Page 18 - 1964-12

Paq. i Brumat kod & . 839t
-w m aism i i i

Interviu M ETO D E Şl P R O C E D E E

colectiv
ÎN M U N C A
c a a c a d r e l e

d i d a c t i c e IN ST R U C TIV -ED U C A TIV Â

Clini vă organizaţi lecţia pentru

a obţine rezultate cit bune ?

1475, le-am desenat pe tablă cu cre­
ta culorată harta acestei lupte, rc-
Răspunsul tov. OLIVIA VICTORIA CAJAVELA profesoară de
liefînd cu roşu poziţiile trupelor m ol­
istorie la Şcoala medie din Simeria dovene şi cu galben poziţiile trupe­
lo r turceşti. Acest desen a im prim at
mai bine în memoria elevilor marea
bătălie despre care vorbeşte şi M arx. Teatru! do stat de pâpuşi din Alba lulia ; Păpuşile şi minuitorii lor. Foto; V IR G IL ONOILI
In anul trecut, la lecţiile din orîn-
Predarea — la un nivel duirea feudală şi chiar la istoria mo­
dernă şi contemporană, am folosit
d ia film u l „C ultura evului mediu*',
superior de sistematizare, Iar la istoria modernă şi contempo­ \ G
rană „Cel dc-al doilea război mon­
dial", în care elevii au văzut dife­
sinteză şi generalizare rite scene şi documente. SiMBĂTĂ 5 DECEMBRIE 1964
De un real folos în completarea
cunoştinţelor sînt film ele. Aş vrea
se
La clubul muncitoresc al sindicatelor diu
oraşul Petrlla
Am u rm ă rit cu interes fiecare răs­ sâ 9ubliniez esenţa fenomenelor Is­ sâ arăt că un efect mai mare decit desfăşoară o bogată activitate m ltu ra l-a i tistică. A ici funcţionează
puns dat la in te rviu l nostru. Meto­ torice şi interdependenţa lor, în mâ aşteptam l-au avut film ele „T u- o brigadă artistică de agitaţie compusă din 11 persoane, un cor CINEMA seară — muzică distractivă ; 19,30
dele şi procedeele expuse în orga­ scopul relevării modului de manifes­ dor" şi „Lupeni '29". Răscoala din cu peste 80 persoane, o fanfară, un taraf şi o form aţie dc ope­ M elodii populare îndrăgite de as­
nizarea le cţiilo r îmi sînt de un real tare a legităţilor dezvoltării istorice, 1021 am predat-o înainte de film şi retă. Clubul mal dispune şi dc o bibliotecă al cărei colectiv duce DEVA i Comisarul M algrct se cultători ; 20,30 Muzică de dans ;
folos pentru activitatea mea. Am a sistematizării care să favorizeze ge­ apoi am discutat cu elevii acest lilm . înfurie — cinematograful „P atria"; 21,30 Program de romanţe ; 21.45
P rin efectul m inunat al vizionării
desprins în ansamblu că fiecare ca­ neralizările, a antrenării elevilor in o muncă susţinută dc popularizare a cărţii şi dc atragere a unul Viaţa sportivă — cinem atograful Muzică uşoară interpretată de Edith
dru didactic, este preocupat să dea procesul de analiză, sinteză şi ge­ acestui film , lecţia a fost însuşită număr sporit de citito ri. „A rta " ; P ETR O Ş A N I: Viaţa par­ P ia lf ; 22,15 Muzică de dans.
m axim um de eficienţă lecţiei şi, în neralizare a fenomenelor studiate. temeinic de toţi elevii clasei. ticulară — cinem atograful „Re­ Programul 11 : 0,35 U verturi la
consecinţă, caută căi Şi metode pen­ M -am străduit ca predarea cunoş­ Film ul „Lupeni ’29* a fost adus publica"; Drama ciocîrliei — operete ; 9,03 Cîntece şi jocuri popu­
preda evenimentele respective.. To­ Âefswsfl&flea formafiiSor arfsstăce
tru a rezolva cu competentă aceas­ tinţelor noi s-o fac într-o formă cît în localitatea noastră înainte de a cinem atograful „7 Noiembrie" ; LU - lare ; 10,00 Muzică romîneascâ de
tă cerinţa actuală a învăţăm întului mai accesibilă, pentru a evita astfel PENI : îm puşcături în ceaţă — ci­ estradă ; 10,30 Universitatea teh­
nostru. învăţarea mecanică ce duce repede tuşi am folosit momentul p o triv it in- nematograful „C ultu ra l" ; A L B A nică radio ; 10,45 Muzică corală cla­
Eu predau la secţia serală încă din la uitarea faptelor şi fenomenelor dicîndu-le elevilor ce anume aspec­ A ctivitatea fo rm a ţiilo r artistice a ţa, mina mea dragă™, „U n m inut", IU LJA : Ocolul pâniîntulul în 00 sică ; 11,30 „M elodii ce străbat lu ­
anul 1950. predate Noul material am căutat să-l te sâ urmărească în mod deosebit în fost în acest an mai bine organiza­ „Brigada cîntă" şi altele. Spectaco­ de zile seriile I şi II — cinemato- mea" — program de muzică uşoară;
Ca şi alţi tovarăşi, de In începutul prezint în aşa fel îneît să le apară film In felul acesta însuşirea cu­ tă şi orientată. Ele au prezentat în lele prezentate de form aţiile corală, gt aful „V ictoria" ; întuneric in p li­ 12,00 Muzică de balet ; 12,30 Duete
a ctivită ţii mele şi apoi mai m ult de elevilor clar. simplu, urm ărind uşu­ noştinţelor noi a fost m ult uşurată faţa m in erilo r numeroase programe de muzică populară r.î uşoară, de nă zi — cinem atograful „23 A u ­ din operete ; 12,45 Din înregistrările
cînd lucrez ca profesoară cu elevji- rarea studiului individual. cu ajutorul film elor. care s-au bucurat de m ultă aprecie­ muzică semisimfonică, de fanfară şi gust” ; SEBEŞ : Cei patru călugări M ăriei Tănase ; 13,03 Recomandări
m uncitori, ideea care m-a preocupat Aşa cum arătau şi tovarăşii Cior- Term inînd de predat orînduirile re. Numai brigada artistică de agi­ de operetă au fost vizionate de pes­ —i cinem atograful „Progresul" ; Pi­ din program ; 13,00 Muzică distrac­
tot tim pul a fost aceea de n-mi or­ tea leronim , Popa Sextilia şi alţii, comunei p rim itive şi sclavagistă taţie a prezentat pînă acum 14 pro­ sica de mare — cinem atograful tivă interpretată de fanfară ; 13,25
ganiza cit mai bine munca in clasă. în răspunsurile lor date la acest in­ pe păm întul patriei noastre, m i-am grame pe teme ca: „Bună dim inea­ te 20.000 de spectatori. „Sebeşul"; O R A Ş T IE : Doi co­ Muzică uşoară; 14,00 Concert de
G rija pentru lecţie, pentru în tre ţi­ terviu. eficienţa lecţiei sporeşte dacă planificat o excursie cu elevii cla­ lonei — cinem atograful „F la ­ prînx ; 14.30 Muzică din opere ;
la Mmrîca
nerea interesului faţă de istorie — se folosesc cu pricepere materialele sei a X l-a, Intr-o dum inică d im i­ bibliotecă căra"; HAŢEG: La strada — cine­ 10,40 Muzică populară din Colum ­
materia pe care o predau — sint pro­ documentare şi beletristice. Pe neaţa ne-am deplasat cu to ţii m atograful „P opular" ; BRAD : bia ; 19,05 Muzică de dans de com­
bleme care îmi stau mereu în aten­ mine m aterialul didactic mu ajută Muzeul din Deva unde elevii au avut Omul din fotografie — cinemato­ pozitori rom îni ; 19,30 Capodopere
ţie. Cum să realizez sarcinile comple­ la fixarea precisă a cunoştinţelor şi p rile ju l să vadă documentele care, Biblioteca clubului dispune de an am intim : recenzia rom anului graful „Steaua roşie"; S IM E n iA : ale lite ra tu rii universale ; 20,00 Me­
xe ce revin profesorului în condi­ într-un tim p scurt. Cu elevii sînt scoase )a iveală prin săpăturile ar­ peste 12.800 volume. Fondul de cărţi „S trăin u l* de Titus Popovici, sim ­ Lim uzina neagră — cinematogra­ lodii populare cerute de ascultă­
ţiile secţiei serale? lata întrebarea exigentă in expunerea fenomenelor heologice, dovedesc că regiunea noas­ se îmbogăţeşte continuu. Numai în pozionul lite ra r „O m ul si cosmosul", ful „M ureşul". tori ; 20,30 Noapte bună, copii :
căreia am căutat sâ-i găsesc cea mai şi localizarea lor pe harta, urm ărind tră a fost locuită din tim puri înde­ cursul acestui an au fost cumpăra­ recenziile că rţilo r tehnice: „Im po r­ „Noaptea la pîndă" poveste de Eu­
bună rezolvore. tot tim pul completarea cu ltu rii ge­ părtate. te cărţi în valoare de aproape 10.000 tanţa arm ării metalice în subteran", RADIO genia Stoica ; 20,40 Canţonete in­
Este ştiut faptul că abundenţa în nerale. Bineînţeles că această exi­ In lecţii am folosit şi m aterial be­ lei. „Săparea şi susţinerea lu cră rilo r m i­ Programai 1 i 5,00 Jocuri popu­ terpretate de Joscph Schmidt.
predare a evenimentelor istorice nu genţă pleacă chiar de la pregătirea letristic citind pasagii sou rcco- Pentru atragerea unui număr spo­ niere", „Evacuarea Steril ului din
asigură caracterul ş tiin ţific al lec­ mea pentru lecţia respectivă Astfel, m andîndu-1 elevilor. Le-am recoman­ rit de citito ri, colectivul bibliotecii mină" şi altele. lare ; 5.40 Muzica interpretată de TELEVIZIUNE
ţiilo r. In cazul cînd se prezintă prea la clasa a V il l-a, predind „Poemele dat „Istoria începe de la Sumer", a organizat 120 de acţiuni cu car­ Toate acestea au făcut ca biblio­ fanfară ; 6.10 Piese pentru chitară;
multe date si fapte fără o preocu­ homerice, religia şi m itu rile vechi­ „C ărţile de lut", „A lexandria", pen­ tea, 10 biblioteci volante şi 20 bi­ teca clubului sâ numere în prezent 6.30 Muzică uşoară; 7,06 Piese de 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
pare temeinică pentru analiza lor lor greci" am expus evenimentele pe tru clasa a V llf-a , „Istoria Romîniei blioteci de casă. P rin tre acţiunile 2.340 de c itito ri cu 23.430 volume estradă ; 7.30 Sfatul m edicului : Pentru copii : Prietenii lui Aşchiu-
Igiena excursiilor de iarnă ;
7.45
ştiinţifică, se supraîncarcă memoria bază de schiţă scrisă pe tablă, sub­ In creaţia literară", „loan de Hune­ mai im portante organizate in acest îm prumutate. Muzică uşoară ; 8,OG M elodii popu­ ţâ ; 19.35 In faţa h ă rţii; 19,45 Ne­
21,45
Muzică
vasta brutarului ;
elevilor. liniind ideile pe care le-am consi­ doara". „T udor Vladim irescu", „P ir-
j
Gîndindu-m ă m ult asupra sarci­ derat mai importante. jo lu l”, „Fata cu arma" etc„ pentru S t a n d u l c u c ă r i lare ; 9,00 Muzică din operete ; 9,30 uşoară ; In încheiere : B uletin de
n ilo r ce-mi revin am ajuns la con­ Ca material didactic am folosit clasa a X l-a. Orchestre de muzică uşoară ; 10,03 ştiri. Sport. Buletin meteorologic.
cluzia, confirm ată de predarea la harta Greciei, confecţionată de către In predarea cunoştinţelor noi caut. Cîntece pentru cel miei ; 10,20 M u­
clasă, că obiectivele principale ale elevi şi cele 2 poeme pe care le-am acolo unde este cazul, să folosesc al­ In cadrul preparaţici funcţionează toritâ muncii desfăşurate, aici s-au zică populară din ţări socialiste ; Buletin meteorologic
istoriei pot fi realizate la seral prin- prezentat in faţa elevilor. Le-am citit bume istorice care prezintă elevilor un stand de cărţi cu vînzare (res­ vindut cărţi în valoare de 7.33G lei. 10,50 Concert dc estradă ; 11.30
tr-un curs predat la un nivel de un pasaj in care am prezentat înce­ diferite monumente arhitectonice de ponsabil Ştefan Boldura), care este In cursul acesiui an un număr de Solişti rom ini de operă; 12,03 Din PENTRU 74 ORE
sistematizare şi generalizare supe­ putul războiului şi lupta dintre A b i­ pe păm întul patriei. Aşa am folosit aprovizionat periodic cu cele mai 1J4 m uncitori dc la preparaţîe şî-au cele mai cunoscute melodii popu­ Vremea rămîne umedă, cu cerul
rio r celui din şcolile de zi. Aceasta le şi Paris. In lecţia „C ultura pînă în sec. X V I" noi volume din diferite domenii. Da- alcătuit din cărţile cumpărate de la la re ; 13,10 Muzică din opereta acoperit, cînd vor cădea precipi­
nu înseamnă a expune numai legile Pentru Odiseea am discutat fil­ prezentarea m înăstirilor Curtea de acest stand biblioteci personale. „Vânzătorul de păsări" de Z c lle r; taţii sub lorm â de lnpoviţâ şi nin­
generale ale dezvoltării societăţii şi mul „U lise" pe care m ajoritatea ele­ Argeş, Cozia, Castelul de la Hune­ P lin ire aceştia se numără tov. Emi- 14,10 Muzică uşoară interpretată de soare. V u itu l va sufla p o trivit din
a renunţa Ia m aterialul faptic in vilo r l-au vizionat. Am discutat apoi doara. Casa lui Matei Corvin, Bise­ lîan Doboş, Gheorghe Verdeţ, losif Gică Petreseu ; 14,30 Prietenii lui sectorul nord-vest şi nord. Tempe­
predarea ştiin ţifică a istoriei ne­ cu elevii despre săpăturile efectuate rica Neagră din Braşov. Catedrala în Editura politica Filim on şi a lţii. do-re-mi ; 15,00 ; Duete din opera ratura în scădere ; ziua va fi cu­
cesar clasificării şi înţelegii acestor de călre arheologi la Troîa pe ţă r­ catolică din C luj — desciiindu-le RUS A L IN B.-VLŞAN „E lix iru l dragostei" de Donizetti ; prinsă între 0 şi 5 grade, iar noap­
legi. Pentru noi. profesorii care pre­ mul Asiei M ici. Asemănător am pro­ Stilul, opera arhitectonică, im portan­ .. .corespondent Pin activitatea filio le i laşi a tea intre minus 5 si 0 grade. Dim i
dăm la seral, problema m aterialului, cedat şi cu celelalte aspecte ale lec­ ţa lor cn artă şi frumuseţe. De ase­ a apărui : U niunii S criito rilo r ; 15,50 Muzică neaţa se va produce ceaţă.
a valo rifică rii la m axim um a fiecă­ ţiei. menea. caut să mă folosesc de cu­ corală ; 1G.10 M elodii populare ; PENTRU U RM ĂTO AR ELE
rui fapt. eveniment si moment isto­ Prin cunoştinţele transmise om noştinţele vechi ale elevilor, sâ dis­ 1G.30 Emisiunea muzicală de la
ric predat, desprinderea la tu rilo r căutat sa completez elevilor-m unci- cutăm fenomenele economice, sociale V. I. LEN ADUNĂRILE DE DARE Moscova ; 17.00 Solişti de operetă ; 3 Z ILE
esenţiale în scopul fundam entării le­ tori educaţia estetică, să le formez si politice, pentru a dezvolta la elevi 17,15 Scrisori din ţa ră ; 10,00 A l­ Vreme în răcire treptată, cu cer
gilor istorice, devine o problemă me-. convingeri şi să le trezesc gustul de judecata, memoria, puterea de in ­ Opere complete, vot. 31 DE SEAMA Şl ALEGERI manah ş tiin ţific ; 13,30 Concert de variabil.
todică de bază. a citi. Cu ocazia verificării m-am terpretare, de generalizare şi de a le
In predarea le cţiilo r am căutat convins că lecţia şi-a atins 6topul forma exprimarea corectă. Am obser­ Volum ul cuprinde lucrările scri­
să selecţionez faptele şl evenimen­ propus. vat că folosind acest procedeu, elevii se dc I.enin în perioada m artic- ÎN GRUPELE SINDICALE
tele istorice cele maf semnificative, In predarea lecţiei „Lupta de eli­ înţeleg mai bine lecţia, evenimentele a prilie 1917, lucrări care au înar­
berare de sub dom inaţia otomană, şî astfel însuşesc mai uşor cunoş­ mat partidul bolşevic şi clasa (Urmare din pag. I)
condusă de Ştefan cel M ure”, pe lin ­ tinţe m ultilaterale. muncitoare din Rusia cu un plan tere a productivităţii muncii, îm bu­ / /
Am redat aici doar cîteva din pro­
Scrisoarea gă sublinierea ideilor, om folosit şi cedeele pe care le folosesc cu elevii Ş tiinţific fundam entat de trecere nătăţirea calităţii produselor, redu­
material documentai- luat din Don-
dc la revoluţia burgliezo-demo-
fin i în legătură cu lupta de la Baia dc la seral. Pentru mine ca şi pen­ cra tirîi Ia revoluţia socialistă. cerea preţului de cost, folosirea la
cocsarilor hunedoreni din 1467. Elevii nu ascultat cu aten­ tru alţi tovarăşi împărtăşirea expe­ I ii aceste materiale se arată întreaga capacitate a mecanismelor
ţie şi i-a impresionat m ult strategia rienţei didactice in cadru) acestui care sînt forţele motrice, carac­ şi u tila je lo r O analiză m ultilaterală
către minerii din Lupeni iui Ştefon cel Mare. Am observat, interviu colectiv constituie un m ij­ terul şi direcţia revoluţiei din trebuie făcută asupra activită ţii pen­
ca si alţi colegi, că documentele fo­ loc dc a-mi îmbogăţi si perfecţiona Rusio, sc dau răspunsuri la ede tru buna organizare a întrecerii so­
losite la timp, la locul p o trivit şi stilul de muncă Aşa că aştept şi pe mai complexe probleme ale teo­ cialiste, asupra felu lu i cum con­
(Urmare din pag. I) atît cit trebuie, au efectele dorite. alţi colegi carp predau la seral sâ riei revoluţiei, sfatului, războiu­ ducerile tehuico-adm inistrativc au
Toi; la această lecţie, prezentînd expună metodele şi procedeele fo ­ lui si păcii, precum şi la proble­ creat condiţiile necesare îndepli­
cărbune din Vulcan in amestec n-a lupta de la Vaslui din 10 ianuarie losite. mele tacticii partidului. n irii angajam entelor luate de m un­ r T i L t-L iii
depăşit normele stabilite. Acest lu ­ citori în întrecerea socialistă. O rV
cru este extrem de Im portant in atenţie mai mare ca pînă acum
activitatea noastră, de ci dcpînzînd va trebui acordată felu lui în
atît realizarea planului la corserie, SE POT ASIGURA care birourile grupelor sindicale se
cit şi calitatea cocsului preocupă de rezolvarea propunerilor n Jm
oamenilor m uncii, cum urmăresc şi
Cuvinte de laudă la adresa mine­ ii ajută pe aceştia în îndeplinirea an­
rilo r am mal avea de spus. Dar, nu gajam entelor pe care şi le iau. felul
acesta este scopul scrisorii noastre. în care sînt respectate normele de
Cind ne-am hotărit să vă scriem am CONDIJII MAI BUNE tehnica securităţii muncii, cum se
avut în vedere sarcinile pentru u l­ stabilesc evidenţiaţii şi fruntaşii în . ' t ; , ^ v .< } . ţ
- 'V . i
tim ul an al şescnalului — 1965 — întrecerea socialistă, stim ularea lor ' ' L O A i .9
atît ale furnaltştilor, cit şl — fi­ etc.
Atenţie sporită trebuie acordată şi
reşte, condiţionat — ale noastre. L. RNAREA ANIMALELOR organizării adunărilor de alegeri în
F urnaliştll trebuie să producă în a- grupele sindicale de la G.AS. şi
nul v iito r mai multă fontă dccît in S.M.T. rntrucît se cunosc realizările
anul acesta : st nu oricum, ci dc o Trecerea anim alelor la perioada preşedinţi şi specialişti din gospo­ corespunzătoare pentru adăposlirea obţinute în acest an şi încă de pe
calitate mai bună. la un preţ de cost de stabulaţie impune luarea celor dăriile agricole colective de pc raza animalelor. O parte din adăposturile acum se pregăteşte recolta anului
mai efieienie măsuri, atît pentru în­ oraşului regional Deva au răspuns pentru porcine, dc la G.A.C. din v iito r C.R.S. se va în g riji cn în adu­
maj scăzut. Aceasta înseamnă că noi treţinere cît şi pentru ndâpostire, că totul e pus la punct. Dar, lucru­ Sîntandrei, sînt im provizate Din a- nările de alegeri sâ se dezbată te­
vom putea livra furnalelor cocs m ult astfel ca si pe tim pul iernii în sec­ rile nu stau tocmai aşa. Am inteam ceastâ cauză frig u l pătrunde cu u- meinic munca desfăşurată în acest
şi bun. Ne-am făcut planurile, nm torul zootehnic producţiile să fie la la început că, în mate parte, baza şiirinţă, ceea ce a şi dus la 'în re ­ an, să se stabilească măsuri concre­
scos în evidenţă noi rezerve interne nivelul sarcinilor stabilite. In ma­ furajeră este asigurată. Acum. se gistrarea de pierderi la pureci. Acest te pentru ca m em brii de sindicat
joritatea gospodăriilor colective de neajuns poate fi uşor înlăturat cu să-şi poată aduce o contribuţie mai
Şi am ajuns la concluzia că pulem pune problema folosirii cu chibzu­
pe raza oraşului regional Deva. pre­ inţă a furajelor. Or, în această di­ condiţia ca din partea consiliului de preţioasă la sporirea producţiei a-
satisface cerinţele furnaliştilo r Ne gătirile pentru asigurarea bazei fu ­ recţie se manifestă încă unele nea­ conducere sâ existe mai multă pre­ gricole şi animale. C.R.S. a îndrum at
gindim însă că dacă dumneavoastră, rajere, pentru crearea unor condiţii junsuri. In gospodării colective ca ocupare pentru formarea in exteri­ C.L.S. sâ insiste ca în dările de
tovarăşi mineri, ne-ail sp rijin i înlr-o corespunzătoare de adăpostire a a- cele din Sîntandrei, C ristur, Totin orul m aternităţii a unui zid din ba- seamă şi în dezbaterile care se fac
nim aielor sau de alim entare cu apă pe marginea lor sâ se accentueze
măsură şi mai marc dccît piuă acum, şi altele nu se ţine o evidenţă z il­ loţi de paie. Tot aici se simte ne­
a ferm elor au început încă din lu ­ nică a fu ra jelor intrate în consum voia creării unor condiţii mai bune pe sarcinile ce revin mecanizato­
succesele generale vor fi si mai fru ­ nile de vară. Acum, animalele pro­ pe baza ra ţiilo r stabilite pentru fie­ pentru adăpostirea păsărilor. La rilor. răspunderii lor faţă de efec­
moase. Ce vă cerem noi ? In mare prietate obştească au in tra t în pe­ care categorie şi specie de animale. G.A.C. din Sîntandrei există şi un tuarea unor lucrări agricole la un
spus, un singur lucru : să extrageri rioada de stabulaţie. Această evidenţă, aşa după cum grajd bun care ponte fi folosit ea înalt nivel agrotehnic.
In urma unei discuţii avute zile­ saivan, dar deocamdată oile proprie­ La comune, darea de seamă tre­
cărbune cu cit mai pu(ln steri) ! spuneau interlocutorii noştri, se
le trecute cu cîţîva preşedinţi de ţine... lunar. tate obştească stau într-un saivan buie sâ scoată în evidenţă preocupa­
Acest lucru va duce la sporirea pro- gospodării colective, ingineri zooteh­ cu acoperişul deteriorat. rea grupelor sindicale pentru mo­
Iată deci o problemă căreia tre­
duclîei de cocs, la reducerea consu­ nicii. medici veterinari si a lţi spe­ buie să i se acorde toata atenţia. In unele gospodării colective de bilizarea m em brilor de sindicat la
m ului de cocs pc tona dc fontă, la cialişti a reieşit că în majoritatea Este necesar ca furajele să fie dis­ pe raza oraşului regional Deva se realizarea sarcinilor profesionale,
multe milioane de lei economii la gospodăriilor colective balanţa fu ­ tribuite zilnic numai de către cel cere a fi rezolvată de urgenţă şi pi o- grija faţă de avutul obştesc, sp rijinul
rajeră este asigurată, ceea ce a per­ blcma alim entării cu apă n ferm elor pe care trebuie să-l acorde în tă ririi
preţul de cost Dacă veţi reduce con­ care le are în prim ire (sef de fermă
mis întocmirea unor raţii echilibra­ sau brigadier) pe bază de cîntărire de animale. La G.A.C. din Sîntan- economico-organizatorice a G A S .,
sumul dc cenuşă sub cifra planifi te. că există adăposturi corespunză­ şi în raport cu ra ţiile stabilite. In drei sînt prea puţine jgheaburi. Din cît si muncii desfăşurate în s p riji­
cată, procesul tle prelucrare a cocsu­ toare. iar fermele de animale sînt, felul acesta va exista un control a- această cauză adăpatul celor 440 nul culturalizării maselor.
lui se va îm bunătăţi. Vă ream intim în mare parte, aprovizionate cu apă. supra consumului, se va evita risi­ bovine durează mai bine dc 2 ore, Este necesar ca adunările gene­ TRUSTUL MBrcaiSR DEM
Ln G.A.C. din Deva s-au construit pa, iar în cele din urmă se va putea ceea ce duce la perturbări în nes- rale dc dare de seamă şi alegeri sâ
că reducerea conţinutului de cenuşă
adăposturi corespunzătoare, iar la face o hrănire raţională a anima­ pectaien program ului de îng rijire . constituie un prile j de analiză te­
arc un efect deosebit în activitatea G.A.C. din C rism r s-a pus la punct lelor. Există slabă preocupare din Acelaşi lucru se întîm plâ şi la G.A.C. meinică a activită ţii depuse de în­
economică a C.S. Hunedoara Calcu­ întregul sistem de alim entare cu apă partea unor consilii de conducere fii din Simeria, unde tot din lipsă de treaga grupă, in scopul înde p linirii deţine în stoc s :
lele arată că un singur procent de a fermei de animale. Consiliul a- în ce priveşte folosirea cocenilor în jgheaburi adăpatul celor 120 vaci sarcinilor de plan, sâ scoată la iveală
gricol orăşenesc s-a în g rijit să re­ de lapte durează circa 2 ore. şi să valorifice rezervele interne exis­ — lam inate ;
reducere a conţinutului de cenuşă în stare preparată în hrana anim ale­
partizeze gospodăriilor colectiv? can­ lor. Numai aşa se explică de ce nici tente la fiecare loc de muncă pen­
cărbune, duce Io economisirea a tită ţi însemnate de melasă şi uree pînă acum o parte din tocători nu Deficienţele semnalate sint numai tru ca sarcinile prevăzute pentru — c u re le ira p e z o id a le ;
17.000 tone cocs într-un an, cu caic necesare preparării furajelor grosie­ s-au pus la punct, iar foarte m ulţi cîteva din lucrurile considerate „mă- anul 19G5 să fie realizate în mod — rulm enţi ;
runte", dar de care depinde în mare
sc pot elabora mai bine de 20 000 re, a ajutat conducerile gospodări­ coceni stau pe cîmp netransportaţi. măsură buna icrnnre a anim alelor. ritm ic şi la toţi indicatorii încă din
ilo r în întocmirea unor ra ţii echili­ primele zile ale anului. — p ie se auto ;
tone fontă. Vedeţi, aşadar, eît dc Acest lucru sc întîm plâ în mod deo­ După cum s-a văzul, aceste lipsuri
brate si a unor programe de în g ri­ Adunările de dare de seamă si
m ult or cîştiga economia naţională jire corespunzătoare, ceea cc va per­ sebit la G.A.C. din Simeria şi Ra- pot fi uşor remediate ş! cu cheltu­ alegeri caic au avut loc pînă în pre­ — p ie se tra cto a re ;
Nc-am adresat dumneavoastră, to­ mite să se facă o în g rijire Şi hră­ polt. Mai multă grijă pentru buna ieli minime. Tată de ce este necesar zent, măsurile luate pentru organiza­
varăşi m ineri, fiind siguri că vom ni re ne măsuţa cerinţelor. gospodărire a furajelor trebuie sâ ca din partea consiliilor de con­ rea si desfăşurarea celor care u r­ — m ate riale e le c trice ;
mează la un nivel superior ne dau
găsi s p rijin u l necesar aşa cum l-am Lucruri mărunte, se manifeste şi la G.A.C. din Totia. ducere ale gospodăriilor colective convingerea că alegerile ce se vor p re c u m şi d iv e rse alte m ateriale.
găsit şi pînă acum. Sperăm că îm ­ unde există tendinţa de a se face r i­ m inţile să existe mai multă preo­ desfăşura în v iito r la grupele sindi­
preună, valorîfieînd posibilităţile dc dar importante sipă de furaje. cupare faţă de buna iernarc a ani­ cale din întreprinderi, in stitu ţii, co­ Se livrează pe bază d e com andă Sără re p a rtiţie .
care dispunem, vom putea vorbi in O altă problemă care în momen­ malelor, ceea ce va perm ite ca şi mune. G A S.. S M T . vor duce la
creşterea capacităţii lor de m o b ili­
anul v iito r despre noi succese, In La întrebarea noastră: „Ce consi­ tul de faţă trebuie sâ stea în cen­ în perioada de stabulaţie să se poa­ Lămuriri suplimentare se pot cerc la telefon
zare n oam enilor muncii la înfăptui­
nivelul sarcinilor încredinţate de deraţi că mai trebuie făcut pentru trul preocupărilor unor consilii de tă obţine producţii tot mai mari din rea sarcinilor de plan, la îmbunătă­ 2150, serviciul aprovizionări Deva.
partid. buna ternare a anim alelor V“ unii conducere este crearea de condiţii sectorul zootehnic. ţirea întregii activităţi sindicale.