Page 16 - 1964-12
P. 16
fag. 4 Drumul socialismului Nr. 309P
DE PESTE HO ŢÂR E
Sesiunea Munsrii Generale COMBAT: „Ofensiva spaniolă
a 0. N. U. împotriva GihraEfaruiui“
PARIS 3 (Agerpres). — autonomie, a omis să consulte Ma
Reprezentanţii statelor nou primite işi spun cuvintul Sub titlu l „Ofensiva spaniolă îm dridul.
potriva G ib ra lla ru lu i", ziarul „Com In ochii experţilor britanici — şi
NEW YORK 3 (Agerpres), — lonialism ului de pe continentul a bat" publică sub semnătura lui Geor- în privinţa aceasta laburiştii ş*i con
La şedinţa din după-amiaxa zilei frican şi va s p rijin i pe toţi aceia care ges Andeisen un articol în care se servatorii sînt de acord — Franco şi
de 2 decembrie a A dunării Genera se pronunţă pentru interzicerea şi spune, printre altele: „De mai bine m in iştrii săi au depus plingerea lor
le a O.N.U. au luat cuvintul repre nim icirea armei nucleare. El s-a pro de o lună, presa spaniolă duce o la O.N.U. din motive de politică
zentanţii statelor nou prim ite în nunţat în mod energic pentru res campanie amplă îm potriva Marei internă. Problema G ibraltarului este
O.N.U., M alawi, Malta şi Zambia. tabilirea d re p tu rilo r legitime ale R.P. B rita n ii şi a in te n ţiilo r guvernului menită să slujească la abaterea ne
M ulţum ind m em brilor Consiliu Chineze în O.N.U., subliniind că nu laburist de a acorda G ibralta ru lui m u lţu m irilo r si efervescenţei sociale
lui de Securitate pentru rcromanrla- mai guvernul R.P. Chineze are drep independenţa in cadrul Common- care se observă în mai m ulte sec
î ca de a prim i ţara sa in calitate de tul să vorbească in numele poporu w ealtlnilui". toare din Spania.
membru al O.N.U., Hastirygs Banda, lui chinez. Desigur, diferendul nu datează de Referindu-se în continuare. Ia a-
prim ul m inistru al Republicii Ma- Prim ul m inistru al Maltei. G ior- astăzi. Incepînd din 1963, comisia m eninfările spaniole de a recurge
lawi, a arătat că ţara sa este una gio Borg O livier, şi m inistrul afa O.N.U. însărcinată cvi problemele la acţiuni „ronci\*te" de represalii
din cele mai puţin dezvoltate din cerilor externe al Zambiei, lvap- decolonizării a fost sesizată de o ca blocarea G ibraltarului. tăierea a-
punct de vedere economic şi are wepwe, au asigurat Adunarea Gene plîngere a M adridului în legătură peductului care alimentează această
nevoie de ajutor economic din par rală că statele lor vor respecta nea cu G ibrallarul. Guvernul Franco re bază şi oprirea accesului celor zece
tea ţă rilo r dezvoltate El a cerut ca bătut Carta O.N.U., vor contribui clamă lichidarea enclavei britanice m ii de m uncitori spanioli care troc
ajutorul economic să nu 1 ie însoţit la întărirea păcii şi la îndeplinirea zilnic linia de demarcaţie, „Combat"
de condiţii um ilitoare, deoarece acest celeilalte sarcini ale Organizaţiei în peninsula Ibcuică, în numele scrie :
ajutor „nu face decît să împiedice N aţiunilor Unite. luptei şi p rin cip iilo r anticolonialis HI U M A N I A. — In foto : C onstrucţii moderne în centrul oraşului Rangoon, capitala Blrm anlel.
dezvoltarea economică a tinerelor ★ te. Ceea ce nu-1 împiedică să pose „Asemenea măsuri constituie evi
state". Prim ul m inistru a) R epubli In şedinţa plenară din dimineaţa de şi să vrea să păstreze cu orice dent o armă cu două tăişuri. In tru -
cii M alawi a declarat că deşi ţara zilei de 3 decembrie a A dunării Ge preţ te rito riile sale din Maroc, în cît aproape 80.000 de cetăţeni spa 0 declaraţie
sa este puţin dezvoltată, ea va con nerale a O.N.U. au început dezba special Ceula si M elilla. In s p riji n ioli îşi cîstigă existenţa datorită li Despre apropiatele întrevederi
trib u i la Înlăturarea răm ăşiţelor co terile generale. nul tezei sale, M adridul acuză Lon v ră rilo r şi serviciilor făcute G ibral-
la ru in i şi cum tra ficu l tu riş tilo r care
dra de „abuz de putere" si „încăl a preşedintelui
vizitează şi părăsesc G ib ra lla ru l con ale lui Wilson la Washington
care a angajamentelor" în vigoare
tribuie esenţial la viaţa economi
de la T ratatul de la UtreclU, sem că a regiunilor înconjurătoare, orice
Dineu oferit de Dean Rusk Anglia şi Olanda. P o trivit articolu fel de „slare de asediu" ar aduce LONDRA 3 (Agerpres). — dintelui Johnson, poziţia A ngliei în Makarios
vederilor W ilson va expune preşe
nat în 1713, între Franţa, Spania,
Pe agenda a ctivită ţii diplom aţiei
lui 10 al acestui tratat, Londra se mai m ari prejudicii spaniolilor de- occidentale, deosebit ele încărcată în legătură cu proiectul american de NICOSIA 3 (Agerpres). —
cit englezilor-.
NEW YORK 3. — T rim isul spe şefilor unor delegaţii prezente la lu obliga să supună orice m odificare ajunul deschiderii sesiunii Consiliu creare a F.N.M. precum şl contra In urma ş tirilo r apărute in presa
cial Agerpres, I. Gâlăţeanu, trans crările sesiunii A dunării Generale privind statutul G ibralta rului apro lui M inisterial al N.A.T.O. dc Iu Pa propunerile britanice Iu această fo i cipriotă, p o triv ii cărora ar fi frx>t
O.N.U. bării prealabile a guvernului spa ris, un loc deosebit îl ocupă vizita ţă. Vor fi examinate, după cile se
mite : Secretarul de stat al S.U.A., Franţa îşi menţine organizat un complot pentru răs
La cocteil a participai şi Corneliu niol. Or, Londra, acordind am il aces prem ierului britanic Harold Wilson crede, relaţiile dintre cele două ţă ri
Dean Rusk, a oferit un cocteil la Mănescu, m inistrul afacerilor exter ta o nouă constituţie G ibraltarului, la Washington la 7 şi 8 decembrie, şi alte probleme internaţionale. In turnarea guvernului cipriot grec,
hotelul W aldorf Actoria, în cinstea ne al R.P. Romîne. care comportă un anum it grad de poziţia faţă de F. N. M. unde va avea convorbiri cu pre tr-o declaraţie făcută m iercuri la preşedintele Makarios a făcut o de
şedintele Johnson. Comentatorii po Londra, prem ierul britanic a arătat claraţie in care, printre altele a
PARIS 3 (Agerpres). — litic i apreciază că întrevederile John că se va folosi de vizita sa în S.U.A. spus: „Eu am descoperit cu regret
că paralel cu armata regulată şi cu
Subsecretarul de stat al S.U.A , son—Wilson, ca ele altfel mai tonte pentru a exprim a preşedintelui John
recentele întrevederi dintre d iferite son m ulţu m iri pentru ajutorul acor O rganizaţiile de stat în C ipru s-au
Geoi’ge Bal!, care participă la lucră stabilit de d iv a tim p, sub diversa
rile sesiunii O.E.C.D., a avut m iercuri o ficia lită ţi occidentale, vor li con dat M arii B rita n ii în vederea lic h i nume, grupuri înarmate sau ne-
o întrevedere cu m inistrul A faceri sacrate îndeosebi problemelor refe dării d ific u ltă ţilo r financiare prin înarm aie".
lor Externe al Franţei, MounYe ritoare la crearea forţelor nucleare care trece Anglia. Preşedintele a adăugat că o orga
Conve de M urville . P o trivit agenţiei m ultilaterale ale N.A.T.O. De la Washignton, Harold Wilson nizaţie sub numele de „P h ilik i Etc-
United Press Iniei naţional, Geoi’ge Agenţia France Pressc relatează, va pleca la New York unde va avea ria" (Societatea prietenilor), tipăreş
Uall, a lansat cu acest p rilej un nou în legătură cu vizita lui Wilson la întrevederi cu secretarul general al te si distribuie în mod clandestin
apel adresat Franţei de a renunţa Washington că ol va fi însoţit de Pa O.N.U., U Thant. M in istru l apărării manifeste, recrutează anumite per
la ostilitatea manifestată faţă de tricii Cordon W alker, m inistrul b ri al M a rii B ritan ii îşi va prelungi v i soane din ritu lu i m em brilor demo
planul american de creare a forţelor tanic al afacerilor externe, de Dcni.s zita la Washington cu o zi sau două bilizaţi ai gărzii naţionale, şi din
nucleare m ultilaterale ale N.A.T.O. Ilealcy, m inistrul apărării, dc lordul pentru convorbiri detaliate cu Ko-
rin d u l tineretului, pe caic îi antre
Din suise franceze sc relatează însă, M ountbaiten, şeful st-ntului m ajor bert MoNamara, m inistrul apărării nează în min ui rea arm elor. El a fă
că nu s-a realizat nici un progres general si de a lţi specialişti în pro al S.U.A. cut apel la elev» de a iui se lăsa
în ce priveşte schimbarea atitu d in ii antrenaţi de aceste grupuri ilegale
Franţei faţă ele crearea forţelor nu blemele apărării In cercurile poli După încheierea vizitei în S.U.A., slabiliie in diferite legiuni ale in
cleare m ultilaterale ale N.A.T.O. tice se apreciază că în cadrul între- prem ierul britanic va pleca la Ot- sulei.
lawa, pentru întrevederi cu prem ie Makarios a avertizat că „guvernul
rul canadian Lester Pearson, şi cu cipriot este hotârit să ia măsuri cu
alte oficia lită ţi canadiene. scopul de a face faţă acestei ritu a
RĂSCULAŢII CONCOLE lii intolerabile. Constituirea orga
nizaţiilor secrete este inadm isibilă.
Ea este interzisă cu stricteţe pentru
întoarcerea Iui Peron că aduce daune naţiunii. M em brii
îsi Întăresc po ziţiile unor astfel dc organizaţii vor fi pe
în Argentina a eşuat depsiţi în mod sevei".
S T A N LE Y V ILLE 3 (Agerpres). — laţiei congoleze. O sîliiaţ.ip dificilă
Inform aţiile din Lcnpoldviile si s-a creat la .Stanleyviile în învia iz RIO DE JANEIRO 3 (Agerpres).
m ărturiile celor veniţi de acolo con bucnirii epidemici de febra tifoidă, După o şedere de 19 orc si 30 m i „Sonda-2“
firm ă părerea că situaţia m ilitară care, după cum relevă agenţiile a- nute pe aeroportul internaţional El
în Congo sc prezintă, după cum . re mericane de presă este, do aseme Galeno din Rio de Janeiro, „fostul îşi continuă zborul
marcă agenţia,France Prcsse, „în tr-o nea, un rezultat al masacrelor comi preşedinte, al Argentinei, Juan Pe
lumină puţin favorabilă guvernului se de ostaşii chnmbisli. Pe străzi ron, a fost reim barcat pe bordul MOSCOVA 3 (Agerpres) —
lui Chombe-.. Răsculaţii congolezi îşi şi în diverse clădiri zac încă cada aceluiaşi avion al companiei spanio Staţia automată „Soiula-2" işi con
reln răresc poziţiile în Stanle.wi) le vre din cauza cărora a izbucnit epi le „Ibe rin ", care l-a adus (le la Ma tinuă zborul. Pînă în prezent legă
şi în alte centre din nordul ţării. demia. drid si trim is spic capitala Spa turile cu staţia au fost stabilite (le
P o trivit agenţiei Associated Press, T rim isul France Pressc-ului des niei". Astfel a luat sfîrşit operaţiu
R EPUBLICA T A N Z A N IA . — In a lît în porţiunea oraşului Sianley- crie înaintarea trupelor guvernamen patru ori. S-au recepţionat dale re
feritoare la traiectoria (Ic zbor a
fo to : Aspect de la puternica demon viile, situată pe malul sting al flu tale şi m ercenarilor în legiunile (le nea „el retornor" („întoarcerea"), or saţici, Ia funcţionarea sistemelor de
ganizată de Peron împreună cu un
S U R I S P O R T IV E straţie antiim pcrialistă cai o a avut v iu lu i Congo, cit si în restul ora- ostateci europeni ca o „operaţiune grup de fruntaşi peronisti. încerca bord şi in form aţii ştiinţifice. Legă
nord pentru a-i elibera pe aşa-zişii
loc recent la Dar cs Salaam, capi
tala republicii, ca protest îm potriva şui ui, răsculaţii au recîştigat po/.i- ineficace1'. Abia este eliberat un oraş rea fostului preşedinte (le a se îna turile prin radio cu staţia sînt sta
ţii însemnate. Guvernul de la Loo-
politicii im perialiste de im ixtiune poldviilc a trim is noi elective m ili- sau sat că imediat acestea cad din poia în Argentina a fost stopată la bile. Sistemul de bord dc d irija re
Rio ele Janeîro. Guvernul brazilian,
Ieri pe stadionul „23 A u g u st11 din C ap itala în treburile interne ale Tanzaniei. tare Ia S lanleyville şi Kîndu. Cu nou în m îinile răsculaţilor. M oralul aeţionîncl în baza unei cereri a au a staţiei automate „Sondn-2- execu
tă în mod precis rudîotomenzile de
toate acestea, numeroşi ofiţeri din soldaţilor din unităţile guvernamen to rită ţilo r argenlinicne, a refuzat să pe Pămînt.
armata guvernamentală, precum şi tale ce operează în această legiune permită lui Peron să-si continue La 2 decembrie, ora 22,00 (ora
Dimuno Bucureşti — Primul ministru al Indiei mercenari, îşi exprimă părerea că este foarte scăzut. M u lţi dintre ei fac drum ul spre Paraguay, unde avea Moscovei), staţia s-a. aflat la o dis
parte din trib u rile ce trăiesc in a-
„este posibilă reocuparea localităţii
intenţia să rărninâ în aşteptarea po
tanţă de 710.000 km de la Pămînt
K indu" de căite răsculaţi. ceastă parte a ţă rii de unde re ti s ib ilită ţii de a reveni la Buenos deasupra punctului suprafeţei tei es
Internazionale Milano 0-1 (0-0) a sosit ia Londra La Stanleyvillc, în sectoarele n- cenţa lor ele a reprima populaţia Aires. Intr-un comunicat al M in is tic avind coordonatele 128 grade lon
fIale încă sub controlul trupelor lui care este în întregime de partea răs terului brazilian al A facerilor E x gitudine estică şî 5 grade latitudine
Ieri pe stadionul „23 August' din deschis scorul prin Dumenghini care LO NDRA 3 (Agerpres). — Chombe, continuă reprimarea popu culaţilor. terne sc subliniază că această m ă sudică.
Capitală iu prezenţa a peste 70.000 a şutat precis în urma unei pase Joi a sosit Ia Londra, prim ul m i sură a fost luată „în sp iritu l pro In continuare, legăturile cu staţia
de spectatori pe un thnp friguros si primite de la tinărul centru atacant nistru al Indiei, Lai Bahadur Shas- fundei colaborări care există între automată „Soţul a-'2" vor fi stabilite
ceţos, echipa de fotbal Internaţio Cori. In ultima parte a meciului bu iri. Este prim a sa Vizită în Anglia. ven ezu ela ; C io cn iri între trupele guvernele Braziliei şi Argentinei", conform program ului.
nale Milano, deţinătoare a cupei in cur eştenii. au avut două mari ocazii Shastri va avea convorbiri cu p ri
tercontinentale n învins cu 1-0 (0-0) de a egala lămurite de Sării care in mul m inistru britanic, Harold W il- g u vern am en tale şi partizani
pe Dinam o bucureşti în cel de al minutul S0 a blocat spectaculos min son si cu a lţi mem bri ai guvernului
doilea meci din cadrul „Cupei cam gea şutată de la numai 3 m de Pir în probleme de înteres comun.
pionilor europeni'. Dinamoviştii nu eu l.ab. In ii-o declaraţie făcută la sosire, CARACAS 3 (Agerpres). — Drept răspuns la măsurile guver & c u r
dominat mat m ult dar lipsa de e- Iu decursul meciului, s-uir remarcat prim ul m inistru indian a declarai Guvernul Venczuelei a trim is în nului, partizanii clin regiunile ele n
ficacilalc si focul slab prestat pe de la oaspeţi Corso, care a fost co ia ţara sa va continua politica de regiunile din vestul ţă rii mar» uni est ale ţâ rii au întreprins o scrie
„tripletă' nu le-au permis să obţină ordonatorii jocului, Guan(eri. Peiro neangajare. El şi-a exprim at păre tăţi m ilitare pentru a lichida mişca de operaţiuni îndrăzneţe. Ei au ata
un rezultat favorabil. Cu toate că iar de la gazde Popa şi Pircălab. rea că relaţiile indo pakistaneze rea dc partizani din statele Lara, cat localitatea C aritî din statul Mo-
porneau cu un avans de 6 puncte ob Arbitrul uusliac Wlachojanis a „s au îm bunătăţit considerabil", sub Portughesa şi Falcon. In localitatea nagas, unde au pus stăpînire pe ca H AV A N A . — Poporul cubanez lui, atita tim p eît Parisul si Lon
ţinut la Milano oaspeţii au jucat liniind că „este im portant ca In Acuarigo a avut loc o ciocnire între zărm ile gărzii naţionale, poştă şi a sărbătorit ecn de-a V IU a a n i dra obiectează îm potriva proiec
multă vreme prudent şi s-au apărat condus următoarele formaţii: Dină- dia şi Pakistanul să trăiască în re trupele guvernamentale şi partizani. telegraf. După cc au capturat can versare a debarcării in provincia tului american dc creare a F.N.IM.,
snpranumcric. Ei au ştiut însă să nto bucureşti: Datcu, Popa, N unw cil- laţii mai bune- . Referindu-se la si P otrivit relatărilor piesei, trupele tită ţi im portante dc armament, par Oriente a unui detaşament dc re nu sc poale aştepta din pin ten Ita
contraatace periculos şi să obţină i>ic- ler 111. N unw eiller IV, Ivan, Petru, tuaţia din Congo, el a relevat că a- Se deplasează cu mare greutate de tizanii s-au retras în m unţi. Intr-u n voluţionari în frunte cu Fidel Cas- lici o declaraţie în favoarea creării
toria. După 15 minute de perioade Popescu. Pîtcălab. Kne II, Frăţilă, ccasiă ţară „trebuie să fie lăsată alt stat din estul ţării. Sucre, un de tro Lupta p atrioţilor cubanezi a forlelor nucleare m ullilateralc ale
egale de dominare, dinamoviştii au Mai du. >ă-şi reglementeze singură propriile oarece numeroase drum uri sini m i taşament de partizani a cucerit lo dus la zdrobirea dictaturii lui Ba N A T O .
controlat mai mult jocul şi puteau Internazionale Milano: Sarti, Ma- sole probleme". nate de partizani. calitatea Jagnaripo. tista şi la eliberarea ţării. Cu acest ALGER — Vineri sosesle la A l
lalrasi, B urgnith, Tagnin. Guarneri, p rile j, la Havana a fost deschis ger Ornai* Mahmoud al iMuntaser,
deschide scorul însă Haidu, Popescu
Picchi, Bcdin, Domenghini. Gorî, orăşelul universitar. La deschide prim ul m inistru al Libiei, intr-o
şi Frăţilă au ratat. După pauză, in Corso, Peiro. rea acestuia, a rostit o cuvinlarc vizită oficială dc trcj zile. El va
O reconsiderare reală ? ducerii naţionale al P artidului U nit mentală, care va avea întrevederi
minutul 57 fotbaliştii italieni au (Agerpres) Fidel Castro, prjni-scc rotar al con fi insolit dc o delegaţie guverna
al Revoluţiei Socialiste şi prim -
cu oficia lită ţile algeriene „in pro
IW CUPA DE TOAMNA n iin islm a) Cubei. bleme politice şi economice cc in-
S.AN JOSE — In capitala Re
tcrcsCcTză cele două ţări si va face
Tu contextul reconsiderării com Arabici de sud In termenii „înţele ei locale de a avea un cuvînt de spus publicii Costa Rica a avut loc un un schimb dc păreri în legătură
plexe a politicii britanice se p a ie tă gerii" de la Londra, Adenul şi cele în stabilirea viito ru lu i ţării. Nu este m iting de solidaritate cu lupta po cu colaborarea dintre ţările Ma-
T e x tila S e b e ş — M inerul D e v a viitorul re la ţiilo r clinlre Anglia şi te lalte te rito rii ale federaţiei trebuie însă maî puţin «adevărat că acest e- porului . vcnczuclcan pentru lib e r glucbului".
rito riile (lin Federaţia Arabiei de să obţină independenţa cel mai tîr- lernent se referă îndeosebi la aspec tate, organizat din in iţia tiva U niu PARIS. — La Paris a avut loc
2 - 3 0 - 1 ) Sud preocupă noul guvern englez. ziu pînâ în 19G8. iar baza m ilitară te procedurale. A ctualul guvern a re nii tineretului socialist din Costa o adunare a mai m ultor organiza
ţin u t vechea idee conservatoare de
din Aden. poziţie de considerabilă
A dm inistraţia Wilson a trim is „la
faţa locului- pc m inistrul pentru co im portanţă strategică pentru întrea menţinere a bazei m ilitare In Aden. Rica. La m iting au luat cuvintul ţii antifasciste si din mişcarea dc
A fost nn meci deosebit de fru să fi unifice de trei ori pl in Belea lonii al M arii B ritanii, Anthony ga regiune, urmează să fie m enţi Referindu-se la viito ru l bazei din preşedinţi ai Federaţiei studenţilor rezistenţă la care au participai ci-
mos, cu multe faze de fm bal la care (min. 6) şi Delios (nun. 49 si 80). Greenwood. însărcinat „cu misiunea nută. Aparent, poziţia guvernului Aden, Denis Healey, m inistrul apă din Costa Rica, ai Confederaţiei teva m ii de persoane pentru a pro
şi-au adus contribuţia ambele e- Pentru Textila an marcul Sîinilie specială de a prezenta factorilor de conservator a obţinut atunci un cîş- ră rii al Angliei, interpelat la 30 no generale a m uncitorilor, ai U niu testa îm potriva h olărîrii guvernu
chipe. Textila a avut perioade mai (min. 15) si Culcami (min. 52). răspundere (guvernului şi lid e rilo r tig de cauză, dar prevederile de la iembrie in Camera Comunelor, a nii fem eilor din Costa Rica, ai lui Icderal vest-germau dc a înceta
lungi de dominare, dar nu a putut A condus bine o brigadă din Sebeş, partidelor politice) noua poziţie a Londra au accentuat şi mai m ult fiă - răspuns: „P olitica guvernului preco partidului Avangarda populară din la 9 mai 1905 urm ărirea crim in a
înscrie mai ales datorită intervenţii avind la centru pe E Lucaci. Angliei în vederea arm onizării inte m întările politice din Federaţia A ia nizează menţinerea bazei în acnrd Costa Rica. lilo r dc război nazişti. V o rb ito rii
lo r portarului Tunaru. care a fost reselor Londrei cu ale te rito riilo r biei de sud. cu guvernul acestui teritoriu, alît L U X E:\IHURG. — Reuniunea Co au arătat că hotărirca guvernului
cel mai bun de pe teren. Mai ru ti DORIN LADAR U din Federaţia Arabici de Sud”, scrie Presa engleză şi internaţională s-a tim p cit existenţa ei este cerută de m itetului consultativ al Com uni federal de a nu prelungi terme
nată, echipa M inerul Deva a reuşit corespondent tăţii Europene al Cărbunelui şi nul dc prescripţie pentru urm ări
agenţia U.P.Î interesele pe care le avem in i n- O ţelului (C.E.C.O.), a manifestat o rea crim in a lilo r de război nu arc
Stopul principal al vizitei m inis nmn", adăugind că „m otive puternice accentuată rezervă faţă dc -planul valabilitate juridică şi că vinova
trulu i englez, (lupă cum se exprimă
IN MECfRESTANTA agenţia U.P.I., este „crearea unei at Comentariul zilei de ordin strategic si economic ne de fuziunii executivelor (C.E.C.O , Pia ţii pentru crimele comise în tim
termină s-o menţinem-.
ţa comună si Euratom) Reprezen
pul războiului nu trebuie supusi
mosfere de încredere, care să per U ltim eie ştiri transmise de agenţii tantul Italiei, Domcnico Taccone, n legislaţiei ţă rii lor ci dreptului in
le de presă atestă, însă, că in ciu
Constructorul Hunedoara - Aurul Brad 0-0 mită tuturor partidelor politice să da „p o liticii de întîm pinarc- a inte declarat că numai fuziunea exe ternaţional.
cadă de acord asupra convocării li
BONN. — In Ituiulcstagul vesl-
nei conferinţe constituţionale în ve referit în ultim a vreme la existen reselor populaţiei locale, adoptată de cutivelor nu rezolvă nimic. Repre german au avut loc m iercuri dez
zentanţii sindicatelor din Comite
ţa unor clemente caic ar indica o a-
Meciul restanţă dintre cele două n p 'ile cu succes în ultim ă instanţă derea acordării independenţei şi a m im itâ schimbare în politica b rita A. Greenwood. foi ţele patriotice care tul consultativ si-au exprim at Ia bateri aprinse in legătură cu a p li
echipe s-a desfăşurat miercuri pe de portarul Rusii. A ti t jucătorii cit viitorului bazei m ilitare engleze din nică în /Vrabia de sud. P rintre fap luptă pentru independenţă reală îşi rindul lor, îndoielile în legătură
stadionul Constructorul. S-a jucat şi spectatorii au fost nem ulţum iţi Aden". Greenwood are însă de înde tele tare sc invocă în sp rijin u l a fir continuă atacurile îm potriva trupe cu eficacitatea unei viitoare fu carea legii p rivin d „raţionalizarea
înlr-un ritm rapid, ambele echipe de a rbitraj. A rb itru l a refuzat echi p lin it o misiune dificilă m aţiilor că politica britanică în a- lor britanice, iar liniştea serilor cal ziuni a executivelor. Preşedintele industriei cărbunelui". P o trivit a-
cestei legi, in R.F Germană u r
şi în special Constructorul, au luptat pei Constructorul două lovituri de întrebarea firească care se im pu ccastă parte a lum ii arabe ar su me ale Adenului este întreruptă frec înaltei autorităţi a C E.C.O., Del mează să fie închise in anii urm ă
mult pentru a cuceri cele două In 11 m : în min. 63, la un fault ne este: Cu ce se deosebeşte actuale feri m odificări se numără sj eventua vent de exploziile bombelor. Bo. a făcut cunoscut că înalta au tori aproxim ativ 40 mine de căr
puncte. Munerlorenîi au dominat ma grosolan în careu comis asupra lui poziţie engleză de vechea platform ă la acceptare de către guvernul en Se cer deci soluţii si nu paleative. toritate a C.E.C.O. nu va lua nici bune, cei aproape G0.000 dc m ineri
joritatea tim pului şi au creai mai l-lomeehi. rare se găsea in poziţie conservatoare? Măsurile adoptate de glez a ţin e rii unor alegeri sub supra Dacă guvernul englez preconizează o in iţia tivă in problema fuziunii. care lucrează in aceste mine fiind
multe ocazii de gol. favorabilă şi la un henţ clar comis conservatori, prin spiritul lor rigid vegherea O N U Pe de altă parte, sau nu soluţii reale, râmîne deocam IIONN*. — Cnmcntind recenta v i în pericolul do a fi concediaţi Dez
Brădenii an m uncit mult în a- de un apărător oaspe în min. 72. şi nerealîst. au eşuat. Alegerile din autorităţile britanice se pronunţă dată o problemă fără răspuns. In zită la Roma a m inistrului vest
părare şi au avut cîieva ocazii clare vara acestui an. organizate în Aden. pentru iniţierea unei conferinţe con orice caz. o asemenea soluţie nu poa german al apărării, Kai Uwe von baterile diu Hundcstag au consti
dr go) pe care le-an creat cu con VOICU ALBU nu an avut urm ările dorite de Lon stituţionale privind stabilirea datei te fi viabilă decît dacă respectă drep Hasscl, şi convorbirile acestuia cu tuit, după părerea agenţiilor de
presă, o dovadă că nici partidele
cursul a rb itru lu i. Ele an fost însă corespondent dra. Ele au Inst boicotate (le princi sî condiţiilor acordării independen tul la autodeterminare al populaţiei m inistrul apărării al Ita lici, G iulio (lin coaliţia guvernamentală, nici
palele partide politice printre care tei la rare să participe alături de re din Arnbia de Sud. reafirm at de cu- Andrcotti, ziarul „SU utgarter Zci- P artidul social-democrat nu inten
s^a numărat şi Partidul socialist prezentanţii guvernului si toţi fac rînd şi în rezoluţia pentru Aden a tung- scrie : m inistrul apărării al ţionează să ia pc v iito r vreo mă
P R O N O E X P R E S populai’ din Aden Insuccesele for torii politici din aceste teritorii. Este Com itetului Special al O N .U . pen R.F.G. iui a reuşit să obţină par sură concretă pentru a împiedica
mulei conservatoare au fost dovedi fără îndoială un element nou în po tru examinarea aplicării Declaraţiei ticiparea necondiţionată a Italiei închiderea m inelor pentru care
La concursul Pronoexpres nr. 49 17 10 36 49 23 20. te şi de ineficienta ..aranjam entului- ziţia britanică care pare să recunoa cu privire la acordarea independen la forţele nucleare m ultilaterale
din 2 decembrie 19C4, au ieşit ui - 16 30 stabilit in iunie la Conferinţa de la scă acum posibilitatea şi dreptul re ţei ţâ rilo r si popoarelor coloniale. ale N.A.T.O. După părerea ziaru concernele primesc z.eci dc m ilioa
ntătoarele numere : Fond de prem ii : 590 928 lei. Londra privind, viitorul Federaţiei prezentanţilor autentici ai populaţi A. DUMÎTRESCU ne de mărci drept compensaţii.
Redacţia şl adminlslraţia ziarului: str. Dr. Petru Groza nr. 25 telefon 15 88, 1275, 15 85, 20 78 Taxa plătilA In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.TR nr 263.328 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul; întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva 40.065