Page 15 - 1964-12
P. 15
rJr. 3090 Pag. 3
Drumul socialismului
/V
PANOOJ 10)
% r 1
G rija deosebită pentru aprovizio za nerespectării instrucţiunilo r de impune circulaţia cu viteză redusă.
narea ritm ică a agregatelor siderur circulaţie a tren u rilo r, s-au produs O altă cauză care produce greutăţi
gice a stat permanent in centrul ac deranjamente in bunul mers al pro în circulaţia tre n u rilo r constă in
tiv ită ţii o rganizaţiilor de partid şi ducţiei. modul cum sînt întreţinute locomo © Cu ocazia lu cră rilo r confe
a com itetului de partid din cadrul A tit darea de seamă, cit şi discu tivele. Organizaţia de bază de la rinţei dc partid care a avut loc
sectorului „transporturi" al C.S. H u ţiile, au analizat cauzele pentru care depoul tria j n-a îndrum at suficient recent la E. AI. Tcliuc colectivul
nedoara, care au îndrum at $i con în ultim ul tim p a crescut media de conducerea tehnică în luarea unor de m ineri a raportat: depăşirea
tro la t îndeaproape conducerile teh staţionare a vagoanelor. N um ărul măsuri care să ducă la creşterea
nice ale s ta ţiilo r şi direcţia de trans mare de vagoane care intră zilnic p roductivităţii m uncii. Din cauza planului la producţia fizică b ru
tă cu 12.892 tone minereu dc fier,
p ortu ri in realizarea sarcinilor de în combinat necesită organizarea slabei organizări, in depou se spa creşterea produ ctivităţii muncii
plan. Darea de seamă şi discuţiile minuţioasă a manevrei în tria j, des lă lunar doar 32 locomotive. Astfel, cu 2,8 Ia sută: realizarea unui
purtate in recenta conferinţă de la cărcarea imediată a vagoanelor şi o locomotivă trebuie să circule in beneficiu de peste 3,2 milioane
C F.U. pentru alegerea noului comi încărcarea lor ritm ică cu prpdusele tre două spălări 50-60 zile. ceea ce Ici. Cu acest p rile j com uniştii dc
tet de partid au scos în evidenţă com binatului. C ifrele arată însă câ duce la uzura ei prem atură. Dacă la sectorul I au făcut cunoscut şi
preocuparea fe ro viarilor Hunedoarei în ultim a vreme un mare număr de munca ar fi mai bine organizată, angajam entul m in e rilo r: reali
pentru realizarea integrală a planu vagoane nu sint descărcate la tim p, zilnic ar putea fi introduse la spă
lui de transport. In prim ele J0 luni fapt pentru care com binatul este lare cel puţin două locomotive, zarea planului anual de produc
ale anului, la indicatorul tone nete nevoit să plătească penalizări. Cau scurtîndu-se astfel tim pul de func ţie — ce revine sectorului — la
data de 20 decembrie a c
kilom etrice la calea ferată normală zele trebuie căutate a tît in mane ţionare intre două spălări. u
planul a fost realizat în proporţie vrarea defectuoasă a vagoanelor, cit G rija deosebită pentru buna de © Pentru asigurarea ritm ic i
de 104,96 la sulă, Iar la calea fera ri la descărcare. Pieţele de manevră servite a agregatelor siderurgice s-a tă ţii producţiei la secţia dc mase IL IN A VAS1LE N IC O LA E S TAN CIU IO A N RUSU
tă îngustă în proporţie de 104,26 la nu sînt bine luminate, în depozitele concretizat în numeroase propuneri plastice dc la F. C. Orăştie par lam inorul de 800 mm. C.S.H. întreprinderea forestieră Sebeş lam inorul de 800 mm. C.S.H.
sută, înregistrindu-se totodată pes din Peştiş şi Băiţa, pe lingă ilu m i făcute de delegaţii (a conferinţă in ticip a n ţii Ia discuţii pe marginea
te 2.200.000 lei economii la preţul natul necorespunzâtor, nu sînt cre vederea îm bunătăţirii a ctivită ţii de d ă rii dc scamă prezentată Ia con
de cost şi peste 334.000 ore/vagon ate gabaritele necesare. Aceasta pro transport. S-au propus prin tre altele ferinţa dc partid, au propus ca
economisite. In fruntea întrecerii so duce în tîr/ie ri, ridicind media de măsuri care să ducă la descongestio aprovizionarea cu m atriţe şi ma
cialiste s-au situat colectivele din staţionare a vagoanelor. narea lin iilo r de la laminoare, scoa teria prim ă să se Iacă cu 15 zile
staţiile I, IV şi V, care au manifes terea ţaglelor de la lam inorul de 650 înainte de începerea fiecărei luni.
tat în permanenţă preocupare faţă Conferinţa de partid a dezbătut mm. cu ajutorul unui cabesian, ceea © In hotărirea adoptată la con
de reducerea mediei de staţionare a pe larg problema circulaţiei trenu ferinţa dc partid dc la H M. Pc-
vagoanelor, realizarea planului dc rilo r in combinat, factor de care de ce a r duce la anularea unei navete trila se prevede, ca un angaja
transport şi reducerea preţului de pinde buna deservire a agregatelor de la lam inorul de 650 mm. la cel de ment al m inerilor de aici, a sc
cost. Aşa cum s-a subliniat în con siderurgice. „N u putem trece cu ve 750 mm. extrage în anul v iito r 10.000 tone
ferinţa de partid, biro urile organi derea faptul că în ultim a vreme cir Delegaţii la conferinţă au dezbă de cărbune peste sarcinile dc
za ţiilo r dc bază din aceste staţii au culaţia tre n u rilo r lasă de dorit. Da tut pe larg şi probleme ale vie ţii plan şi a se reduce preţul dc cost
m obilizat întregul colectiv la o mun tele cuprinse în analiza circulaţiei interne de partid, arâtînd câ in pe cu 0,25 lei pc tona de cărbune.
că susţinută pentru sporirea volu nu sînt pe măsură să ne m ulţu rioada care a trecut de la alegerile
m ului de tone transportate, respec- mească — a spus tov. Petru Apos din 1063 com itetul de partid şi b i O Delegaţii la conferinţa co
tîndu-se cu stricteţe regulile de si tolache, adjunct al şefului serviciu rourile organizaţiilor de bază şi-au m itetului de partid de la E. M.
guranţă a circulaţiei. lui mişcare". Răspunderea revine îm bunătăţit stilu l de muncă în con liric a ni au raportat succese dc
a tit serviciului „M " cît şi „R .C M .\ ducerea a ctivită ţii economice scamă obţinute in cele 10 luni
Darea de seamă şi participanţii la care nu îndrumă cu suficient sim ţ ale anului curent. Astfel, s-au
discuţii, p rin tre care tovarăşii loan de răspundere operatorii ce conduc Darea de seamă şi discuţiile pur extras 27.749 tone dc cărbune
Kurdui, Petru Apostolache, Leontin graficele de circulaţie. De aseme tate au relevat faptul că s-a m un peste prevederile planului, pro
Lăscău, V icto r H rib, Petru Boîan, nea, im piegaţilor de mişcare li se cit bine cu activul fără de partid
Nicolae Hălmăgeanu, Sim ion Pârău, tolerează înlîrzierea trenu rilor, pre şii cu organizaţiile U.T.M., din rîn- ductivitatea m uncii planificată a
illie Zamfirescu şi a lţii, au scos în cum şi sch4mbarea componenţei lor. durîle cărora cei mai buni m unci fost depăşită cu 90 kg. pc post,
evidenţă şi unele deficienţe care tori au fost p rim iţi în rîndurile can ia r economiile înregistrate la pre GRIGORE M A X IM A C H IM M IH U T PAŞTI U M IH A l
Un a lt aspect, care mai dăinuie incă ţul dc cost depăşesc 750.000 Ici. sectorul transporturi E. M. Barza A te lie ru l mecanic F. C. Orâştie secţia turnătorie F. C. Orăştie
s-au m anifestat in activitatea orga în munca noastră, este şi folosirea d id a ţilo r de partid. De asemenea, a
n iza ţiilo r de partid. S^a arătat că defectuoasă a fondului de tim p. S-a fost subliniată preocuparea comite
rezultatele înregistrate de colective constatat că preluarea schim burilor tu lu i de partid pentru buna desfă
le sta ţiilo r II şi III puteau fi m ult se face greoi, că la începu şurare a învăţâm întului de partid,
mai bune dacă biro u rile organiza tul schim bului se pierde prea m ult pentru munca politică de masă şi
ţiilo r de partid s-ar fi preocupat în tim p, iar spre sfirşitu l orelor de lu activitatea cu) tura!-educativă.
deaproape de întărirea disciplinei. cru se munceşte neatent. Aceasta are P articipanţii la discuţii au reco
Unele b iro uri însă nu şi-au pus în repercusiuni asupra circulaţiei tre mandat noului com itet să umăreas-
centrul a c tiv ită ţii lor această proble nurilor, asupra aprovizionării ritm i că permanent felul în care se în In prim ele 10 (uni din acest an realizat in proporţie de 100,37 şi, lo r de fag pentru gater, buşteni de
mă şi nu au manifestat suficientă ce a agregatelor cu m aterii prime. făptuiesc propriile hotârîri, să ma s-au înscris pe agenda întrecerii co respectiv. 104.55 la sută. fag pentru derulaj, lemn de fag pen D um itru Roba, Constantin Cocuhin,
exigenţă faţă de abaterile de la dis nifeste mai m ultă exigenţă faţă de lectivului dc muncă de la în tre p rin Obţinerea acestor succese a fost tru construcţii şi altele, s-nu înre Vasile Senutovici, Nicolae Bâdică şi
ciplină. Din partea unor m uncitori M ai m ulţi vorbitori au scos în cei care nu-şi îndeplinesc sarcinile derea forestieră din Petroşani, noi a lţii, au scos in- evidenţă şi uncie
s-a m anifestat neglijenţă la in tro d u evidenţă faptul că circulaţia trenu şi să desfăşoare o muncă susţinută posibilă prin extinderea unor meto gistrat răm îneri in urmă. Aşa cum deficienţe. A fost criticat faptul <u
cerea vagoanelor la fro n tu rile de rilo r nu se face în bune condiţiuni pentru întărirea continuă a rîndu- succese în producţie. O rganizaţiile de de muncă de mare productivitate s-a arătat în darea de seamă şi dis unele biro u ri nu s-au ocupat su fi
şi din cauza slabei întreţineri a li de bază şi com itetul de partid au cum este munca în brigăzi complexe cu ţiile purtate de comunişti, în adu cient de atragerea celor mai buui
descărcare, precum şi la scoaterea rilo r organizaţiei de partid.
n iilo r Joantele sînt lăsate, pe alo desfăşurat o largă muncă politică de cu plata in acord global. Com itetul narea generală de dare de seamă şi m uncitori în activul fără de partid
lor de la încărcare la tim pul stabi masă, de la om la om, pentru tradu de partid a îndrum at com itetul sin alegeri, care a avut loc recent, ne pentru a-i educa în vederea p rim ii ii
lit. Au fost şi cazuri cind, din cau cu ri linia are denivelări, ceea ce SIM IO N POP cerea in viaţă a sarcinilor de pro dicatului şi conducerea tehnică a în realizarea planului la sortim entele lo r în rîn d u rile candidaţilor de par
ducţie. Com uniştii au m obilizat în treprin d erii sâ extindă această fo r am intite se datoreşte insuficientei tid. In perioada am intită in organi
treaga masă de m uncitori la o m un mă de organizare a muncii care per preocupări a unor m aiştri şi soria- zaţiile de partid de la I. I \ Petro
că susţinută pentru folosirea ra ţio m ite mecanizarea pioducţiei. tori, pentru valorificarea judlcirnsă şani au fost p rim iţi doar I I candi
nală a m aşinilor şi utilajelor, pen Conducînd îndeaproape procesul a masei lemnoase. Organi'/atf-îe de daţi de partid. Edificatoare in acest
tru continua ridicare a ca lifică rii de producţie, organizaţiile de bază partid din sectoare n-au manifestat sens sint exemplele organizaţiilor de
profesionale. In felul acesta s-a reu P.M.R. au repartizat judicios mem suficientă exigenţă faţă de fehii în bază din sectorul I.M.T.F. Lupeni,
şit ca la faza doborit-secţionat sar b rii şi candidaţii de partid caic au care m aiştrii îşi îndeplinesc sarci Ocolul silvic Petroşani, Ocolul silvic
cinile de plan pe mecanisme m obilizat întreaga masă de m unci nile şi .n-au tras la răspundere con Lupeni şi sectorul Lupeni care, de
să fie depăşite cu 8,7 la sută, tori la o muncă susţinută pentru va ducerile tehnice pentru n e re iliz u e a Ia ultim ele alegeri, n-au p rim it nici
iar la lucrările din faza seos- lorificarea superioară a masei lem planului la toţi indicatorii. un candidat de partid, iar Ia sec
In oraşul A lba lu lia se lu unor brigăzi şi chiar maiştri. Deseori de aceste probleme. A num ite situa apropiat mecanizarea să crească în noase. folosirea din plin a maşini V iu dezbătute în adunarea de da toarele Roşia şi C im pul lui Neag au
crează la construcţia unui nou s-a in tîm p la t ca anumite loturi, fără ţii, deranjamente, nu pot fi în to t acest an la 42 la sută. Aceasta a a- lo r şi utilajelor. Com unişti cum re de seamă şi alegeri au fost şi pro fost p rim iţi in rîn du rile candidaţilor
obiectiv industrial : fabrica de calcule prealabile şi consultări cu deauna rezolvate operativ fiindcă el vut ca rezultat creşterea pro ductivi sint D um itru Bădieu, Gheorghe A - blemele vie ţii interne de organiza de partid doar I —2 tovarăş».
produse refractare. Sarcina de exe conducerea şantierului, să dea dis este deseori absent de pe ş a n tie r; tăţii m uncii. în prim ele luni ale fi vram, din sectorul Lupeni, loan Po ţie. In discuţiile lor, com uniştii ou — Nu avem nici o justificare pen
cuţie a revenit colectivului şantieru ponibile unele form aţii de lucru, să ba este la Braşov, ba in A lba lu lia ! nului sarcina planificată fiin d depă pa Octavian, Gheorghe Haidu. loan arătat că com itetul de partid s-a tru slaba preocupare faţă de în tă ri
lu i nr. 4 al l.C .l.M . Braşov. Pînă le transfere la alte loturi, deşi la o Desigur că aceste probleme puteau şită cu 7.16 procente. Aceasta a dus Tudoroiu din sectorul Cîm pul lui preocupat îndeaproape de Îndrum a rea rin d u rilo r partidu lu i — a spus
Sn prezent constructorii au dobin- analiză mai am ănunţită reieşea că fi înlăturate operativ dacă comite la creşterea producţiei pe întrea Neag, G hiţâ Paraschiva, Petru Za- rea a ctivită ţii b iro u rilo r organizaţii tov. Petru Şerban, secretarul orga
d it unele succese : au fost term inale aceşti oameni sint absolut necesari. tul de partid ar fi acţionat cu mai ga întreprindere. In prim ele 10 luni heu din sectorul m ixt Lonea, loan lor de bază, de munca de propagan nizaţiei de partid de la I.M.T.F. L u
clă d irile adm inistrative, linia C.F.I. Procedîndu-se astfel, fondul de tim p m ultă hotărîre, dacă toţi m em bru şi Nim u, Petru Jitea, loan Szilagy din dă si agitaţie, de desfăşurarea in peni. Ne-am obişnuit sâ spunem câ
şi alte obiective. Dar, analizînd ac afectat producţiei a fost folosit ne- candidaţii de partid ar fi desfăşurat ale anului I. F. Petroşani a liv ra t sectorul Roşia şi m ulţi a lţii, au de bune condiţiuni a invăţăm intnlui de avem condiţii specifice, că fluctuaţia
tivitatea desfăşurată pînă acum. se corespvinzător. doar în proporţie de o susţinută muncă politică de masă. peste plan 4 020 m.c. buşteni gater venit prin modul exem plar in care partid. In adunările generale comu de cadr-e este mare. Dar, nu ne-am
constată câ in acest an realizările 93 la sută. Dacă tim pul de muncă dacă ar fi dovedit intransigenţă faţă râşinoase, 2.777 m.c. cherestea răşi- îşi îndeplinesc sarcinile, exemple niştii au dezbătut problemele prevă în g rijit de permanentizarea m unci
colectivului nu sînt la înălţim ea nu este folosit raţional, aceasta se de lipsurile manifestate. noase, 1.072 m.c. cherestea de fag. demne de urm at pentru întregul co zute în planurile de muncă, proble to rilo r, de pregătirea lo r politică
sarcinilor în cre d in ţa te ; planul va datoreşte şi faptului că n-a fost Deficienţele am intite au fost dez lectiv de muncă al întreprinderii. pentru a fi p rim iţi în rîn d u rile can
loric, fizic şi productivitatea mun rezolvata deplin problema transpor bătute de com uniştii din ca 1.579 m.c. lemn de mină răşinoase, Dacă com itetul de partid a urm ă me strîns legate de bunul mers al d id a ţilo r de partid. Va trebui sâ ne
cii n-au fost realizate. Una din cau tului m uncitorilor la dom iciliu. d ru l şantierului cu p rile ju l a- 116 m.c. lemn celuloză răşinoase şi rit îndeaproape îndeplinirea planu producţiei. Darea de seamă şi p a rti preocupăm mai m u lt de educarea
zele principale care au condus la Un lucru des auzit pe şantier este dunării generale de dare de sea altele. In perioada am intită planul lui la sortim entele de bază. la clte cipanţii la discuţii, printre care to m uncitorilor.
aceste nerealizări a fost neîndepli- şi faptul că lipsesc utilaje, că din a- mă şi alegere a noului com itet de producţiei globale şi m arfă a fost sortimente, cum este cazul buşteni varăşii Gheorghe Enciu, loan Scorei, Com uniştii au recomandat nou
nirea sarcinii de creştere a produc ccastă cauza activitatea nu s-ar des partid. A nalizînd în mod critic şi au lui com itet dc partid sâ desfăşoare
tiv ită ţii m uncii. La acest capitol s-a făşura corespunzător. Intr-adevăr, tocritic lipsurile, com uniştii au făcut o activitate permanentă p rivin d
rămas în urm ă faţă de plan cu 5-6 unele u tila je lipsesc, dar nici cele in acelaşi tim p propuneri preţioase creşterea rin d u rilo r organizaţiei de
procente. De ce s-au obţinut re existente nu sînt folosite la întrea rare să conducă la elim inarea ne partid, sâ acorde atenţie e xtin d e rii
zultate sub p o sibilităţi ? Cauzele ga lor capacitate. In lunile de v irf : ajunsurilor, la sporirea productivi metodei de muncă în brigăzi com
sînt mai multe. iulie, august şi chiar septembrie intensificarea ritm u lu i de execuţie. Realizarea plamu oe sortii le - plexe cu plata in acord global, sâ
la
tă ţii muncii şi pe această cale
Să pornim de (a planificarea m un excavatoarele au fost folosite doar controleze îndeaproape activitatea
cii. Trebuie spus că aici s-au mani in propoiŢie de 62-69 la sută, beto In tru cît în luna mai a anului 1965 m a iştrilo r în scopul îm b un ă tă ţirii
festat deficienţe, in lot tim pul anu nierele — 60—78 la sută. macaralele vor trebui date in exploatare p ri continue a procesului de producţie.
lu i neexistînd o planificare judicioa — 15—24 la sută, faţă de capacita mele capacităţi de producţie, comu T. N IC O A R A
să a execuţiei. S-au transmis sar tea lor. Iată aşadar încă o cauză care partid să îndrum e conducerea şan- o problemă importantă
niştii au cerut noului com itet
de
cin i fără a fi studiate, fără a se a dus la nerealizarea productivităţii
pregăti condiţii temeinice care sâ muncii şi im p lic it la un ritm scă tie iu lu i pentru ca aceasta să întoc
garanteze îndeplinirea întocmai a zut de execuţie. Decit să se plingâ mească un plan M.T.O. chibzuit, care De curînd, m em brii şi candidaţii mente. Din această cauză, la sorti sei pieselor de schimb au stat nefo
acestora. Adesea, fiin d pornite ar conducerii şantierului că le lipsesc să cuprindă măsuri p rivin d organi de partid din cadrul ]. F. Orăştie mente im portante cum sint buşteni losite. B I L A N Ţ
b itra r, fără o temeinică defalcare, diverse utilaje, şefi» de loturi, maiş zarea mai temeinică a m uncii, e xtin s-au în tru n it în adunarea generală de lag pentru gater, buşteni pentru In p rivin ţa folosirii la întreaga
sarcinile s-au încrucişat „pe drum ", tr ii ar fi procedat mai bine dacă derea m icii mecanizări, a m uncii în a organizaţiei de partid pentru a derulaj, buşteni de diverse esenţe, capacitate a mecanismelor şi u tila
ducind la im prăştierea forţe lo r şi analizau modul cum sînt folosite mai multe schim buri, folosirea la analiza activitatea desfăşurată de lemn de răşinoase pentru mină, ce jelor, com itetul de partid şi conduce RODNI C
m ijloacelor de muncă pe mai multe capacitatea m axim ă a utilajelor, să com itetul de partid pe perioada de luloză din fag, lobde distilare, tra
obiective. R ezultatul se ve d e : nici cele existente şi luau măsuri ca zil repartizeze m em brii şi candidaţii de la alegerile precedente şi pînă in verse norm ale şi altele, planul nu a rea în treprin derii a luat in u ltim ul Delegaţii la conferinţa de p a rtid
un obiectiv p lanificat nu s-a term i nic să se realizeze productivitatea partid în locurile mai im portante prezent şi alegerea noului com itet fost realizat. Cărui fapt se datoresc tim p unele măsuri privin d califica de la Uzina chim ică m etalurgică
rea m uncitorilor, asigurarea stocu-
nat. scontată, im pulsionind astfel şi r it de muncă, ia r inginerii şi tehnicie de partid. aceste răm îneri in urmă? A fost i*ilor de m aterial lemnos, în urma Zlatna s-au prezentat cu un frum os
Dacă astfel se prezintă situaţia în mul de execuţie. Fiindcă activitatea n ii să fie m obilizaţi la rezolvarea Din darea de seamă şi discuţiile neglijat un factor hotâritor al înde cărora indicele de folosire a meca b ila n ţ: planul la producţia m arfă
p rivin ţa p la n ifică rii m uncii, e lesne se desfăşoară necorespunzător In sec operativă a problem elor ce se ivesc purtate pe marginea ei a reieşit fap p lin irii exemplare a s a b in ilo r de nism elor s-a mai îm bunătăţit. Este a fost depăşit cu 5,9 ia sută.
de înţeles de ce şi organizarea lo în activitatea de fiecare zi. tul câ în acest an, com itetul de plan: folosirea la întreaga capaci necesar însă să se urmărească cu cel al producţiei globale cu 5,3 la
c u rilo r de muncă lasă de dorit, de torul mecanizare, vina este şi a to partid a avut o preocupare mai sus tate a mecanismelor şi utilajelor. toată atenţia îndeplinirea m ăsurilor sută, ia r economiile la preţul de
ce persistă indisciplină in rindul varăşului I. Dăneţ, care răspunde A . OARGA ţinută faţă de Îndeplinirea sarcini In acest an au fost calificaţi cost pe prim ele 9 luni se ridică la
lo r de plan. In acest scop s-a acordat doar 34 m uncitori pentru a lucra cu luate, să se îmbunătăţească şi mai peste 1.600.000 lei.
o atenţie mai mare faţă de buna or fierăstraie mecanice ia r alţi 30 de m ult munca politică de masă în rîn - Un obiectiv im portant pe care l-a
ganizare a m uncii, cuprinderea în m uncitori frecventează în prezent dul m uncitorilor, să se acorde o în u rm ă rit com itetul de partid in acea
tregi» mase de m uncitori în sfera cursurile de calificare. Era m ult mai drum are mai eficientă organizaţiilor stă perioadă a fost reducerea terme
bine ca dc la începutul anului să se nului de reparaţii la u tila je ş» me
m uncii politice de masă. In acelaşi U.T.M. şi de sind ica t canisme. In acest scop au fost crea
tim p, organizaţiile de bază au fost fi m anifestat g rija cuvenită faţă de
calificarea m uncitorilor cărora li se te colective form ate din cei mai buni
îndrum ate sâ-şi întărească rîndurile ★
încredinţează mecanisme şi utila je comunişti — m uncitori, m aiştri şi
lor cvi cei mai buni dintre cei mai de o înallu productivitate. O muncă Pentru v iito r este necesar ca acti ingineri care au studiat la faţa lo
buni m uncitori, şi să-şi repartizeze mai susţinută puteau să desfăşoare vitatea com itetului de partid să fie cului problemele mai complicate ale
cit mai judicios forţele la locurile in această direcţie organizaţiile de orientată spre folosirea la întreaga reparaţiilor. Aceasta a făcut ca re
principale ale producţiei. bază. In sectoarele forestiere din capacitate a mecanismelor şi u tila paraţiile din sectorul m etalurgic să
Ca urmare, a fost desfăşurată o cadru! întreprinderii lucrează m ulţi jelor, folosirea pc scară mai largă, se reducă în acest an de la 60 de
muncă politică mai susţinută, iar prin m uncitori buni, membri şi can de către toate brigăzile, a metodei zile planificat, la 42 de zile, ia r re
didaţi de partid care pe lingă paraţiile capitale ale fa b ricii de a-
exem plul personal al com uniştilor, de organizare a lucrului în brigăzi cid şi sulfat de cupru au fost scur
m uncitorii, m aiştrii si inginerii au pregătirea profesională au acumulat complexe cu plata în acord global.
fost m obilizaţi la o activitate rod şi a bogată experienţă practică. Pot Toată atenţia trebuie îndreptată tate cu 3 zile. Reducerea termene
fi a m in tiţi in această p rivin ţă co lo r de reparaţii a dus la fabrica
nică care a condus lă realizarea sar m uniştii Romulus Şerban, Pavel Şer acum spre recuperarea răm inerii în rea de produse peste sarcinile de
cin ilo r de plan in cele 10 luni ale urmă şi .pregătirea co n d iţiilo r pen
ban, loan Vladislav, G nvrilă Nasta plan, realizarea de economii Ia ma
anului curent. Astfel, sectorul de şi m ulţi a lţii. O rganizaţiile de bază tru realizarea incă din prim a zi a terii prim e şi m ateriale în valoare de
anului 1965 a planului de producţie.
industrializare a raportat pînă la 1 P.M.R. nu i-au îndrum at insă să Toată g rija să fie manifestată faţă peste 75.000 lei.
noiembrie 1964 îndeplinirea planului vorbească tovarăşilor lor de muncă de crearea co n d iţiilo r de muncă şi P articipanţii la discuţi» p rin tre
la producţia globală in propoi*ţie de despre metodele ce Ic întrebuinţea de viaţă a m uncitorilor forestieri, care Valentin Boldur. Traian Ursu,
110,4 la sută, la producţia m arfă pla ză ei. cum îngrijesc mecanismele şi faţă de organizarea a ctivită ţii ru ltu - Aurel Guşat şi a lţii au subliniat ne
utilajele cu care lucrează. Nu a c- cesitatea ca în v iito r com itetul de
nul a fost depăşit cu 4.9 la sută. Re ral-edurative şi îndeosebi la gurile
xistat preocupare pentru organiza partid sâ-şi îndrepte mai m ult a-
zultate frumoase a obţinut şi secto rea unor schim buri rle experienţă de exploatare. tenţia spre creşterea p ro d u ctivită ţii
ru l de exploatare Orăştie care şi-a pe tema „C um folosim şi în g rijim întărind necontenit rîndurile lor muncii. In această direcţie ei au fă
cu cei mai buni m uncitori, pcrfec-
depăşit planul la producţia marfă utilajele şi mecanismele". Mai sînt cut propuneri p rivin d perfecţionarea
cu 6.37 la sută, şi la producţia globulă cazuri cînd unii m uncitori, pe lingă ţionîndu-şi necontenit metodele şi m ijloacelor de muncă, îm bunătăţirea
faptul că nu folosesc mecanismele la stilul de muncă, organizaţiile de ba procesului tehnologic de fabricaţie a
cu 2.90 la sută. In acest tim p a cres ză P.M.R. îndrum ate în permanenţă
întreaga capacitate, nici nu le în sulfatului de cupnj, folosirea la în
cut şl productivitatea muncii cu grijesc cum trebuie. Faţă de a titu de com itetul de partid. îşi vor putea treaga capacitate de producţie a
14.51 la sută. dinea unor m uncitori ca loan M tiler. aduce o contribuţie sporită la e xtin tu rn u rilo r şi a camerelor de plum b
In darea de seamă prezentată şi loan Ciopa şi a lţii, care nu au grijă derea experienţei înaintate, la mo prin asigurarea unei stro p iri u n ifo r
bilizarea întregului colectiv dc m un me şi constante a tor şi menţinerea
în discuţiile purtate, s-a scos in evi de mecanismele încredinţate nu s-a
că in înfăptuirea sarcinilor trasate un vii regim optim de tem oeratură.
denţă faptul câ organizaţia de par luat o atitudine hotăritâ, de curm a
Brigada condusă de Nicolae Lungu din secţia ma$ini-unelte se menţine evidenţiată in întrecere de pnV d, N IC O LA E B A lE Ş A N
socialistă de la începutul anului. Fotoreporterul nostru V. ONOIU a surprins-o In obiectivul aparatului tid de aici nu a acordat toată aten- re a neglijenţei, Mai sint încă me (din colectivul subredacţiel
in timpul asamblării cutiei de avans de la freza universală. ţia în d e p lin irii planului pe sorti- canisme defecte, care din cauza lip- S. CERBII noastre voluntare Zlatna).