Page 15 - 1964-12
P. 15

rJr.  3090                                                                                                                                                                                                                              Pag.  3
                                                                                                                  Drumul  socialismului

                                                                                                                                                                                     /V
















                                                                                                                                                                       PANOOJ  10)



                                                                                                                                                                                                                       %   r                            1



             G rija   deosebită  pentru  aprovizio­  za  nerespectării  instrucţiunilo r   de   impune  circulaţia  cu  viteză  redusă.
           narea  ritm ică  a  agregatelor  siderur­  circulaţie  a  tren u rilo r,  s-au  produs   O  altă  cauză  care  produce  greutăţi
           gice  a  stat  permanent  in  centrul  ac­  deranjamente  in  bunul  mers  al  pro­  în  circulaţia  tre n u rilo r   constă   in
           tiv ită ţii  o rganizaţiilor  de  partid  şi   ducţiei.               modul  cum  sînt  întreţinute  locomo­  ©   Cu  ocazia  lu cră rilo r  confe­
           a  com itetului  de  partid  din  cadrul   A tit  darea  de  seamă,  cit  şi  discu­  tivele.  Organizaţia  de  bază  de  la   rinţei  dc  partid  care  a  avut  loc
           sectorului  „transporturi"  al  C.S.  H u­  ţiile,  au  analizat  cauzele  pentru  care   depoul  tria j  n-a  îndrum at  suficient   recent  la  E.  AI.  Tcliuc  colectivul
           nedoara,  care  au  îndrum at  $i  con­  în  ultim ul  tim p  a  crescut  media  de   conducerea  tehnică  în  luarea  unor   de  m ineri  a  raportat:  depăşirea
           tro la t  îndeaproape  conducerile  teh­  staţionare  a  vagoanelor.   N um ărul   măsuri  care  să  ducă   la   creşterea
           nice  ale  s ta ţiilo r  şi  direcţia  de  trans­  mare  de  vagoane  care  intră  zilnic   p roductivităţii  m uncii.   Din  cauza   planului  la  producţia  fizică  b ru ­
                                                                                                                     tă  cu  12.892  tone  minereu  dc  fier,
           p ortu ri  in  realizarea  sarcinilor  de   în  combinat   necesită   organizarea   slabei  organizări,  in  depou  se  spa­  creşterea  produ ctivităţii   muncii
           plan.  Darea  de  seamă  şi  discuţiile   minuţioasă  a  manevrei  în  tria j,  des­  lă  lunar  doar  32  locomotive.  Astfel,   cu  2,8  Ia  sută:   realizarea   unui
           purtate  in  recenta  conferinţă  de  la   cărcarea  imediată  a  vagoanelor  şi   o  locomotivă  trebuie  să  circule  in ­  beneficiu  de  peste   3,2  milioane
           C F.U.  pentru  alegerea  noului  comi­  încărcarea  lor  ritm ică  cu  prpdusele   tre  două  spălări  50-60  zile.  ceea  ce   Ici.  Cu  acest  p rile j  com uniştii  dc
           tet  de  partid  au  scos   în  evidenţă   com binatului.  C ifrele  arată  însă  câ   duce  la  uzura  ei  prem atură.   Dacă   la  sectorul  I  au  făcut  cunoscut  şi
           preocuparea  fe ro viarilor  Hunedoarei   în  ultim a  vreme  un  mare  număr  de   munca  ar  fi  mai   bine  organizată,   angajam entul   m in e rilo r:   reali­
           pentru  realizarea  integrală  a  planu­  vagoane  nu  sint  descărcate  la  tim p,   zilnic  ar  putea  fi  introduse  la  spă­
           lui  de  transport.  In  prim ele  J0  luni   fapt  pentru  care   com binatul  este   lare  cel   puţin   două   locomotive,   zarea  planului  anual  de  produc­
           ale  anului,  la  indicatorul  tone  nete   nevoit  să  plătească  penalizări.  Cau­  scurtîndu-se  astfel  tim pul  de  func­  ţie  —  ce  revine  sectorului  —  la
                                                                                                                     data  de  20  decembrie  a c
           kilom etrice  la  calea  ferată  normală   zele  trebuie  căutate  a tît  in  mane­  ţionare  intre  două  spălări.                                                                                             u
           planul  a  fost  realizat  în  proporţie   vrarea  defectuoasă  a  vagoanelor,  cit   G rija  deosebită  pentru  buna  de­  ©   Pentru   asigurarea  ritm ic i­
           de  104,96  la  sulă,  Iar  la  calea  fera­  ri  la  descărcare.  Pieţele  de  manevră   servite  a  agregatelor  siderurgice  s-a   tă ţii  producţiei  la  secţia  dc  mase   IL IN A   VAS1LE   N IC O LA E   S TAN CIU    IO A N   RUSU
           tă  îngustă  în  proporţie  de  104,26  la   nu  sînt  bine  luminate,  în  depozitele   concretizat  în  numeroase  propuneri   plastice  dc  la  F.  C.  Orăştie  par­  lam inorul  de  800  mm.  C.S.H.  întreprinderea  forestieră  Sebeş  lam inorul  de  800  mm.  C.S.H.
           sută,  înregistrindu-se  totodată  pes­  din  Peştiş  şi  Băiţa,  pe  lingă  ilu m i­  făcute  de  delegaţii  (a  conferinţă  in   ticip a n ţii  Ia  discuţii  pe  marginea
           te  2.200.000  lei  economii  la  preţul   natul  necorespunzâtor,  nu  sînt  cre­  vederea  îm bunătăţirii  a ctivită ţii  de   d ă rii  dc  scamă  prezentată  Ia  con­
           de  cost  şi  peste  334.000  ore/vagon   ate  gabaritele  necesare.  Aceasta  pro­  transport.  S-au  propus  prin tre   altele   ferinţa  dc  partid,  au  propus  ca
           economisite.  In  fruntea  întrecerii  so­  duce  în tîr/ie ri,  ridicind  media  de   măsuri  care  să  ducă  la  descongestio­  aprovizionarea  cu  m atriţe  şi  ma­
           cialiste  s-au  situat  colectivele  din   staţionare  a  vagoanelor.  narea  lin iilo r  de  la  laminoare,  scoa­  teria  prim ă  să  se  Iacă  cu  15  zile
           staţiile  I,  IV   şi  V,  care  au  manifes­                        terea  ţaglelor  de  la  lam inorul  de  650   înainte  de  începerea  fiecărei  luni.
           tat  în  permanenţă  preocupare  faţă   Conferinţa  de  partid  a  dezbătut   mm.  cu  ajutorul  unui  cabesian,  ceea   ©   In  hotărirea  adoptată  la  con­
           de  reducerea  mediei  de  staţionare  a   pe  larg  problema  circulaţiei  trenu­                        ferinţa  dc  partid  dc  la  H   M.  Pc-
           vagoanelor,  realizarea  planului   dc   rilo r  in  combinat,  factor  de  care  de­  ce  a r  duce  la  anularea  unei  navete   trila   se  prevede,  ca  un  angaja­
           transport  şi  reducerea  preţului  de   pinde  buna  deservire  a  agregatelor   de  la  lam inorul  de  650  mm.  la  cel de   ment  al  m inerilor  de  aici,  a  sc
           cost.  Aşa  cum  s-a  subliniat  în  con­  siderurgice.  „N u  putem  trece  cu  ve­  750  mm.            extrage  în  anul  v iito r  10.000  tone
           ferinţa  de  partid,  biro urile   organi­  derea  faptul  că  în  ultim a  vreme  cir­  Delegaţii  la  conferinţă  au  dezbă­  de  cărbune   peste   sarcinile   dc
           za ţiilo r  dc  bază  din  aceste  staţii  au   culaţia  tre n u rilo r  lasă  de  dorit.  Da­  tut  pe  larg  şi  probleme  ale  vie ţii   plan  şi  a  se  reduce  preţul  dc  cost
           m obilizat  întregul  colectiv  la  o  mun­  tele  cuprinse  în  analiza  circulaţiei   interne  de  partid,  arâtînd  câ  in  pe­  cu  0,25  lei  pc  tona  de  cărbune.
           că  susţinută  pentru  sporirea  volu­  nu  sînt  pe  măsură  să   ne   m ulţu ­  rioada  care  a  trecut  de  la  alegerile
           m ului  de  tone  transportate,  respec-   mească  —  a  spus  tov.  Petru  Apos­  din  1063  com itetul  de  partid  şi  b i­  O   Delegaţii  la  conferinţa  co­
           tîndu-se  cu  stricteţe  regulile  de  si­  tolache,  adjunct  al  şefului  serviciu­  rourile   organizaţiilor  de  bază  şi-au   m itetului  de  partid  de  la  E.  M.
           guranţă  a  circulaţiei.           lui   mişcare".  Răspunderea   revine   îm bunătăţit  stilu l  de  muncă  în  con­  liric a  ni  au  raportat  succese   dc
                                              a tit  serviciului  „M "  cît  şi  „R .C M .\   ducerea  a ctivită ţii  economice  scamă  obţinute  in  cele   10  luni
             Darea  de  seamă  şi  participanţii  la   care  nu  îndrumă  cu  suficient  sim ţ                       ale  anului  curent.   Astfel,  s-au
           discuţii,  p rin tre   care  tovarăşii  loan   de  răspundere  operatorii  ce  conduc   Darea  de  seamă  şi  discuţiile  pur­  extras  27.749  tone   dc  cărbune
           Kurdui,  Petru  Apostolache,  Leontin   graficele  de  circulaţie.   De  aseme­  tate  au  relevat  faptul  că  s-a  m un­  peste  prevederile  planului,  pro­
           Lăscău,  V icto r  H rib,   Petru  Boîan,   nea,  im piegaţilor  de  mişcare  li  se   cit  bine  cu  activul  fără  de  partid
           Nicolae  Hălmăgeanu,  Sim ion  Pârău,   tolerează  înlîrzierea  trenu rilor,  pre­  şii  cu  organizaţiile  U.T.M.,  din  rîn-   ductivitatea  m uncii  planificată  a
           illie  Zamfirescu  şi  a lţii,  au  scos  în   cum  şi  sch4mbarea  componenţei  lor.   durîle  cărora  cei  mai  buni  m unci­  fost  depăşită  cu  90  kg.  pc  post,
           evidenţă  şi  unele  deficienţe   care                               tori  au  fost  p rim iţi  în  rîndurile   can­  ia r  economiile  înregistrate  la  pre­  GRIGORE  M A X IM    A C H IM   M IH U T              PAŞTI U  M IH A l
                                              Un  a lt  aspect,  care  mai  dăinuie  incă                            ţul  dc  cost  depăşesc  750.000  Ici.  sectorul  transporturi  E.  M.  Barza  A te lie ru l  mecanic  F.  C.  Orâştie  secţia  turnătorie  F.  C.  Orăştie
           s-au  m anifestat  in  activitatea  orga­  în  munca  noastră,  este  şi  folosirea   d id a ţilo r  de  partid.  De  asemenea,  a
           n iza ţiilo r  de  partid.  S^a  arătat  că   defectuoasă  a  fondului  de  tim p.  S-a   fost  subliniată  preocuparea  comite­
           rezultatele  înregistrate  de  colective­  constatat  că  preluarea  schim burilor   tu lu i  de  partid  pentru  buna  desfă­
           le  sta ţiilo r  II  şi  III  puteau  fi  m ult   se   face   greoi,   că   la   începu­  şurare  a  învăţâm întului  de  partid,
           mai  bune  dacă  biro u rile   organiza­  tul  schim bului  se  pierde  prea  m ult   pentru  munca  politică  de  masă  şi
           ţiilo r  de  partid  s-ar  fi  preocupat  în­  tim p,  iar  spre  sfirşitu l  orelor  de  lu ­  activitatea  cu) tura!-educativă.
           deaproape  de  întărirea  disciplinei.   cru  se  munceşte  neatent.  Aceasta  are   P articipanţii  la  discuţii  au  reco­
           Unele  b iro uri  însă  nu  şi-au  pus  în   repercusiuni  asupra  circulaţiei  tre­  mandat  noului  com itet  să  umăreas-
           centrul  a c tiv ită ţii  lor  această  proble­  nurilor,  asupra  aprovizionării  ritm i­  că  permanent  felul  în  care  se  în­  In  prim ele  10  (uni  din  acest  an   realizat  in  proporţie  de  100,37   şi,   lo r  de  fag  pentru  gater,  buşteni  de
           mă  şi  nu  au  manifestat  suficientă   ce  a  agregatelor  cu  m aterii  prime.  făptuiesc  propriile  hotârîri,  să  ma­  s-au  înscris  pe  agenda  întrecerii  co­  respectiv.  104.55  la  sută.  fag  pentru  derulaj,  lemn  de  fag  pen­  D um itru  Roba,  Constantin  Cocuhin,
           exigenţă  faţă  de  abaterile  de  la  dis­                          nifeste  mai  m ultă  exigenţă  faţă  de   lectivului  dc  muncă  de  la  în tre p rin ­  Obţinerea  acestor  succese  a  fost   tru  construcţii  şi  altele,  s-nu  înre­  Vasile  Senutovici,  Nicolae  Bâdică  şi
           ciplină.  Din  partea  unor  m uncitori   M ai  m ulţi  vorbitori  au  scos  în   cei  care  nu-şi  îndeplinesc  sarcinile   derea  forestieră  din  Petroşani,  noi                                            a lţii,  au  scos  in-  evidenţă  şi  uncie
           s-a  m anifestat  neglijenţă  la  in tro d u ­  evidenţă  faptul  că  circulaţia  trenu­  şi  să  desfăşoare  o  muncă  susţinută          posibilă  prin  extinderea  unor  meto­  gistrat  răm îneri  in  urmă.  Aşa  cum   deficienţe.  A   fost  criticat  faptul  <u
           cerea  vagoanelor   la  fro n tu rile    de   rilo r  nu  se  face  în  bune  condiţiuni   pentru  întărirea  continuă  a  rîndu-   succese  în  producţie.   O rganizaţiile   de  de  muncă  de  mare  productivitate   s-a  arătat  în  darea  de  seamă  şi  dis­  unele  biro u ri  nu  s-au  ocupat  su fi­
                                              şi  din  cauza  slabei  întreţineri  a  li­                          de  bază  şi  com itetul  de  partid  au   cum  este  munca  în  brigăzi  complexe   cu ţiile   purtate  de  comunişti,  în  adu­  cient  de  atragerea  celor  mai  buui
           descărcare,  precum  şi  la  scoaterea                               rilo r  organizaţiei  de  partid.
                                              n iilo r  Joantele  sînt  lăsate,  pe  alo­                          desfăşurat  o  largă  muncă  politică  de   cu  plata  in  acord  global.  Com itetul   narea  generală  de  dare  de  seamă  şi   m uncitori  în  activul  fără  de  partid
           lor  de  la  încărcare  la  tim pul  stabi­                                                             masă,  de  la  om  la  om,  pentru tradu­  de  partid  a  îndrum at  com itetul  sin­  alegeri,  care  a  avut  loc  recent,  ne­  pentru  a-i  educa  în  vederea  p rim ii ii
           lit.  Au  fost  şi  cazuri  cind,  din  cau­  cu ri  linia  are  denivelări,  ceea  ce  SIM IO N  POP   cerea  in  viaţă  a  sarcinilor  de  pro­  dicatului  şi  conducerea  tehnică  a  în­  realizarea   planului  la  sortim entele   lo r  în  rîn d u rile   candidaţilor  de  par­
                                                                                                                   ducţie.  Com uniştii  au  m obilizat  în­  treprin d erii  sâ  extindă  această  fo r­  am intite  se  datoreşte   insuficientei   tid.  In  perioada  am intită  in  organi­
                                                                                                                   treaga  masă  de  m uncitori  la  o  m un­  mă  de  organizare  a  muncii  care  per­  preocupări  a  unor  m aiştri  şi  soria-   zaţiile  de  partid  de  la  I.  I \   Petro­
                                                                                                                   că  susţinută  pentru  folosirea  ra ţio ­  m ite  mecanizarea  pioducţiei.  tori,  pentru  valorificarea  judlcirnsă   şani  au  fost  p rim iţi  doar  I I   candi­
                                                                                                                   nală  a  m aşinilor  şi  utilajelor,  pen­  Conducînd   îndeaproape  procesul   a  masei  lemnoase.  Organi'/atf-îe  de   daţi  de  partid.  Edificatoare  in  acest
                                                                                                                   tru  continua  ridicare  a   ca lifică rii   de  producţie,  organizaţiile  de  bază   partid  din  sectoare  n-au  manifestat   sens  sint  exemplele  organizaţiilor  de
                                                                                                                   profesionale.  In  felul  acesta  s-a  reu­  P.M.R.  au  repartizat  judicios  mem­  suficientă  exigenţă  faţă  de  fehii  în   bază  din  sectorul  I.M.T.F.   Lupeni,
                                                                                                                   şit  ca  la  faza  doborit-secţionat  sar­  b rii  şi  candidaţii  de  partid  caic  au   care  m aiştrii  îşi  îndeplinesc  sarci­  Ocolul  silvic  Petroşani,  Ocolul  silvic
                                                                                                                   cinile   de   plan   pe   mecanisme   m obilizat  întreaga  masă  de  m unci­  nile  şi  .n-au  tras  la  răspundere  con­  Lupeni  şi  sectorul  Lupeni  care,  de
                                                                                                                   să   fie  depăşite   cu   8,7   la   sută,   tori  la  o  muncă  susţinută  pentru  va­  ducerile  tehnice  pentru  n e re iliz u e a    Ia  ultim ele  alegeri,  n-au  p rim it  nici
                                                                                                                   iar   la   lucrările   din   faza   seos-   lorificarea  superioară  a  masei  lem­  planului  la  toţi  indicatorii.  un  candidat  de  partid,  iar  Ia  sec­
             In   oraşul   A lba   lu lia    se   lu ­  unor  brigăzi  şi  chiar  maiştri.  Deseori   de  aceste  probleme.  A num ite  situa­  apropiat  mecanizarea  să  crească  în   noase.  folosirea  din  plin  a  maşini­  V iu  dezbătute  în  adunarea  de  da­  toarele  Roşia  şi  C im pul  lui  Neag  au
           crează   la   construcţia   unui   nou   s-a  in tîm p la t  ca  anumite  loturi,  fără   ţii,  deranjamente,  nu  pot  fi  în to t­  acest  an  la  42  la  sută.  Aceasta  a  a-   lo r  şi  utilajelor.  Com unişti   cum   re  de seamă şi alegeri au fost  şi  pro­  fost  p rim iţi  in  rîn du rile   candidaţilor
           obiectiv   industrial  :   fabrica   de   calcule  prealabile  şi  consultări  cu   deauna  rezolvate  operativ  fiindcă  el   vut  ca  rezultat  creşterea  pro ductivi­  sint  D um itru  Bădieu,  Gheorghe   A -   blemele  vie ţii  interne  de  organiza­  de  partid  doar  I —2  tovarăş».
           produse  refractare.  Sarcina  de  exe­  conducerea  şantierului,  să  dea  dis­  este  deseori  absent  de  pe  ş a n tie r;   tăţii  m uncii.  în  prim ele  luni  ale  fi­  vram,  din  sectorul  Lupeni,  loan  Po­  ţie.  In  discuţiile  lor,  com uniştii  ou   —  Nu  avem  nici  o  justificare  pen­
           cuţie  a  revenit  colectivului  şantieru­  ponibile  unele  form aţii  de  lucru,  să   ba  este  la  Braşov,  ba  in  A lba  lu lia !  nului  sarcina  planificată  fiin d   depă­  pa  Octavian,  Gheorghe  Haidu.  loan   arătat  că  com itetul  de  partid   s-a   tru  slaba  preocupare  faţă  de  în tă ri­
           lu i  nr.  4  al  l.C .l.M .  Braşov.  Pînă   le  transfere  la  alte  loturi,  deşi  la  o   Desigur  că  aceste  probleme  puteau   şită  cu  7.16  procente.  Aceasta  a  dus   Tudoroiu  din  sectorul  Cîm pul   lui   preocupat  îndeaproape  de  Îndrum a­  rea  rin d u rilo r  partidu lu i  —  a  spus
           Sn  prezent  constructorii  au  dobin-   analiză  mai  am ănunţită  reieşea  că   fi  înlăturate  operativ  dacă  comite­  la  creşterea  producţiei  pe   întrea­  Neag,  G hiţâ  Paraschiva,  Petru  Za-   rea  a ctivită ţii  b iro u rilo r  organizaţii­  tov.  Petru  Şerban,  secretarul  orga­
           d it  unele  succese :  au  fost  term inale   aceşti  oameni  sint  absolut  necesari.   tul  de  partid  ar  fi  acţionat  cu  mai   ga  întreprindere.  In  prim ele  10  luni   heu  din  sectorul  m ixt  Lonea,   loan   lor  de  bază,  de  munca  de  propagan­  nizaţiei  de  partid  de  la  I.M.T.F.  L u ­
           clă d irile  adm inistrative,  linia  C.F.I.   Procedîndu-se  astfel,  fondul  de  tim p   m ultă  hotărîre,  dacă  toţi  m em bru  şi     Nim u,  Petru  Jitea,  loan  Szilagy  din   dă  si  agitaţie,  de  desfăşurarea   in   peni.  Ne-am  obişnuit  sâ  spunem  câ
           şi  alte  obiective.  Dar,  analizînd  ac­  afectat  producţiei  a  fost  folosit  ne-   candidaţii  de  partid  ar  fi  desfăşurat   ale  anului  I.  F.  Petroşani  a  liv ra t   sectorul  Roşia  şi  m ulţi  a lţii,  au  de­  bune  condiţiuni  a  invăţăm intnlui  de   avem  condiţii  specifice,  că  fluctuaţia
           tivitatea  desfăşurată  pînă  acum.  se   corespvinzător.  doar  în  proporţie  de   o  susţinută  muncă  politică  de  masă.   peste  plan  4 020  m.c.  buşteni  gater   venit  prin  modul  exem plar  in  care   partid.  In  adunările  generale  comu­  de  cadr-e  este  mare.  Dar,  nu  ne-am
           constată  câ  in  acest  an  realizările   93  la  sută.  Dacă  tim pul  de  muncă   dacă  ar  fi  dovedit  intransigenţă  faţă   râşinoase,  2.777  m.c.  cherestea  răşi-   îşi  îndeplinesc   sarcinile,   exemple   niştii  au  dezbătut  problemele  prevă­  în g rijit  de  permanentizarea  m unci­
           colectivului  nu  sînt  la   înălţim ea   nu  este  folosit  raţional,  aceasta  se   de  lipsurile  manifestate.  noase,  1.072  m.c.   cherestea  de  fag.   demne  de  urm at  pentru  întregul  co­  zute  în  planurile  de  muncă,  proble­  to rilo r,  de  pregătirea  lo r   politică
           sarcinilor  în cre d in ţa te ;  planul  va­  datoreşte  şi  faptului  că   n-a   fost   Deficienţele  am intite  au  fost  dez­           lectiv  de  muncă  al   întreprinderii.                              pentru  a  fi  p rim iţi  în  rîn d u rile   can­
           loric,  fizic  şi  productivitatea  mun­  rezolvata  deplin  problema  transpor­  bătute   de   com uniştii   din   ca­  1.579  m.c.  lemn  de  mină  răşinoase,   Dacă  com itetul  de  partid  a  urm ă­  me  strîns  legate  de  bunul  mers  al   d id a ţilo r  de  partid.  Va  trebui  sâ  ne
           cii  n-au  fost  realizate.  Una  din  cau­  tului  m uncitorilor  la  dom iciliu.  d ru l   şantierului   cu   p rile ju l   a-   116  m.c.  lemn  celuloză  răşinoase  şi   rit  îndeaproape  îndeplinirea  planu­  producţiei.  Darea  de  seamă  şi  p a rti­  preocupăm  mai   m u lt  de  educarea
           zele  principale  care  au  condus  la   Un  lucru  des  auzit  pe  şantier  este   dunării   generale  de   dare  de  sea­  altele.  In  perioada  am intită  planul   lui  la  sortim entele  de  bază.  la  clte   cipanţii  la  discuţii,  printre  care  to­  m uncitorilor.
           aceste  nerealizări  a  fost  neîndepli-   şi  faptul  că  lipsesc  utilaje,  că  din  a-   mă  şi  alegere  a  noului  com itet  de   producţiei   globale  şi  m arfă  a  fost  sortimente,  cum  este  cazul  buşteni­  varăşii  Gheorghe  Enciu,  loan  Scorei,  Com uniştii  au  recomandat  nou­
           nirea  sarcinii  de  creştere  a  produc­  ccastă  cauza  activitatea  nu  s-ar  des­  partid.  A nalizînd  în  mod  critic   şi  au­                                                                           lui  com itet  dc  partid  sâ  desfăşoare
           tiv ită ţii  m uncii.  La  acest  capitol  s-a   făşura  corespunzător.   Intr-adevăr,   tocritic  lipsurile,  com uniştii  au  făcut                                                                           o  activitate   permanentă   p rivin d
           rămas  în  urm ă  faţă  de  plan  cu  5-6   unele  u tila je   lipsesc,  dar  nici   cele   in  acelaşi  tim p  propuneri  preţioase                                                                            creşterea  rin d u rilo r  organizaţiei  de
           procente.  De  ce  s-au   obţinut   re­  existente  nu  sînt  folosite  la  întrea­  rare  să  conducă  la  elim inarea  ne­                                                                                    partid,  sâ  acorde  atenţie  e xtin d e rii
           zultate  sub   p o sibilităţi ?   Cauzele   ga  lor  capacitate.  In  lunile  de  v irf :   ajunsurilor,  la  sporirea  productivi­                                                                             metodei  de  muncă  în  brigăzi  com­
           sînt  mai  multe.                  iulie,  august  şi  chiar   septembrie   intensificarea  ritm u lu i  de  execuţie. Realizarea plamu                          oe sortii                          le -        plexe  cu  plata  in  acord  global,  sâ
                                                                                                               la
                                                                                tă ţii  muncii  şi  pe  această  cale
             Să  pornim   de  (a  planificarea  m un­  excavatoarele  au  fost  folosite  doar                                                                                                                             controleze  îndeaproape  activitatea
           cii.  Trebuie  spus  că  aici  s-au  mani­  in  propoiŢie  de  62-69  la  sută,  beto­  In tru cît  în  luna  mai  a  anului  1965                                                                              m a iştrilo r  în  scopul   îm b un ă tă ţirii
           festat  deficienţe,  in  lot  tim pul  anu­  nierele  —  60—78  la  sută.  macaralele   vor  trebui  date  in  exploatare  p ri­                                                                                continue  a  procesului  de  producţie.
           lu i  neexistînd  o  planificare  judicioa­  —  15—24  la  sută,  faţă  de  capacita­  mele  capacităţi  de  producţie,  comu­                                                                                                    T.  N IC O A R A
           să  a  execuţiei.  S-au  transmis  sar­  tea  lor.  Iată  aşadar  încă  o  cauză  care   partid  să  îndrum e  conducerea  şan-  o  problemă  importantă
                                                                                niştii  au  cerut  noului  com itet
                                                                                                              de
           cin i  fără  a  fi  studiate,  fără  a   se   a  dus  la  nerealizarea  productivităţii
           pregăti  condiţii  temeinice  care  sâ   muncii  şi  im p lic it  la  un  ritm   scă­  tie iu lu i  pentru  ca  aceasta  să  întoc­
           garanteze  îndeplinirea   întocmai   a   zut  de  execuţie.  Decit  să  se  plingâ   mească  un  plan  M.T.O.  chibzuit,  care   De  curînd,  m em brii  şi  candidaţii   mente.  Din  această  cauză,  la  sorti­  sei  pieselor  de  schimb  au  stat  nefo­
           acestora.  Adesea,  fiin d   pornite  ar­  conducerii  şantierului  că  le  lipsesc   să  cuprindă  măsuri  p rivin d   organi­  de  partid  din  cadrul  ].  F.  Orăştie   mente  im portante  cum  sint  buşteni   losite.  B I L A N Ţ
           b itra r,  fără  o  temeinică  defalcare,   diverse  utilaje,  şefi»  de  loturi,  maiş­  zarea  mai  temeinică  a  m uncii,  e xtin­  s-au  în tru n it  în  adunarea  generală   de  lag  pentru  gater,  buşteni  pentru   In  p rivin ţa   folosirii   la   întreaga
           sarcinile  s-au  încrucişat  „pe  drum ",   tr ii  ar  fi  procedat  mai  bine   dacă   derea  m icii  mecanizări,  a  m uncii  în   a  organizaţiei  de  partid  pentru  a   derulaj,  buşteni  de  diverse  esenţe,   capacitate  a  mecanismelor  şi  u tila ­
           ducind  la  im prăştierea  forţe lo r   şi   analizau  modul  cum  sînt   folosite   mai  multe  schim buri,  folosirea   la   analiza  activitatea  desfăşurată   de   lemn  de  răşinoase  pentru  mină,  ce­  jelor,  com itetul  de  partid  şi  conduce­ RODNI C
           m ijloacelor  de  muncă  pe  mai  multe                              capacitatea  m axim ă  a  utilajelor,  să   com itetul  de  partid  pe  perioada  de   luloză  din  fag,  lobde  distilare,  tra­
           obiective.  R ezultatul  se  ve d e :  nici   cele  existente  şi  luau  măsuri  ca  zil­  repartizeze  m em brii  şi  candidaţii  de   la  alegerile  precedente  şi  pînă   in   verse  norm ale  şi  altele,  planul  nu  a   rea  în treprin derii  a  luat  in  u ltim ul   Delegaţii  la  conferinţa  de  p a rtid
           un  obiectiv  p lanificat  nu  s-a  term i­  nic  să  se  realizeze  productivitatea   partid  în  locurile   mai   im portante   prezent  şi  alegerea  noului  com itet   fost  realizat.  Cărui  fapt  se  datoresc   tim p  unele  măsuri  privin d  califica­  de  la  Uzina   chim ică   m etalurgică
                                                                                                                                                                                         rea  m uncitorilor,  asigurarea  stocu-
           nat.                               scontată,  im pulsionind  astfel  şi  r it­  de  muncă,  ia r  inginerii  şi  tehnicie­  de  partid.    aceste  răm îneri  in  urmă?  A   fost   i*ilor  de  m aterial  lemnos,  în  urma   Zlatna  s-au  prezentat  cu  un  frum os
             Dacă  astfel  se  prezintă  situaţia  în   mul  de  execuţie.  Fiindcă  activitatea   n ii  să  fie  m obilizaţi  la  rezolvarea   Din  darea  de  seamă  şi  discuţiile   neglijat  un  factor  hotâritor  al  înde­  cărora  indicele  de  folosire  a  meca­  b ila n ţ:  planul  la  producţia  m arfă
           p rivin ţa   p la n ifică rii  m uncii,  e  lesne   se  desfăşoară  necorespunzător  In  sec­  operativă  a  problem elor  ce  se  ivesc   purtate  pe  marginea  ei  a  reieşit  fap­  p lin irii  exemplare  a  s a b in ilo r   de   nism elor  s-a  mai  îm bunătăţit.  Este   a   fost   depăşit  cu   5,9   ia   sută.
           de  înţeles  de  ce  şi  organizarea  lo­                            în  activitatea  de  fiecare  zi.  tul  câ  în  acest  an,   com itetul   de   plan:  folosirea  la  întreaga  capaci­  necesar  însă  să  se   urmărească  cu   cel  al  producţiei  globale  cu  5,3  la
           c u rilo r  de  muncă  lasă  de  dorit,  de   torul  mecanizare,  vina  este  şi  a  to­                partid  a  avut  o  preocupare  mai  sus­  tate  a  mecanismelor  şi  utilajelor.  toată  atenţia  îndeplinirea  m ăsurilor   sută,  ia r  economiile  la  preţul   de
           ce  persistă  indisciplină   in   rindul  varăşului  I.  Dăneţ,  care  răspunde          A .  OARGA     ţinută  faţă  de  Îndeplinirea  sarcini­  In  acest  an  au  fost  calificaţi                           cost  pe  prim ele  9  luni  se  ridică  la
                                                                                                                   lo r  de  plan.  In  acest  scop  s-a  acordat   doar  34  m uncitori  pentru  a  lucra  cu   luate,  să  se  îmbunătăţească  şi   mai   peste  1.600.000  lei.
                                                                                                                   o  atenţie  mai  mare  faţă  de  buna  or­  fierăstraie  mecanice  ia r  alţi  30  de   m ult  munca  politică  de  masă  în  rîn -   Un  obiectiv  im portant  pe  care  l-a
                                                                                                                   ganizare  a  m uncii,  cuprinderea   în­  m uncitori   frecventează   în  prezent   dul  m uncitorilor,  să  se  acorde  o  în­  u rm ă rit  com itetul  de  partid  in  acea­
                                                                                                                   tregi»  mase  de  m uncitori  în  sfera   cursurile  de  calificare.  Era  m ult  mai   drum are  mai  eficientă  organizaţiilor   stă  perioadă  a  fost  reducerea  terme­
                                                                                                                                                      bine  ca  dc  la  începutul  anului  să  se                          nului  de  reparaţii  la  u tila je   ş»  me­
                                                                                                                   m uncii  politice  de  masă.  In  acelaşi                             U.T.M.  şi  de  sind ica t        canisme.  In  acest  scop  au  fost  crea­
                                                                                                                   tim p,  organizaţiile  de  bază  au  fost   fi  m anifestat  g rija   cuvenită  faţă  de
                                                                                                                                                      calificarea  m uncitorilor  cărora  li  se                           te  colective  form ate  din  cei  mai  buni
                                                                                                                   îndrum ate  sâ-şi  întărească  rîndurile                                             ★
                                                                                                                                                      încredinţează  mecanisme  şi  utila je                               comunişti  —  m uncitori,  m aiştri   şi
                                                                                                                   lor  cvi  cei  mai  buni  dintre  cei  mai   de  o  înallu  productivitate.  O  muncă   Pentru  v iito r  este  necesar  ca  acti­  ingineri  care  au  studiat  la  faţa  lo­
                                                                                                                    buni  m uncitori,  şi  să-şi  repartizeze   mai  susţinută  puteau  să  desfăşoare   vitatea  com itetului  de  partid  să  fie   cului  problemele  mai  complicate  ale
                                                                                                                    cit  mai  judicios  forţele  la  locurile   in  această  direcţie  organizaţiile  de   orientată  spre  folosirea  la  întreaga   reparaţiilor.  Aceasta  a  făcut  ca  re­
                                                                                                                   principale  ale  producţiei.       bază.  In  sectoarele  forestiere   din   capacitate  a  mecanismelor  şi  u tila ­  paraţiile  din  sectorul  m etalurgic  să
                                                                                                                     Ca  urmare,  a  fost  desfăşurată   o   cadru!  întreprinderii  lucrează  m ulţi   jelor,  folosirea  pc  scară  mai  largă,   se  reducă  în  acest  an  de  la  60  de
                                                                                                                    muncă  politică  mai susţinută, iar prin   m uncitori   buni,   membri   şi   can­  de  către  toate  brigăzile,  a  metodei   zile  planificat,  la  42  de  zile,  ia r  re­
                                                                                                                                                      didaţi   de   partid   care   pe  lingă                              paraţiile  capitale  ale  fa b ricii  de  a-
                                                                                                                    exem plul  personal  al  com uniştilor,                              de  organizare  a  lucrului  în  brigăzi   cid  şi  sulfat  de  cupru  au  fost  scur­
                                                                                                                    m uncitorii,  m aiştrii  si  inginerii   au   pregătirea  profesională  au  acumulat   complexe  cu  plata  în  acord  global.
                                                                                                                    fost  m obilizaţi  la  o  activitate  rod­  şi  a  bogată  experienţă  practică.  Pot   Toată  atenţia   trebuie   îndreptată   tate  cu  3  zile.  Reducerea  termene­
                                                                                                                                                      fi  a m in tiţi  in  această  p rivin ţă   co­                       lo r  de  reparaţii  a  dus  la   fabrica­
                                                                                                                    nică  care  a  condus  lă  realizarea  sar­  m uniştii  Romulus  Şerban,  Pavel  Şer­  acum  spre  recuperarea  răm inerii  în   rea  de  produse  peste  sarcinile  de
                                                                                                                    cin ilo r  de  plan  in  cele  10  luni   ale                        urmă  şi  .pregătirea  co n d iţiilo r  pen­
                                                                                                                                                      ban,  loan  Vladislav,  G nvrilă  Nasta                              plan,  realizarea  de  economii  Ia  ma­
                                                                                                                    anului  curent.  Astfel,  sectorul   de   şi  m ulţi  a lţii.  O rganizaţiile  de  bază   tru  realizarea  incă  din  prim a  zi  a   terii  prim e  şi  m ateriale  în  valoare  de
                                                                                                                                                                                         anului  1965  a  planului  de  producţie.
                                                                                                                    industrializare  a  raportat  pînă  la  1   P.M.R.  nu  i-au  îndrum at   insă   să   Toată  g rija   să  fie  manifestată  faţă   peste  75.000  lei.
                                                                                                                    noiembrie  1964  îndeplinirea  planului   vorbească  tovarăşilor  lor  de  muncă   de  crearea  co n d iţiilo r  de  muncă  şi   P articipanţii  la   discuţi»   p rin tre
                                                                                                                    la  producţia  globală  in  propoi*ţie  de   despre  metodele  ce  Ic  întrebuinţea­  de  viaţă  a  m uncitorilor   forestieri,   care  Valentin  Boldur.  Traian  Ursu,
                                                                                                                    110,4  la  sută,  la  producţia  m arfă  pla­  ză  ei.  cum  îngrijesc  mecanismele  şi   faţă  de  organizarea  a ctivită ţii  ru ltu -   Aurel  Guşat  şi  a lţii  au  subliniat  ne­
                                                                                                                                                      utilajele  cu  care  lucrează.  Nu  a  c-                            cesitatea  ca  în  v iito r  com itetul  de
                                                                                                                    nul  a  fost  depăşit  cu  4.9  la  sută.  Re­                       ral-edurative  şi  îndeosebi  la  gurile
                                                                                                                                                      xistat  preocupare  pentru  organiza­                                 partid  sâ-şi  îndrepte  mai  m ult  a-
                                                                                                                    zultate  frumoase  a  obţinut  şi  secto­  rea  unor  schim buri  rle  experienţă   de  exploatare.     tenţia  spre  creşterea  p ro d u ctivită ţii
                                                                                                                    ru l  de  exploatare  Orăştie  care  şi-a   pe  tema  „C um   folosim  şi  în g rijim    întărind  necontenit  rîndurile   lor   muncii.  In  această  direcţie  ei  au  fă ­
                                                                                                                                                                                         cu  cei  mai  buni  m uncitori,  pcrfec-
                                                                                                                    depăşit  planul  la  producţia  marfă   utilajele  şi  mecanismele".  Mai  sînt                        cut  propuneri  p rivin d   perfecţionarea
                                                                                                                    cu  6.37  la  sută, şi  la  producţia globulă   cazuri  cînd  unii  m uncitori,  pe  lingă   ţionîndu-şi  necontenit  metodele   şi   m ijloacelor  de  muncă,  îm bunătăţirea
                                                                                                                                                      faptul  că  nu  folosesc  mecanismele  la   stilul  de  muncă,  organizaţiile  de  ba­  procesului  tehnologic  de  fabricaţie  a
                                                                                                                    cu  2.90  la  sută.  In  acest  tim p  a  cres­                      ză  P.M.R.  îndrum ate  în  permanenţă
                                                                                                                                                      întreaga  capacitate,  nici  nu  le   în­                            sulfatului  de  cupnj,  folosirea  la  în­
                                                                                                                    cut  şl  productivitatea  muncii   cu   grijesc  cum  trebuie.  Faţă  de  a titu ­  de  com itetul  de  partid.  îşi  vor  putea   treaga   capacitate  de  producţie   a
                                                                                                                    14.51  la  sută.                  dinea  unor  m uncitori  ca  loan  M tiler.   aduce  o  contribuţie  sporită  la  e xtin­  tu rn u rilo r  şi  a  camerelor  de  plum b
                                                                                                                     In   darea  de  seamă  prezentată  şi   loan  Ciopa  şi  a lţii,  care  nu  au  grijă   derea  experienţei  înaintate,  la  mo­  prin  asigurarea  unei  stro p iri  u n ifo r­
                                                                                                                                                                                         bilizarea  întregului  colectiv  dc  m un­  me  şi  constante  a  tor  şi  menţinerea
                                                                                                                    în  discuţiile  purtate,  s-a  scos  in  evi­  de  mecanismele  încredinţate  nu  s-a
                                                                                                                                                                                         că  in  înfăptuirea  sarcinilor  trasate   un vii  regim  optim   de  tem oeratură.
                                                                                                                    denţă  faptul  câ  organizaţia  de  par­  luat  o  atitudine  hotăritâ,  de  curm a­
                   Brigada  condusă  de  Nicolae  Lungu  din  secţia  ma$ini-unelte  se  menţine  evidenţiată  in   întrecere                                                            de  pnV d,                                     N IC O LA E   B A lE Ş A N
              socialistă  de  la  începutul  anului.  Fotoreporterul  nostru  V.  ONOIU  a  surprins-o  In  obiectivul  aparatului   tid  de  aici  nu  a  acordat  toată  aten-  re  a  neglijenţei,  Mai  sint  încă  me­      (din   colectivul   subredacţiel
              in  timpul  asamblării  cutiei  de  avans  de  la  freza  universală.                                 ţia  în d e p lin irii   planului  pe  sorti-   canisme  defecte,  care  din  cauza  lip-  S.  CERBII        noastre  voluntare  Zlatna).
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20