Page 19 - 1964-12

Nr. SOTÎ Drumul socialismului Pag. 1

Discuţie cu cadre

de conducere de la

C.S. Hunedoara

d e s p r e :

S9TU AŢiA R E A L IZ A R E ! A N G A JA M E N TE LO R ŞTEFAN CAZAN, maistru
A[%IâJSj 19M LA C.S. H U NEDO ARA !a secţia a 15-a furnale:

PRODUCTI­
PRODUCT G VITATE ECONOMII LA PREŢUL DE COST
(tone pesle plan) (procento (m ii lei)
peste plan)
5 c c y 1 1
Angajament Realizat luni) (11 Angajarnen.tj Realizat lu n i) Angajament Realizat luni)

(10
(11
Anul acesta. întrecerea socialistă
Cocscria 7000 7189 la secţia a ll-a furnale a fost deose­
Aglom crator I 22000 22432 b it de animată. In iţia l ne-am angajat
Furnale 1-4 10500 15G55 să depăşim planul anual de produc­
Furnale 5-6 31000 37873 ţie cu 3.000 tone fontă şi să reducem
Oţelăria M artin I 14000 13268 consumul specific dc cocs cu 10 leg
Oţelăria M artin 2 78000 68493 pe tona dc fontă. A plicînd măsuri
Oţelăria electrică 4000 3944 tehnico-organizatorice chibzuite şi
Lam inor 800 2000 9122 muncind cu hărnicie, aşa cum ne-a
Lam inor bluming 31000 28040 | îndrum at organizaţia de., partid, am
Lam inor 650 5000 26141 reuşit să atingem aceste obiective
încă din prim a lună. Aşa se face că,
Lam inor sirmă 3200 3431 în februarie, ne-am îm bunătăţit an­
Lam inor benzi şt prof. m ijlocii 2100 39488 gajamentul la G.OOO tone, apoi la
10.000 şi în cele din urmă la 31.000
Lam inor proîilc uşonic 1300 1261 tone fontă peste plan. C it priveşte
C. S HUNEDO ARA * 10S000 130711 2 4,61 55000 73594
consumul de cocs, ne-am propus să
producem 1.000 tone fontă peste plan
* Pe C. S. Hunedoara este redat angajam entul la producţia globală, In m ii lei. cu cocs economisit împreună cu sec­
ţia I, apoi să lucrăm o zi pe lunâ
cu cocs economisit şi în final, sâ
CONSTANTIN TOlUlfl, secretar al comitetului de partid de la 0. S. M. nr. 2 realizăm şi să depăşim angajam entul
la fontă numai pe seama reducerii
consumului de cocs. Acest angaja­
Una din echipele care au cucerit adesea titlul de evidenţiată în întrecerea socialistă de la secţia a ment a devenit obiectivul principal
ll-a furnale este şi cea condusă de comunistul Petru Lipşa. Fotografia îl reprezintă pe Petru Lipşa, împre­ al întrecerii ce se desfăşoară la sec­
ţia noastră. Pentru a-l îndeplini cu
0 r ună cu Traian Anghel, Dumitru Dum itru şi Cheorgho Conslanlinescu, membrii echipei. succes, organizaţia de partid ne-a în­
văţat să luptăm pentru creşterea con­
tinuă a tem peraturii aerului insuflat)
laritate In dezbaterea com uniştilor GHEORENE SSUTASUI, preşedintele comitetului sindical da 9a secţia I furnale în furnale, respectarea reţetelor de
In cuvtntul meu mă voi referi la de partid să stea de vorbă cu fle­ dozare, a graficelor de încărcare şi
activitatea desfăşurată de către co­ care muncitor, să-l ajute să înţe­ probleme im portante ale producţiei descurcare, să respectăm întocm ai
m itetul de partid şi organizaţiile de leagă im portanţa în d e p lin irii anga­ cum sînt: îndeplinirea planului, ca­ Instrucţiunile tehnologice.
bază din secţia O.S.M. 2 privind rea­ jam entelor luate în înlreccrca so­ litatea oţelului, felul cum se înfăp­ Echipa pe care o conduc, a ob­
lizarea sarcinilor de producţie şi a cialistă. In faţa cuptorului, pc plat­ tuiesc măsurile tclmico-organiz.atori- ţinu t anul trecut titlu l de fruntaşă.
angajam entelor luate in întrecerea forma oţclărici sau la sala de lec­ cc, reducerea consum urilor la u ti­
Şi, bineînţeles, ne-am propus ca nici
socialistă. De la început vreau să tură, pot fi văzuţi in fiecare schimb laje de turnare ctc. Im portant este anul acesta să nu ne lăsăm mai pre­
subliniez faptul că în acest an co­ m uncitori mai vîrstnici vorbind ce­ faptul că întotdeauna s-au sta bilit Facem deci un bilanţ prelim inar treaga activitate tehnico-organizn- zarea metodelor înaintate de lucru. jos. Ia r pentru ca lucrurile să se pe­
m itetul dc partid, avînd s p rijin u l şi lor mai tineri despre experienţa şi măsuri eficiente de a căror înfăp­ asupra realizării angajam entelor pe torică. Vreau însă să vorbesc des­ Un schimb de experienţă reuşit a treacă intorm ai, ne-am îndreptat moi
îndrum area concretă a organelor su­ metodele lo r dc muncă. tuire com itetul dc partid s-a preo­ anul I9G4, Pe noî, cei de la secţia pre o altă latură a activităţii co­ l'ost organizat cu vecinii noştri, fur- în tii atenţia spre înlăturarea defi­
perioare de partid, s-a preocupat cu Pentru a acţiona în cunoştinţă de cupat în permanenţă. Ca urmare, dc I furnale, acest bilanţ ne bucură, lectivului nostru, deosebit de im por­ na 1 iştii de la secţia a Il-a. Şeful schim­ cienţelor care ne-au îngreunat ac­
maj m ultă răspundere dc conduce­ cauză, comitetul dc partid urm ăreş­ la începutul anului şi pînă în pre­ toate angajamentele le-am depăşit. tantă, şi anume despre felul cum s-a bului fruntaş pe 19G3 de la această tivitatea în anul trecut. De pildă, în
rea a ctiv ită ţii economice. Am pornit te îndeaproape felul cum s,c reali­ zent, colectivul secţiei O.S.M. 2 a dat Am produs, în 11 luni, peste plan desfăşurat întrecerea socialistă pen­ secţie a prezentat un material în 19G3 au existat cazuri destul de dese
dc la un studiu am ănunţit asupra zează producţia pc fiecare schimb. peste sarcinile dc plan o im portan­ aproape 1G.000 tone fontă, am re­ tru realizarea sarcinilor de plan. care a vorbit despre metodele folo­ de în lirzie ri la descărcare pentru că
situaţiei existente la sfîrşitul anului A in tra t in obişnuinţa noastră ca ta cantitate dc otel, a realizat eco­ dus declasatele la 1,00 la sută faţă La noi în secţie este antrenat in site pentru sporirea producţiei de unul sau altul dintre m uncitorii e-
trecut Concluzia a fost câ există im ediat cc observăm cea mai mică nomii la preţul de cost în valoare de 7 la sută admis, am economisit la întrecere întregul personal produc­ fontă, creşterea in d icilo r de utilizare chipei, nu-şi term ina de curăţat şl
în cadrul secţiei noastre oameni des­ neregulă să intervenim operativ. A- de peste 12.000.000 lei, productivita­ preţul de cost mai m ult de 4 milioane tiv. Rezultatele obţinute de echipele şi reducerea consumului de cocs. S-au amenajat porţiunea ce-i revenea.
toinici ş» pricepuţi, că avem utilaje ccst lucru 1 am reuşit deoarece am tea pc cuptoare a crescut cu G,3 la Ici, am sporit indicii de utilizare a de la furnale (direct productive) sînt purtat discuţii vii, interesante. Oa­ Pentru a înlătura acest neajuns am
de un inalt nivel tehnic. De aceea, atras în ju ru l nostru pc cei mai buni sută, iar în cele 10 luni ale anului furnalelor cu peste 5 la sută faţă popularizate zilnic prin grafice. menii din secţia noastră au desprins trecut la un alt sistem de organizare.
ne am îndreptat mai m ult atenţia oameni din secţie. In ocest an ani curent indicii dc utilizare a cup­ de cifra planificată. Şi cum pînă la Vreau să subliniez că graficul cen­ unele învăţăm inte preţioase privind Am desfiinţat sectorizaren pe oameni
spre buna organizare a producţiei, rezolvat o serie dc probleme foarte toarelor au crescut, com parativ cn bilanţul final mai e o lună, înseam­ tral al secţiei conţine următoarele menţinerea unei tem peraturi înalte şi am trecut la luciu în colectiv.
îm bunătăţirea activită ţii politice în im portante la d iferite locuri dc m un­ anul 1959, cu 40,G la sută. Sînt re­ nă că şi realizările colectivului nos­ rubrici ; producţie, consum de cocs, şi constante la caupere, descărcarea Astfel, după fiecare descurcare, toţi
rîndul masei dc m uncitori. In p ri­ că. Practic s-a procedat astfel: comi­ zultate frumoase, care îndeamnă co­ tru vor creşte. Dar, dat fiin d că în declasate, indici de utilizare, preţ în grafic, respectarea strictă a re­ m em brii echipei se odihnesc o ju ­
mul rînd am ţinut să facem cunos­ tetul dc partid a form at colective din lectivul nostru dc muncă spre noi aceste zile trebuie să lucrăm la n i­ de cost. Şi, repet, toate se comple­ ţetei de încărcare, îm bunătăţirea mătate de oră. Apoi. cu toţii trecem
cute fiecărui nţelar sarcinile concre­ rîndul celor mai pregătiţi m unci­ succese. Şi cind spun acest lucru mă velul anului v iito r şi că în tim pul ce tează zilnic. Pentru echipele care activităţii la prăjitoare şi altele. la amenajare, pentru a pregăti des­
te ce îi revin, să insuflam fiecărui tori, m aiştri şi ingineri cărora li s-a refer şi la cele relatate dc tov. ing. ne-a mai rămas trebuie să facem ul­ lucrează în regie se procedează alt­ In fine, s-ar mai putea spune multe cărcarea noii şarje, luîndu-sc pe rînd
om din colectivul nostru hotărirca încredinţat studierea unor aspecte 1‘îrvu privin d livrarea ritm ică dc tim ele pregătiri pentru ca „19G5“ să fel ; acestora li s-au fix a t locuri de in legătură cu întrecerea socialistă ; fiecare porţiune. Procedînd aşa am
pentru înfăptuirea sarcinilor dc ale procesului de producţie. Această lingouri calde, cit şi la faptul că în înceapă la noi cu succes, e bine să muncă de care răspund. In funcţie s-ar putea vorbi despre ce s-n fă­ ajuns ca anul acesta să nu avem
plan. Acest lucru l-am izbutit. metodă s-a dovedit a fi eficientă. secţia noastră mai există rezerve analizăm ce am făcut bine şi ce nu, dc felul cum se comportă agregatele, cut pe linia agitaţiei vizuale, ce şl nici un fel de întîrziere la descăr­
De la începutul anului, comitetul Colectivele formate din comuniştii interne nevalorificatc pe deplin. Mai să scoatem în relief experienţa po­ de calitatea lu cră rilo r de reparaţie, cum s-a discutat în consfătuirile de ca re.
dc partid a atras în desfăşurarea Ştefan Tripşa. Eugen Damianoiu, sînt cazuri cind se pierde oţel, nu zitivă şi să luăm toate măsurile pen­ dc tim pul de staţionare înregistrat, producţie. M-am o p rit însă asupra Un alt neajuns semnalat în acti­
unei susţinute munci politice dc mg. Nieolae Sîntimbrean, ing Sabin întotdeauna se respectă vitezele de tru a o dezvolta. Pe această linie sc apreciază rezultatele şi se fixea­ acestor probleme, considerindu-Ie vitatea noastră de anul trecut era
găsesc cit se poate dc folositoare dis­
masă pe cei mai buni oţelarl, teh­ Faur, Ladislau Palcău, Aurel Slan­ turnare, ceea cc influenţează nega­ cuţia .organizată de ziar. ză cîştigătorii întrecerii. mai im portante în activitatea noas­ acela al lipsei de preocupare pentru
ei», ing Cornel Dchelcanu şi m ulţi tiv calitatea lui şi îndeplinirea pla­ Fireşte, în întrecere se obţin re­ tră. Vrem ca în viito r să facem şi
nicieni şi ingineri. Pot am inti aici nului pe sortimente. Desigur, ar fi multe de spus des­ zultate bune, se capătă experienţă, mal mult, pentru a fi în pas cu ce­ curăţenie în ju ru l furnalelor. Din
a lţii uu rezolvat probleme Im por­ cauza prafului şi a zgurei se îngreu­
pe oţclarii Ion Popa, Pavcl IJangan, l*e viitor, comitetul dc partid îşi pre activitatea fu rn a liştilo r noştri. se aplică metode noi. Nu toţi oa­ rinţele. Şi anume ne propunem ca in
tante cum ar li : încărcarea cuptoa­ S ar putea vorbi despre felul cum menii. nu toate echipele sc pot si­ na lucrul Ia descărcare, aproviziona­
Constantin Corlaciu şi m ulţi alţii, propune ca in numea sa să acorde anul v iito r să organizăm in aşa fel rea cu m ateriale şi scule. De aceea,
relor cu două maşini dc şarja re si­ organizaţiile de partid au m obilizat tua însă de la început in frunte. La întrecerea in cit toate echipele să se
care au vorbit in cadrul brigăzilor, toată atenţia reducerii pierderilor echipa noastră a venit cu propune­
m ultan şi introducerea fontei cu dc oţel, în aşa fel ca ele să fie m i­ întregul colectiv la realizarea sar­ indicaţia organizaţiei de partid din ridice la nivelul celor cu rezultate
despre im portanta în d e p lin irii r it­ cin ilo r dc plan, despre felul cum s-au schimbul D, com itetul sindical de bune. Experienţa acumulată dove­ rea de a se repartiza pentru curăţe­
două macarale, sudarea vctrclor nime. In acest scop vom cere condu­ nie, fiecărei echipe un anum it sector
mice a planului dc producţie, îm ­ cerii tehnice a secţiei să ia noi mă­ exploatat agregatele, despre în­ secţie a luat măsuri pentru populari­ deşte că-i posibil acest lucru.
după noua tehnologie ctc. din preajma furnalului. In felul a-
bunătăţirea continuă a ca lităţii ote­ suri pentru evitarea totală a evacuă­
In plenarele com itetului dc partid, cesta se simte o mai mare răspun­
lului. Com itetul dc partid, organi­ rilo r dc şarje reci, să urmărească dere pentru curăţenie şi ea se face
în adunările generale ale organiza­ respectarea încărcăturii metalice, Ing. ELBE ZAMFIRESCU, director tehnic
zaţiile dc bază, au îndrum at in In fiecare zi. De la aplicarea aces­
pormanenţă pe m em brii şi candidaţii ţiilo r de bază au fost puse cu regu­ incit să se elim ine pierderile dc oţel tui procedeu, în ju ru l furna lu lu i se
in vanele dc zgură şi să se evite menţine o curăţenie exemplară, iar
scurgerile dc dop şi erupţiile la tu r­ n i 0 o p activitatea se desfăşoară’ in condi-
nare. Com itetul de partid va în d ru ­ ftaniiifS DTfi* A ţ 1 P M P p ţiuni bune.
ma organizaţiile dc bază să sprijine
concret aceste măsuri, iar in dezba­ B l a o 3 4 5 4 )) i 0 u 1 v T T tiB O atenţie deosebită am acordat
preîntâm pinării o p ririlo r accidentale
terea adunărilor generale să se şi mersului redus. Aici, aş adăuga,
pună în discuţia com uniştilor orice pc lingă supravegherea atentă a apa­
încălcări ale procesului tehnologie. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de tenţel cocsului, ne am îndreptat a- asigurat de asemenea o aprovizio­ ratelor dc măsură şi control, a pro­
In atenţia noastră vor sta, dc ase­ plan pentru anul în curs. colecti­ tenţia spre asigurarea fineţet de nare ritmică, la nivelul pionului,
menea, reducerea consumului dc u- vele de muncitori, ingineri şi teh­ măcinare a componenţilor şarjai şi cu fontă solidă şi fier vechi. La cesului de topire, evitarea completă
tila j dc turnare şi creşterea dura­ a arderii gurilor de vînt. Aceasta,
nicieni din cadrul combinatului, în­ aprovizionarea ritmică cu materii O.S.M. II au fost introduse ejec- prin controlarea lo r atentă, după
b ilită ţii zidăriei oalelor de turnare. drumate de organizaţiile de partid, prime ş» materiale de o calitate cit toarele de gaz metan Io 3 cuptoa­ fiecare descălţare. O ii de eîte ori
Folosind experienţa cîştigată, per- şi-au luat angaj'amente valoroose. mai bună. re, s-au procurat încă 70 oale de am observat căi vreuna din ele dă
fccţionindu-nc în continuare stilul şi semne dc oboseală, sau ni se părea
Ele şî-au propus ca în întrecerea O preocupare deosebită a exis­ zgură şi au fost puse în funcţiu­
metodele noastre dc muncă avem socialistă ce o desfăşoară în cins­ tat la secţiile furnale, de activi­ ne două cuptoare noi de mare ca­ că este pe cale de a sc deranja, fără
certitudinea că şi în anul v iito r oţc- tea celei de a XX-a aniversări a tatea cărora depind şî rezultatele pacitate : 7 şî 8. a aştepta să sc ardă, am trecut la în­
locuirea ei. Aşa, am ajuns ca, în u l­
la rii vor raporta noi succese în lupta eliberării patriei să dea peste pla­ ce se obţin la oţelării şi laminoare. Asemenea măsuri au fost a p li­ tim ul timp, să nu mai avem nici de­
pentru înfăptuirea sarcinilor dc nul anual cantităţi însemnate de Furnaliştii şi-au propus in întrecere cate şi în sectoarele de laminare, ranjamente şi nici o oră de mei'a
plen şî a angajamentelor luate în cocs, fontă, oţel şi laminate, să un obiectiv cit se poate de m obili­ aglomerare şi turnătorii. Pentru redus.
întrecerea socialistă. sporească productivitatea muncii şi zator; să realizeze şi să depăşească buna funcţionare a laminoarelor La toate acestea, se mal adaugă o
să realizeze economii însemnate angajamentul anual la fontă nu­ s-au luat măsuri de reparare a seamă de măsuri lehnico-orgnnizato-
la preţul de cost. Pentru co rezul­ mai pe seama cocsului economisit. cuptoarelor adinei după grafice. La rice chibzuite luate de conducerea
Despre echipa comunistului secţiei şi a com binatului, aprovizio­
Alexandru Nojogan, dc la oţelă- tatele să fie cit mai bune, condu­ In felul acesta, pe lingă depăşirea aglomeratoare ne am îndreptat a- narea ritm ică şi la tim p cu m aterii
ria Martin nr. 7, se spun numai cerea combinatului, la indicaţia co­ apreciabilă a planului de produc­ tenţia spre îmbunătăţirea proce­ prim e şi materiale, care. îm preună
lucruri frumoase. Pe graficul în­ mitetului de partid a mers pe linia ţie şi-au propus să realizeze o eco­ selor tehnologice şi respectarea do­ cu munca entuziastă a oamenilor, nu
trecerii, în dreptul acestei echi­ luării celor mai eficiente măsuri, nomie importantă la preţul de cost zării etc. Exemple se pot da din făcut să ne depăşim planul lună do
pe, sînt trecute in fiecare lună menite să asigure condiţii tehnico- (deoarece cocsul este materia p ri­ fiecare secţie, de la fiecare loc de lună şi să reducem sim ţitor consu­
importante depăşiri de plan. materiale optime. La secţia de coc­ mă cea mai scumpă). Pentru a le munco. Important este că aplica­ mul dc cocs.
In fotografic: Alexandru No- veni in ajutor a fost urgentată re­
jogan in fata' cuptorului. sificare. unde obiectivul principol rea unor măsuri tehnico-organiza-
al întrecerii este creşterea rezis- paraţia capitală a furnalelor nr. 6 torice eficiente, izvorîle din propu­
şi 7, s-ou pus în exploatare depo­ nerile făcute de muncitor/, ingineri
zitele mecanizate de la furnalele şî tehnicieni cu ocazia dezbaterii
nr. 5 şi 6, depozitul de omogenizare cifrelor de plan şi în consfătuirile
sîb îlltă ţilo r de amestec a lam inate­
I9SIF PiSVU, inginer şef cu probleme de laminoare lor. a minereului do la furnalul nr. 7 de producţie din anul acesta au
Am dat nici rîteva exemple nega­ şi s-a asigurat o bună aprovizio­ făcut ca in cele 11 luni care s-au
tive din activitatea noastră. Dară nare a secţiilor cu materiale şi pie­ scurs să putem înregistra realizări
totul ar fi mers bine. dacă secţiile se de schimb pentru a se putea frumoase. Planul producţiei glo­
ar fi colaborat între ele la nivelul respecta întocmai graficele de re­ bale a fost depăşit cu 130.711.000
necesităţilor, bilanţul lam inatorilor paraţii şi timpul de opriri să fie lei. Productivitatea muncii planifica­
ar fi fost astăzi mai bogat. Ceea cit mai scurt. In plus, s au luat o tă a fost realizată în proporţie de
ce n-am făcut pinu acum, putem
face însă în viitor. In acest sens eu seamă de măsuri în vederea creş­ 104,61 la sută. Au fost produse pes­
aş avea de făcut citeva propuneri. terii temperaturii aerului cald in­ te plan cantităţi însemnate de cocs,
Cred că trebuie organizat mai bine suflat în furnale la peste 700"C la fontă, oţel şi laminate, lor la pre­
I transportul şi stripnrea şarjelor de secţia I, 850°C la secţia a ll-a şi ţul de cost, pe 10 luni, s a înregis­
la oţelăria M artin nr. 2, astfel ca 950(IC Io secţia a lll-a. trat o economie suplimentară de
în anul viito r procentul de şarje peste 73.000.000 lei.
Mă înscriu şi eu la această discu­ vorbit. In cuvîntul meu voi ataca metal în afara programelor, ceen ce (alde la blum ing să creastă la pes­ Toate acestea, împletite cu mun­
ţie, pe care o consider foarte m i­ o altă problemă, deosebit de im ­ a necesitai, în continuarea flu xu lu i te 55 la sută. E necesar, de aseme­ ca entuziasta a furnaliştilor m obi­ Fireşte, cu aceasta nu se poate
lă. Şi încep prin a arăta citeva din portantă pentru realizarea planului tehnologic, frecvente schim bări la nea. să fie îm bunătăţită, tehnologia lizaţi de orgenizaţiile de partid, au spune că au fost epuizate toate po­
succesele înregistrate de lam inatnrîi şi a angajam entelor; e vorba dc celelalte laminoare. In anumite pe­ de încălzire la bluming, în aşa fel condus la reducerea consumurilor sibilităţile. In secţii şi sectoare mai
hunedoreni in anul acesta: peste colaborarea dintre secţiile combina­ rioade a fost necoi espun/ătoare ca­ ca să se creeze posibilitatea lam i­ specifice de cocs cu mult sub cele există suficiente rezerve de creş­
planul de producţie al celor 11 luni tului. litatea oţelului; aceasta a atras după nării întregii cantităţi de blum uri planificate la fiecare secţie şi în tere a producţiei şi productivităţii
s-au produs 20.040 tone blum uri de Anul acesta a existat o asemenea sine un volum marc de curăţare la programate prin lam inorul de semi­ final, la realizarea cantităţii de fon­ muncii, de îmbunătăţire a calităţii
relam inare şi 11.875 tone laminate colaborate şi roadele ci se văd in blum ing şi o p riri frecvente. fabricate şi fără întreruperi la cup­
fin ite ; productivitatea m uncii a cres­ însăf'i rezultatele obţinute de fieca­ Nîeî cu transporturile nu s-a rea­ toare, care au un efect negativ asu­ tă produsă peste pion de la înce­ produselor. La secţiile furnale mai
cut cu circa 4 la sută faţă de cifra re secţie. Dacă lam inatorii de la lizat cea mai bună colaborare. De pra realizării sortim entelor si a ca­ putul anului şi pînă în prezent, pe poate creşte temperatura aerului
planificată; la preţul de cost s-au blum ing şi-au depăşit sim ţitor pla­ multe ori secţiile de laminoare n-au lită ţii cerute. A r fi u lii să se fo r­ întregul sector, numai pe scama cald ; la oţelării nu se respectă în­
înregistrat, numai în 10 luni. eco­ nul, acest lucru îl datorează şi oţe- fost deservite cu vagoane la timp, meze stocurile tehnologice necesa­ cocsului economisit. totdeauna programul zilnic .sor­
nomii dc peste 22 milioane lei. Sînt, larilor, care le-au trim is un procent ceea cc a dus la creşterea stocuri­ re de blum uri şi ţagle. care să per­ La oţelării. rezultatele sînt cu timental, este încă mare consumul
desigur, succese frumoase, care do­ mai ridicat de şarje calde, şi colec­ lor de laminate în ajustaje şi la a- mită respectarea disciplinei contrac­ de utilaj de turnere, uneori este
vedesc că lamina lo rii au depus stră­ tivu lu i de la transporturi, care, de glomerarea halelor cu rebuturi. De tuale, realizarea integrală a tu tu ­ atît mai bune cu cit creşte timpul mare rebutul la oţelării şi lam inoa­
danii deosebite pe linia u tiliză rii cit asemenea, i-a ajutat. Exemple de a- asemenea, dacă unele şarje au ajuns ror sortim entelor şi folosirea ju d i­ efectiv de lucru al agregatelor şi re ş.a.m.d. Acestea constituie o
mai depline a capacităţilor de pro­ cest fel s-ar putea da încă multe, reci la bluming. e şi vina transpor­ cioasă a fondului dc lîm p. Găsesc cu cit cuptoarele sînt folosite mai De nici, de la pupitrul dc coman­
ducţie. Ca să explic pe ce cai au din fiecare secţie. Analizînd însă turilor. necesar ca din partea direcţiei me din plin. De cceea, au fost extinse rezervă preţioasă de sporire a dă, manevrantul Pop Draqalin, de la
mers colectivele noastre de muncă mai profund felul cum nu colabo­ Trebuie să arăt însă că nici sec­ ( ano-energctice să existe mai m ul­ metodele noî de reparare a vetre- realizărilor şi în acest scop vom de­ laminorul de 800 mm., dirijează cu
în obţinerea acestor succese, mi ar rat secţiile, trebuie să recunoaştem ţiile de laminoare n-au realizat în- ta preocupare pentru asigurarea pie­ lor şi s-a extins gradul de meca­ pune tot efortul. atenţie barele înroşite de oţel.
trebui m ult; în orice caz ar trebui că au existat şi unele deficiente. ire ele o colaborare la nivelul aş­ selor'de schimb trebuitoare repara­ Sub îndrumorea comitetului de
să încep cu faptul că organizaţiile Oţelăria M artin nr. 2, de pildă, a teptărilor. Din cauza lipsei de cola­ ţiilo r. nizare a repareţiilor la lece. Pe a- portid ne vom strădui să aplicăm
de partid din toate secţiile au mo­ provocat şi unele ş'renrăţi bluinin- borare dintre blum ing şi lam inorul Folosind creator experienţa acu­ ceastâ bază, s-a ajuns în maie par­ cele moî eficiente măsuri lehnieo- PAG IN A O R G A N IZA TA c u
b iliza t colectivele de numea in va­ guluî. Uneori procentul de şarje rle semifabricate, o importantă can­ mulată de lam înatori şi dcpuiiînd te la asigurarea unui timp efectiv
lorificarea rezervelor interne. au calde n-a fost In nivelul posibilită­ titate de oţel a lost laminată la alte tot interesul în s p rijin u l unei slrin - organizatoili e pentru lichidarea tu­ S PR IJIN U L SUDItEDACŢIEE
m uncit în aşa fel incit fiecare om ţilor. din care cauză blum ingul a dim ensiuni dccît cele cerute de In- se colaborări între secţii, vom putea de lucru de minimum 90 la sută turor neajunsurilor şi îm bunătăţirea NOASTRE V O LU N TAR E DE
a luptat cu ardoare pentru a-şi în­ staţionat. A lteori nu a fost respectat minoarele continui, ceea ee a dus dobindi în v iito r noi succese, la n i­ din timpul calendaristic la O.S.M. continuă a procesului de produc­
deplini exem plar sarcinile încredin­ sortim entul dc oţel, din care cauză la staţionări, la neienlizaren planu­ velul sarcinilor încredinţate de LA C. S HUNEDOARA.
ţate. Dar despre aceasta s-a mai s-au lam inat im portante cantităţi de lui sortim ental, cil ţţî la mărirea po- partid. I şi 87,5 la sută la O.S.M. II, S-o ţie.