Page 17 - 1964-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAl ‘ A
C IT IŢ I Scrisoarea
IN N U M Ă R U L
D E AZI cocsariior hunedoreni
A
o Metode şi procedee în către minerii din Lupeni
w Brss munca instrucliv-educativă ;
O Se pot asigura condiţii
mai bune pentru icrnarca ani­ Ca şi dumneavoastră, tovarăşi m i­ tăm în situaţiile noastre statistice
realizări Ia to(i indicatorii, ne în ­
m alelor ; neri din Lupcni, cocsarii hunedoreni
ţv4 v e< i \ : V i ' N x 7 sc străduiesc să dobîndească reali­ dreptăm gîndul şi către dum nea­
O Carnet cultural zări cit mai frumoase, pentru a în­ voastră. Căci in succesele cocsariior
(pag. 2 -a ); cheia cii succes am il 19G4. Facem se oglindesc şi e fo rtu rile susţinute
O Discuţie cu cadre de con­ acum b ilanţul m uncii, analizăm acti­ ale harnicilor m ineri din Lupcni,
. . . . . C%——- y & '« . iL i ^ S 7 care zi şi noapte sc străduiesc în a-
iw n > r**a \l a r . ^ A v ^ T i f r i t / î r r * \ > n ^ f j m ducere de la C. S. Hunedoara vitatea depusă, scoatem în eviden­
Î
M^SjgMMHIlllKlilIIIII despre: angajamente — preo­ ţă experienţa înaintată şi plănuim dîncuri, la sute dc m etri sub pă­
unul, să scoată la „lu m in ă " canti­
cc să facem pentru ca în v iito r să
cupări — realizări ridicăm realizările pc o treaptă şi tăţi sporite de cărbune, dc calitate
(pag. 3-a); mai înaltă. B ilanţul pc 11 luni al cit mai bună. Noi ştim că,cea mai
colectivului nostru arată că ne-am marc parte din cărbunele cocsifi-
O De peste hotare îndeplinit angajamentele anuale : am cabil îl livrează cocscricj m inerii dc
ANUL XVI. NR. 3091 SIMBÂTĂ 5 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a). produs 7,190 tone cocs peste plan. cu la Lupcni. A lă tu ri dc voi, depun
o rezistenţă dc 71 procente la toba strădanii şi m inerii dc Ia Vulcan şi
Micum . Am obţinut şi alte succcsc, Uricani. Ne folosim dc p rile ju l ana­
care sc datorcsc a ctivită ţii rodnice lizei pc care o faceţi în conferinţa
ADUNĂRILE DE DARE B i n c ro n ic a în tre c e rii a întregului colectiv, în frunte eu pentru a vă adresa recunoştinţa
mină
organizaţiei dc partid dc Ja
com uniştii. A nul acesta am făcut
noastră in legătură cu s p rijin u l dat
noi paşi pc calea rid ică rii nivelu­
lui tehnic al producţiei ; bunăoară, procesului nostru dc producţie. Un
colectivul nostru a folosit cu succes deosebit sp rijin am p rim it din par­
DE SEAMA Şl ALEGERI Cu planul metoda statistico-m atcm atică la cal­ tea m inerilor, mal ales p rin faptul
culul reţetelor de dozare, a aplicat
că în amestecul de cărbune Lu pcni—
reţete pc structuri, ecca cc a adus
o mai marc constanţă a ca lită ţii coc­ V ulcan— Uricani sc observă o con­
stantă mai marc, ia r cantitatea dc
sului şi un nivel mai rid ica i al re­
t i
ÎN GRUPELE SINDICALE tfc rtfw t V a '‘:=# anual zistenţei. Dc asemenea, am lucrat In numele colectivului dc cocsari:
după graficul ciclic, ia r la cuptoa­
rele dc cocsificare am realizat un
Ing. A U R EL U ÎR LU Ţ IU ,
nivel tehnic optim. Toate acestea, adjunct al şefului
Sub conducerea VICHENTE BĂLAN gerîle în grupele fi i- •.M cit şi alte măsuri aplicate dc noi la secţiei cocsificare,
organizaţiilor de preşedintele Consiliului regional sindicale din şcoli îndeplinit îndemnul organizaţiilor dc partid, A N D R EI SPUNEI
partid, grupele sin­ al sindicatelor Hunedoara s-au te rm in a t Pî- nc-au permis să obţinem succese dc m aistru principal,
scamă în realizarea sarcinilor
dc
dicale avînd spri- ----- — nă în prezent au plan. M IH A I C ER N Â IAN U
şef dc echipă
jin u l şi îndrumarea com itetelor sin­ avut loc adunări de dare de seamă şi : ■ ■< ' v - . î i . Dar, acum, cind facem bilanţul
dicale de secţii şi a com itetelor sin­ alegeri în peste 270 grupe sindicale unei perioade dc activitate, cind no­ (Continuare In gag. 2-a)
din şcoli şi peste 200 în gropele sin­
dicatelor desfăşoară o susţinută acti­ dicale din in stitu ţii şi unităţi sani­ ■ B R l > *• *5
vitate în s p rijin u l în d e p lin irii sarci­ Unităţi
n ilo r de producţie, manifestă interes tare. Interesul sporit al m em brilor
pentru organizarea mai bună a în ­ de sindicat faţă de activitatea grupe­
trecerii socialiste, se ocupă cu mai lo r sindicale se reflectă prin pre­ din complexul La primele lecţii de
m ultă răspundere de problemele so- zenţa lo r la adunări care. în medie îs
cial-culturale ale m em brilor de sin­ s-a ridicat la peste 97 la sută, prin 1 h aHHHMI C. F. R.
dicat. în uim a h o tă ririi plenarei dezbaterile purtate pe marginea dă­ învăţămînt agrozootehnic
C.C.S. din 27—28 iunie 1DC3, struc­ rilo r de seamă prezentate, prin pre­ Teiuş-Coşlariu
tura şi forma organizatorică a gru­ ocuparea lo r pentru continua îm bu­
pelor sindicale s-a îm bunătăţit tot nătăţire a a ctivită ţii sindicale. Aşa, G0 de colectivişti din Ostrov, raio­ tu ie lilo r şi prin folosirea cu chib­
mai mult. In adunările lunare, mem­ de exemplu, la grupa sindicală de Ziua de 30 noiembrie a marcat nul Haţeg, mi început de ourind zuinţă a fo n d u rilo r băneşti, gospodă­
b rii de sindicat discută cele mai im ­ la catedra electro-mecanică minieră pentru colectivele de muncă dc cursurile anului 111 din codrul in- ria lor poate deveni o unitate în flo ­
portante probleme ale producţiei, dis­ din cadrul In stitutulu i de mine Pe­ la Revizia de vagoane Coşlariu. văţăm înlului agrozootehnic de masă. ritoare. Altădată, în faţa cursanţilor
ciplinei. respectarea norm elor p ri­ troşani, darea de seamă prezentată Revizia de vagoane Teiuş şi D is­ Zilele trecute ei au audiat lecţia a a fost adusă şi schiţa de amplasare
vind tehnica securităţii m uncii, pre­ şi discuţiile purtate pe marginea ei, tric tu l L. Teiuş un nou succes: patra cu tema : „F actorii care hotă­ a c u ltu rilo r în gospodăria din loca­
cum şi îm bunătăţirea a c tivită ţii cul- au scos în relief preocuparea cadre­ cele trei colective dc muncă şi-au răsc nivelul 'producţiei agricole". Cu litate, ceea ce a dat posibilitate* unei
tural-cdueative de masă propunînd lo r didactice pentru îm bunătăţirea 1 înd eplinit cu o lună mai devreme acest p rile j cursanţii au făcut cu­ mai temeinice înţelegeri a ro lu lu i pe
măsuri concrete care să ducă la re­ conţinutului prelegerilor, existind o mm prevederile planului anual de noştinţă cu im portanţa deosebită pe care îl are alegerea pentru fiecare
medierea lip su rilo r .constatate. grijă permanentă in vederea sporirii producţie. core o prezintă calitatea ară tu rii şi cultură a terenului corespunzător.
eficacităţii sem inariilor şi a lucrări­ Sporindu-şi e fo rturile pentru a a seminţei, respectarea epocii de în­ De asemenea, cind s-a vorbit de evi­
Un eveniment deosebit în viaţa şi
activitatea grupelor sindicale îl con­ lor de laborator. M em brii grupei sin­ asigura depline condiţiuni de c ir­ sămi nţa re etc., pentru sporirea con­ denţa muncii în brigadă, lectonil a
stituie adunările de dare de seamă şi dicale nr. 2 de la Şcoala de fl ani culaţie a tre n u rilo r do călători şi tinuă a producţiei agricole. Pînă a- venit eu exemple concrete din ca­
alegeri. A dunările de dare de sea­ din Brad. au criticat slaba preocu­ marfă, revizorii de vagoane şi lu ­ cum însă, colectiviştii din Ostrov au drul u n ită ţii respective.
mă şi alegeri sînt chemate să anali­ pare manifestată de biroul grupei crătorii d istrictu lu i L s-au preo­ avut p rile ju l să afle şi felul cum sc Trebuie spus că încă de la prim a
zeze temeinic activitatea fiecărei sindicale faţă de îm bunătăţirea ac­ cupat îndeaproape dc îm bunătă­ întocmeşte planul anual de produc­ lecţie frecvenţa la cursuri a colecti­
grupe sindicale la locul ei de mun­ tiv ită ţii cultural-educative şi a mun­ ţirea ca lită ţii lu cră rilo r executa­ ţie şi financiar în G.A.C. şi cum tre­ viştilo r din acest cerc a fost bună.
că. să extindă experienţa înaintată cii de educaţie la nivelul cerinţelor. te. In felul acesta, in 11 luni buie să se ţină evidenţa muncii şi C hiar de atunci in carnetul lectoru­
a b iro u rilo r grupelor sindicale şi să La adunările de alegeri care au nici un vagon din cele 698 la care a producţiei într-o brigadă de cimp. lui au fost consemnaţi şi p rim ii
stabilească măsuri concrete, eficace, avut loc în in s titu ţii şi unităţi sa­ s-au efectuat reviziile tehnice pe­ A vind In dispoziţie manualele ne­ curoanţi care se străduiesc să-şi în ­
în vederea îm bunătăţirii m uncii în nitare. în marea lo r m ajoritate dările riodice de către revizia de va­ cesare, planşe, dife rite nlte materiale suşească în bune condiţii cunoştin­
viito r. Ţ inînd seama de faptul că de seamă au fost bine întocm ite reu­ goane Coşlariu n-a căzut in ter­ didactice şi o sală corespunzătoare, ţele predate. D intre aceştia reţinem
buna desfăşurare a adunărilor de şind să facă o analiză amplă asupra menul de garanţie, nu s-a semna­ cursanţii anului III de la cercul pen­ numele colectiviştilor Valentina Zgîr-
dare de seamă şi alegeri, dezbaterile felului în care m em brii de sindicat lat nici un fus de osie aprins la tru cultura plantelor de cîmp depun cca, Vioriea Moldovanu, M ihai Isa-
şi măsurile care se adoptă cu acest şi-au îndeplinit sarcinile ce le reve­ a B n E E trenu rile de marfă şi călători ve­ m ult interes pentru însuşirea celor con, Iustin Oprio etc.
p rile j, depind într-o măsură hotărî- neau pe linie profesională, asupra rificate de revizorii de vagoane predate. Lectorul Emil M ilu it, d i­ Rezultatele obţinute pînă acum in
toare de modul în care sînt pregătite preocupării lor pentru ridicarea n i­ Rectificatorul loan Limbeanu (in clişeu) este unul din muncitorii din Teiuş, iar cei 35 km de cale rectorul şcolii generale dc 8 anî, sec­ sporirea producţiei agricole la G.A.C.
dările de seamă, C onsiliul regional ol velului de cunoştinţe, asupra acti­ cu o înaltă calificare din secţia maşini-unelte a U.M. Cugir. Lucrările care cad în sarcina lucrătorilor ţia 1—4 din localitate, sc străduieşte din Ostrov sînt o urm are firească a
sindicatelor îndrum ă şi controlează vită ţii desfăşurate de birou rile gru­ de rectificare a danturii roţilor dinţate executate de el sînt numai de D istrictu lui L Teiuş, au p rim it la să expună lecţiile cit mai pe înţele­ strădaniei colectiviştilor de aici pen­
îndeaproape C.L.S., şi comitetele pelor sindicale pentru întărirea dis­ bună calitate. măsurătorile tehnice ca lificativu l sul oamenilor, să Ic lege cît mai m ult tru însuşirea si aplicarea in practică
sindicatelor, care să sprijine b iro u ri­ ciplinei în muncă. „foarte bine". de activitatea practică a gospodăriei a cunoştinţelor agrotehnice însuşite
le grupelor sindicale pentru a asi­ M em brii de sindicat s-au orientat colective. Atunci rînd a fost vorba la cerc în anii trecuţi. Acum colec­
dicale pe cei mai buni membri, care Aportul in o vato rilo r
gura d ă rilo r de seamă un bogat con­ să aleagă în birourile grupelor sin­ A D R IA N OŢOIU de lecţia eu p rivire la întocmirea tiv iş tii dc Ia cercul pentru cultura
ţinut,, să facă o analiză profundă a- corespondent planului financiar de pildă, s-a cerut plantelor dc cîmp anul I I I se stră­
supra celor mai actuale probleme ale muncesc cu, pasiune, cu experienţă şi sp rijin u l contabilului Valentin duiesc să-şi ridice necontenit nive­
fiecărui loc de muncă, să urmăreas­ în munca sindicală, tovarăşi care se Preocupaţi de îm bunătăţirea conti­ concepută de loan Topîrceanu, ,;Dis- Dumbravă care a. pus la dispoziţia lul de cunoştinţe profesionale pena­
că m o d u rru m se lucrează pentru în­ bucură de prestigiu'în rind u rile ma­ nuă a procesului de producţie,- de p ozitiv-m atriţy pentru turnarea val­ Sectorul I ’teetoTului *>f cursanţilor seamă de tu l ca în v iito r să poată- valorifica
făptuirea angajam entelor luate în în­ selor. întrebuinţarea corespunzătoare a au­ velor tip fără p iuliţă pentru ca­ elemente p riv in d activitatea finan­ cît mai bine rezervele existente pen­
trecerea socialistă. Au fost insă şi unele dări de seamă tovehiculelor, inovatorii din auto­ mere de cauciucuri auto" propusă de de la E. M. Lonea ciară a G.A.C. Aşa au a fla t colecti- tru sporirea continuă a producţiei
In vederea bunei organizări şi des­ care nu s-au ridicat la nivelul ce­ bazele I.R.T.A. Hunedoara-Deva au Traian G avrilă şi altele. viştii-cursanţi ai acestui cerc că pe agricole, pentru dezvoltarea econo­
mică a gospodăriei colective.
p rin tr-o
lîngă sporirea producţiei,
făşurări a adunărilor de dare de rin ţe lo r nereuşind să scoată în evi­ făcut în acest an 81 propuneri de Pe lîngă îm bunătăţirile aduse în In acest an m inerii din secto­ evidenţă strictă a ve n itu rilo r şi chel­ M IO N
inovaţii. P rintre cele care, aplicate,
seamă şi alegeri, biroul executiv al denţă activitatea desfăşurată de bi­ munca lu cră to rilo r de la întreţinere, rul 1 al E.M. Lonea, îndrum aţi
C.RS. Hunedoara, sub îndrumarea roul grupei sindicale, care au fost au dus la uîjurarea m uncii lucrători­ numai 12 inovaţii la care sc pot sta­ de organizaţia de partid, s-au
permanentă a C om itetului regional lipsurile manifestate şi ce măsuri tre­ lor dc la întreţinere se numără „D is­ b ili efecte economice, duc la rea­ preoc upat îndeaproape de creşte­
de partid, a luat din tim p mă­ buie luate pentru înlăturarea lor. pozitivul pentru scoaterea- arcurilor lizarea a 220 000 lei economii. rea p ro ductivităţii m uncii, calc
suri pentru a instrui întregul ac­ Este cunoscut rolul care îl au gru­ principală în sporirea producţiei
tiv sindical cu sarcinile ce îi revin. pele sindicale în îm bunătăţirea ac­ de supapă de la motorul SR.-211 fără JOAN BODBA dc cărbune. In acest scop, ei şi-au
A stfel. în această perioadă a avut tiv ită ţii la locurile productive în demontarea chiuloasei şi galeriei", corespondent organizat bine munca, au folosit
loc instruirea activului C.RS. şi a b i­ întreprinderi Ţinînd seama de învă­ raţional tim pul de lucru şi capa­
ro u rilo r executive ale consiliilor lo­ ţăm intele desprinse din adunările de citatea m aşinilor şi utilajelor. E x­
cale ale sindicatelor. In scopul în­ alegeri care au avut loc pînă în pre­ tinderea in iţia tive lo r valoroase
drum ării şi s p rijin irii mai concrete zent, C.R.S. a urm ărit să elim ine lip ­ S o le m n i( f i( e a de a se extrage „Două cîm puri dc
a C.L.S., com itetelor sindicatelor şi surile constatate in ceea ce priveşte îr n n în ă r ii cărbune în fiecare schimb, din
b iro u rilo r grupelor sindicale, mem­ buna organizare a adunărilor de a- fiecare aripă dc abataj cameră"
b rii biroului executiv şi activul C.R S. tegeri. M e d a lie i „A -a a a â v e rs a p e şi „Două iîş ii pc zi" din abatajele
au fost repartizaţi pe raioane şi în C onsiliile locale ale sindicatelor frontale, au dus la creşterea pro­
m arile întreprinderi pe toată pe­ sint ajutate să orienteze birourile a e l i b e r ă r i i IP airS ci64 d u ctiv ită ţii muncii cu 111 kg pe
rioada de desfăşurare a alegerilor grupelor sindicale ca dările de sea­ post. Astfel, m inerii sectorului l
în grupele sindicale. mă să analizeze temeinic modul in au reuşit să-şi îndeplinească cu
In prezent au loc ultim ele adunări rare sînt m obilizaţi m em brii de sin­ Ieri, în sala de festivităţi a Sfa­ La adunarea solemnă au participai 29 dc zile mai devreme preve­
pentru dare de seamă şi alegeri în dicat la realizarea sarcinii de crcş- tului popular regional a avut loc derile planului anual de produc­
grupele sindicale din şcoli. In unele solemnitatea înmmării Medaliei „A tovarăşii Andrei Cervencovici, secre­ ţie. In ziua dc 2 decembrie, cind
raioane cum sint Sebeş şi Haţeg ale- (Conriuuarc în pag. 2-a) XX-a aniversare a eliberării Patriei'. tar al Comitetului regional Hune­ din mină a ieşit ultim u l vagonet
doara al P.M.R., Dumitru Dejeu, cu cărbune, ce marca îndeplini­
rea planului anual, m inerii ce­
preşedintele Comitetului executiv al lo r două schim buri, I şi II, au în-
Q In cursul zilei dc azi va avea Sfatului popular regional, loan Roş, tîm pinat cu v ii aplauze pe orta­
loc la Deva o consfătuire a cercu­ secretar al Comitetului executiv al cii lo r din brigăzile conduse de
Nicolae Burdea, loan Farcaş, Pe­
â S A lui dc derm atologic al societăţii Sfatului popular regional, activişti tru Iacob, Dionisie Policiuc. In
ştiinţelor medicale, filia la regio­
nală Hunedoara. Cu acest p rile j de partid şi de stat, oameni ai mun­ semn de preţuire a m uncii m ine­
sc va analiza situaţia dermatoze­ rilo r din sectorul I, fo rm a ţiile ar­
lo r în regiunea Hunedoara şi sc cii din întreprinderile şi instituţiile tistice de amatori din Lonea i-au
0 Duminică G decembrie a.c., Ia cultural din Jicţ pentru perioada va prelucra planul dc manifestări oraşului regional Deva. intîm pinat pe m ineri, la ieşirea
căminul cultura) din Ighiu, raio­ dc iarnă. ştiin ţifice pe perioada 1965-1970. din şut, cu cîntece interpretate de
nul Alba, va fi expusă, pentru ti­ 0 F ilm ul „S trăinul", producţie Vor fi prezentate şi unele comu­ Asemenea adunări au mai avui fanfară şi form aţia de fluieraşi.
nerii care împlinesc vîrsta dc 18 a studioului cinematografic „B u ­ nicări ale m edicilor dc speciali­ loc şi la alte sfaturi populare raio­ O mare cantitate din hirtia produsă de fabrica de la Petreşti este
ani, conferinţa „Dezvoltarea econo­ cureşti", care rulează in prezent tate. nale şi în oraşe de subordonare re­ ŞTEFAN NAG Y folosită la confecţionarea de caiete şi plicuri.
mică şi politică a R.P.R. în anii pe ecranele cinem atografului „S i- corespondent IN FOTOGRAFIE; Aspect din atelierul de confecţionat plicurL
puterii populare". Expunerea va fi dcrurgistul" din Hunedoara, sc bu­ (S> M îinc, un grup dc 12 confe­ gională. F o to ; I. TEREJC
făcută dc către tov. flo ria Sandu, cură dc un deosebit succes. renţiari ai C om itetului orăşenesc
secretar al com itetului comunal Numai în prim ele 3 zile film u l Deva pentru cultură şi artă se vor
U.T.1YI. După conferinţă elevii şco­ a fost vizionat dc 6.800 dc spec­ deplasa la căminele culturale din
lii de 8 ani din localitate vor sus­ tatori. (AN G ELA UNG IIEREA, Sintandrei, C ristur, Bircea, Băcia.
ţine un program artistic. Sintuhalm . C îrjiţi şi din alte loca­
corespondentă). lită ţi unde vor prezenta conferin­ PRIN CONTRIBUŢIA Construcţii de interes obştesc
0 M îinc, la orele 11, în sala că­ 0 Astăzi 5 decembrie a. c. la ţa „P rofundul democratism al o-
m inului cultu ra l din Jicţ (oraşul orele 20 la C lubul sindicatelor din rin d u irii noastre". Două brigăzi V O L U N T A R Â
regional Petroşani) tovarăşul dr. oraşul Deva, arc loc o scară dc ştiinţifice, formate din cadre dc
Constantin Lăpădatu, medic eme­ odihnă pentru salariaţii dc la specialitate, sc vor deplasa m iine
rit, va susţine o conferinţă pe teme P.T.T.R. Deva. la Sim cria şi Sintandrei pentru a
medicale. Expunerea arc loc în Cu această ocazie, brigada artis­ răspunde întreb ărilor puse de co­ In aceste zile, in satele regiunii au loc adunări populare la tinuarea lu cră rilo r la căminul cul­ participat peste 10.000 de cetăţeni.
cadrul ciclului de conferinţe, or­ tică dc agitaţie a instituţiei va pre­ lectivişti, întrebări referitoare la care cetăţenii participă în num ăr marc şi unde analizează cu răs­ tural s-a votat o contribuţie volun­ Pentru conducerea lu cră rilo r vo­
ganizat dc conducerea căm inului zenta un program artistic. diferite domenii dc activitate. pundere rezultatele anului 19C4, făcind totodată valoroase propu­ tară bănească de 17.300 lei. In anul tate s-au ales 41 comitete de cetă­
neri dc viitor. In atenţia p articip a n ţilo r la adunări stă votarea acesta, la căminul cultural s-a tu r­ ţeni cuprinzînd pe cei mai buni gos­
pentru anul 1965, a celor mai im portante lucrări dc interes ob­ nat fundaţia şi s-au asigurat cca. podari, oameni cu in iţiativă .
ştesc, folosirea cit mai judicioasă a sumelor votate, descoperirea 130000 bucăţi cărămidă, IO m. c. $i aici lu cră rilo r pentru lărgirea
şi folosirea pe scară largă a resurselor locale dc materiale. cherestea, o cantitate apreciabilă de spaţiului de şcolarizare li s-a acor­
Despic desfăşurarea adunărilor din raioanele Brad, Alba şi nisip, balast şi alte m ateriale din re­ dai o atenţie deosebită. La Păuca
Sebeş nc-au inform at lu c ră to rii secţiilor organizatorice ale sfa­ sursa locale. In satul Henig, a p a rţi­ se vor construi două noi săli dc c la­
tu rilo r populare respective. nător comunei Berghin. s-a sta b ilit să iar la Ohaba, Presaca si V ingard
începerea lu cră rilo r !a noua şcoală vor continua lucrările începute in
dc 4 ani. In anul v iito r va începe acest an.
şului Brad, 2 la Bulzeşti, 3 la Vă-
h In toate satele şi Ca raci se vor construi şcoli de procurarea m aterialelor. cuţi pentru rodnica lo r activitate
Cetăţenii din comuna Jina, cunos­
lişoara şi 5 la Crîşcior. La G uraruzii
Lucrări im portante s-au programat
s-au stabilit lucrările 4 ani. şi in celelalte sate. Vor fi continua­ eu ltural-nriislică, au început în acest
an lucrările la noul cămin cultural.
te lucrurile la Şcoala de 8 ani din
P rin tre lucrările votate se numă­
W este unul din mun- populare comunale din raionul Brad, ră şi căminele culturale din Cu- M ihalţ ca şi la cele din Sintîm bru, In prezent el se află sub acoperiş.
Comitetele executive ale sfa tu rilo r
Lazăr
Nicolae
Peni i u anul v iilo r ei au sta b ilit să
Şard şî Cîstei.
rec hi şi Ribiţa, magazinul univer­
citoni care se bu­ îndrum ate de organizaţiile de partid, sal din Curechi şi multe altele. Un loc im portant îl ocupă şi lu­ continue lucră rile de finisaj. Un
nou cămin cultural va începe şi la
cură de aprecierea ne informează tov. loan Stănilă. au Pentru buna organizare şi coordo­ crările de electrificare a satelcr. In Şprîng.
unanimă a lucră­ folosit cu pricepere experienţa acu­ nare a lu cră rilo r au fost alese 63 anul v iito r se vor executa aseme­ O lucrare im portantă stabilită să
torilor Fabricii de mulată în anii trecuţi. Ca urmare, de comitete de cetăţeni care cuprind nea lucrări la Oarda de Jos, G altiu. se execute este pavajul străzilor din
conserve din De­ la cele 63 adunări populate ţinute 389 membri. Valea Dosului şi în alte localităţi. Apoldul dc Jos, Draşov şi Boz.
va pentru felul în toate satele raionului au p artici­ In cele 33 de adunări popularo ţ i­ încă de pe acum la o serie de lu ­
exemplar în ca- pat peste 9000 de cetăţeni. Cu acest Propuneri nute pînă in prezent s-a votat un crări au fost luate măsuri pentru
re-şi îndeplineşte p rile j s-au stabilit lucrări al căror debit din contribuţia voluntară bă­ asigurarea unor materiale.
arcinile. debit este de 663.980 lei. D ebitul con­ nească in valoare de 3G5.1I2 lei.
trib u ţie i voluntare băneşti a crescut judicios documentate ir
cu 44.000 lei faţă de cel votat pen­ Organizarea adunărilor populare
tru anul 1964. In adunările populare care ati a- Largă participare pentru stabilirea contribuţiei volun­
Un loc im portant in cadrul lu­ vut loc pînă acum in satele raionu­ tare băneşti continuă. P rin g rija co­
c ră rilo r votate îl ocupă construcţiile lui Alba, ne informează iov. Leti- Ceea ce a caracterizat adunările m itetelor executive ale sfa tu rilo r
şcolare. Astfel s-a sta b ilit continua­ ţia Cindea, cetăţenii s-au orientat populate pentru stabilirea contribu­ populare, la alegerea obiectivelor
rea lu cră rilo r la şcolile dc 8 ani din să voteze executarea celor mai u ti­ ţiei voluntare băneşti pe anul 19G5, sînt consultate cele mai largi mase
Baia de Criş, Băiţa, Luncoiul de le construcţii. S-au făcut astfel pro­ ne-a relatat tov. Silvestru Marcu, a dc oameni ai muncii. In continuare,
Jos şi Rişculiţa. Dc asemenea la puneri care au fost judicios docu­ fost participarea largă a cetăţenilor datoria sfa tu rilo r populare este dc
şcolile existente se vor adăuga încă mentate. satelor raionului Sebeş. In cele 41 a asigura cele mai optime condiţii
15 săli de clasă: 5 săli în satele ora­ La Berghin, de pildă, pentru con­ adunări ţinute pînă în prezent au pentru realizarea lu c ră rilo r votate.