriei chimice şi al­
In regiunea noastră, in prima eta­ turor. Aici, în fiecare comună sau treze peste 350.000 spectatori — tele. Foio: I. TEREIv de hrană pentru animale.
pă, G decembrie 1964 — 10 ianua­ sat cursanţii invâţăm întului agricol, comportă o bună organizare şu pre­ Protocolul a fost semnat din par­
g ătiri minuţioase.
rie 1965, vor participa cinematogra­ toţi colectiviştii, au luat parte în Comisiile raionale şi comunale de tea romînă de tov. Cioroiu Râduca-
fele săteşti din raioanele Alba, mod organizat la vizionarea acestor organizare a festivalului irebuie să nu, adjunct al m inistrului industriei
Sebeş, Haţeg şi cele ale oraşului re ­ film e, ele fiind explicate pe larg, de ajute căminele culturale in popu­ petrolului şi chim iei al R P. Ho- ComS siderurgişîîior
gional Hunedoara, cinematografele cadrele de specialişti, care au făcut
larizarea festivalului şi a film elo r
cu film de 35 mm. din Zlalna, Te- referiri practice la gospodăriile co­ din program, în organizarea unor mîne, iar din partea coreeană de
iuş şa Apoldu! de Sus precum şi au- lective în care lucrează. tov. Ro The Săc, vicepreşedinte al
tocaravanele cinematografice. In a M erită am intită metoda folosită in acţiuni interesante, atractive, după C om itetului de Stat al P lanificării „Şi dorul mă-ndeamnă oraşul meu. Şi nu slin dacă port in mine alt funcţionarul M arin Dîrvă, electri­
doua etapă — 17 ianuarie — 13 fe­ comuna Miercurea din raionul Sebeş tematica film e lo r şi categoriei spec­ al R P.D. Coreene. drag colţ de pămint / Ştiu doar că in cianul A lexandru Belu, surorile
tatorilor cărora li se adresează.
bruarie — vor fi cuprinse cinema­ unde conducerea căm inului cultu­ Lucrările sesiunii s-au desfăşurat fiecare seară / Cu drag eu jrnmu- Rodica şi Lucia T jm a , soţii Popa,
tografele din raioanele Orâştîe, Ilia, ral a organizat cu tin e rii crescători IlO R O V IT Z EMERIC într-o atmosferă de prietenie şi în­ Să-ţi pun un buchet de lumină pe seţea ta o citit / Am crescut cu inginerul G ir C r/neniuc, m etrolo­
Brad şi cele din oraşele regionale de animale, concursuri pe marginea ţelegere reciprocă. prag. tine Hunedoara / La izvorul tău gii! M a iin Aarăbc!:. funcţionarele
Deva, Petroşani, cinematografele pe programelor de film e zootehnice, an- director al în tre p rin d e rii Delegaţia coreeană a vizitat in pe­ Să-ţi dărui intregu-mi avînt nepieritor J Şi cînd mimele-fi ros­ Valerin Oprea, Gi:cerca Ilusan, L i-
35 mm. arătate mai sus şi autocara- trenind o masă mare de participanţi cinematografice regionale rioada sesiunii obiective industriale titrj) esc teşte ţara ( Mă cuprinde cel mai via Popa, N. Costcscu, I. M ulba-
vanele cinematografice. la aceste film e şi la aprofundarea stat Hunedoara şi in s titu ţii culturale din ţara noa­ Şi-ntreg viitorul ce-l întrezăresc..." cald jior~. cher şi a lţii. U nii au îndrăgit atît
Toate cinematografele săteşti in ­ cunoştinţelor dobindite prin vizio­ (Continuare în pag. a 2-a) stră. Din peste 100 de piepturi a răsu­ dc m ult cîntecele îneît, după repe­
cluse în „Festivalul film u lu i pentru narea lor. Fragmentul acesta din „Cîntec
In actualul festival căminele cu l­ nat acest cîntec la finala celui de tiţii, râmîn tim p îndelungat îm ­
sate" vor prezenta cîte două pro­ despre Hunedoara", interpretat de
turale vor avea la dispoziţie cicluri al VI Mea concurs pe ţară al a rtiş­ preună cu d irijo ru l care le vorbeş­
grame de film e pe săptămînă, com­ corul siderurgiştilor hunedoreni, e tilo r amatori, cînd form aţia corală te despre aria sa. fa r ei ii răsplă­
puse din jurnale de actualitate, film de film e documentare care vor sus­ un imn adus cetăţii de oţel. Fru­ hunedoreană a ocupat locul III in tesc ajulîndu-1 Ia d irija t. Asta a
documentai- şi film u l artistic. In tim ­ ţine conferinţele pe teme agricole, museţea nouă a Hunedoarei, care marea întrecere de pe întreaga făcut-o nu o daţii M arin Dirvă, iar
pul festivaluhii se vor prezenta oa­ ştiinţifice, de cultură generală, f il­ a inspirat atiţia poeţi şi compozi­ ţară. Dar acesia nu e singurul ei Constantin Toma u avut bucuria de
m enilor muncii de la sate. numeroa­ me care popularizează m arile reali­ tori, ocupă în repertoriul form a­ succes. a d irija chiar la spectacole.
se film e bogate în conţinut, creaţii zări ale regim ului democrat-popular ţiei corale a clubului C.S.H prim ul
pe tărîm economic, social, cultural
rem arcabile ale cinem atografiei io- şi care voi- ajuta la explicarea ştiin ­ loc. De cîte ori siderurgiştii hune­ „Form aţie laureată a celui de al Oamenii Hunedoarei au îndrăgit
mîneşii şi de peste hotare. Astfel, ţifică a fenomenelor naturi), com­ doreni, memori aî form aţiei corale, V l-lea concurs pc ţară"; de două corul. Pe scene, din piepturi le lor
vor fi rulate film ele: „S tră inul", baterea m isticism ului, păstrarea să­ urcă scenele, transm it spectatori­ o ii locul 111 pe ţară la concursu­ au răsunat (intere populare, im ­
„Comoara din Vadul Vechi", „V iii şi lor cîntecele m uncii şi vieţii lor. rile artîslire dc am atori : m ulie nuri închinate partidului, patriei,
m o rţii", „K oxara", „C iooiara" şi al­ nătăţii şi altele. Cîntecele siderurgiştilor nu lost menţiuni pe ţară; nenumărate pre­ arii din operele lui Verdi. Hăndel,
tele. Spectatorii din sate vor avea O grijă deosebită va acorda în tre ­ plăm ădite aici. la Hunedoara, in mii pc legiune — sînt cîteva do­ Mascagni. Cel mai m ult însă au
p rile ju l să asiste la film e documen­ prinderea cinematografică regională m ijlocul oam enilor care cu mintea, vezi ale m eritelor pe care le are oîntat viaţa nouă şi munca siderm -
repartizării film e lor pentru elevi şi ti­ coiul siderurgiştilor. Cei peste 100 gistilor hunedoreni.
tare ca: „C etăţile chim iei", „Tăbă- neret. Acestea vor veni în sp rijin u l cu mîinîle. cu agregate de înaltă de membri aî form aţiei corale sînt In miezul verii acestui an. la fi­
c â rii’’, „C intecul a m in tirii", „Tem e­ procesului instructiv-educativ din productivitate fac ca măreţia gîn- m îndri de aceste rezultate. Ele sint nala pe ţară a concursului dintre
lii de oţel", „Oamenii noştri" şi alte şcoli şi vor contribui la dezvoltarea d u rilo r să ia contururi precise. roadele muncii lor neobosite. După amatori, trim işii siderurgiştilor hu­
creaţii ale studioului „A lexandru unor trăsături de caracter proprii Din simfonia muncii şi a vieţii orele dc muncă de la c uptor, de pe nedoreni an înălţat imn dc slavă
Sahia^-Bucurcşii, care s-au bucurat tineretului patriei noastre socialiste. noi, d irijo ru l Constantin Ungu- macara, de la pupitrul de coman­ partidului nostru in uriaşul cor din
de o m eritată apreciere atît a pu­ In acest sens se va ţine sea­ reanu a cules, in nopţi tîr2ii, bu­ dă, din laborator, hunedorcanul, sala mare a Palatului Republicii,
blicului spectator din ţară şi de ma de cerinţele vîrstei şi ale chete de note pe care le-a presă­ cel pentru caic cîntecele corale au la spectacolul de gala înc hinat mă­
peste hotare, cît şi la m ari com peti­ programei şcolare. Astfel, copiii rat cu dibăcie pe calea portative­ devenit pasiune, porneşte spre club, reţei aniversări a E liberării. Tnalta
ţii ale creaţiei cinematografice. lor, dăruind hunedorenilor cinte- acolo unde de ani îşi dă în lîln ire
vor vedea film ele „M uzeul sa­ preţuire dată atunci form aţiei co­
O deosebită g rijă s-a acordat se­ lu lu i", „Lum ea mare a celor cele lo r dragi. Aici îşi are geneza cu portativul. rale. caic de 17 ani cîntâ viaţa
lecţionării unor film e documentare m ici", „M uguri in soare", „Z ile de şi „A m crescut cu tine Hunedoa­ La în tilnire a cu muzica, cu cîn­ nouă a hunedorenilor. e şi azi vie
cu caracter agrozootehnic, care să fio r şi ris" etc. precum şi documen­ ra" compoziţie a d irijo ru lu i pe ver­ tecele corale vin cu punctualitate în inim a in te rp re ţilo r şi a d irijo ­
vină in s p rijin u l însuşirii cit mai tare pe teme geografice, istorice, de suri de V ictor Niţă, lînărul cres­ de ceasornic, aproape toţi coriştii .* rului. Ea le-a înaripat activitatea,
temeinice de către colectivişti a cu­ artă, cultură fizică şi sport etc. Este cut în oraşul nou dc pe malul Cer- soţii Toma, el inginer, soţia tehni­ i-a chemat să dăruiască acestei arte
noştinţelor predate la cursurile in- deosebit de im portant ca profesorii nei, azi student la filologie: ciană. soţii Barna, e) strungar, soţia tot talentul lor.
văţăm întului agricol de masă. Fie­ şi învăţătorii care însoţesc g ru p u ri­ „Am crescut cu tine Hunedoara / pontatoare, laborantul V. Truţâ, LU C IA L IC IU
cărui raion i s-au pus la dispoziţie le organizate ale elevilor la spec­