Page 20 - 1964-12
P. 20
Nr. 309T
Pag. 4 Drumul socialismului
Cuvîntarea lui L. Brejnev la mitingul încheierea vizitei
lui Cen I în Indonezia
prieteniei sevieto-cehoslevace
D JA K A R T A 4 (Agerpres). — doneziană şi-a reafirm at sp rijin u l în
Mareşalul Cen 1, vicepremier al vederea re sta b ilirii d re p tu rilo r legi
de ia Kremlin Consiliului de Stat şi m inistru ol a- time ale R.P. Chineze la O.N.U. ea
facerilor externe al Republicii Popu unică reprezentantă a poporului chi
lare Chineze, şi-a încheiat vizita în nez.
MOSCOVA 4 (Agerpres). — In legătură eu atrocităţile comise Indonezia A fost dală pu b licităţii o A fost. de asemenea, discutată
Luînd cuvîntul la m itingul priete de colonialişti in Congo. L. Brejnev declaraţie în care se arată că la chestiunea convocării unei conferin
niei sovieto-cchoslovace, care a a- a arătat eâ „Uniunea Sovietică spri D jakarta au fost discutate probleme ţe a tuturor ţâ rilo r lu m ii în proble
vut loc la K rem lin, L. Brejnev, jină cu hotărîre libertatea şi inde internaţionale actuale, ale luptei îm
prim-seeretar al CC. al P.C.U.S., a pendenta Congou-lui". potriva im perialism ului si neocolo- ma interzicerii totale şi distrugerii
apreciat ca o îndatorire prim ordială „A ctivitatea forţelor imperialiste nialism ulni, colaborarea şi unitatea complete a arm elor nucleare. In ca
a P.CU.S. întărirea şi dezvoltarea reclamă in mod imperios consolida ţă rilo r Asiei si A fricii. drul convorbirilor a fost analizată,
permanentă a economiei ţării, îm bu rea 'frontului antiim perialist u nic' de asemenea, evoluţia re la ţiilo r d in
nătăţirea vieţii oamenilor sovietici. — a subliniat vorbitorul. Sistemul Cele două părţi au discutat, de a- tre cele două ţâri. precum şi posibi
Lucrările Adunării Conflictul dintre Siria dispune de toate cele necesare pen citoare internaţională, mişcarea de semenea. diferite probleme legate de lită ţile de dezvoltare şi extindere
Uniunea Sovietică — a spus cd —
mondial ui socialismului, clasa m un
pregătirile in vederea celei de-a doua
tru rezolvarea acestor sarcini. In con eliberare naţională, sînt capabile „să Conferinţe Afro-asiatice. Partea in- a acestor relaţii.
Generale a O. N. U. şi Izrael din nou tinuare, a arătat că ţările socialiste co n diţiilor pentru progresul social
obţină consolidarea păcii şi crearea
îşi dezvoltă economia în ritm rapid.
în discuţia Consiliului O mare prietenie uneşte şi cimen nestingherit".
NEW YORK 4 (Agerpres). — şl-a exprim at regretul In legătură tează popoarele ţă rilo r socialiste, le A luat apoi cuvîntul A. Novotny, Iu A n g ola , e fin tim iă a c ţ iu n ile
In cadrul şedinţei de vineri a Adu cu faptul eă nu sînt restabilite drep de Securitate duce spre ţeluri măreţe comune — prim-secretar al CC. al P.C. din Ce
nării Generale a O.N.U. au conti turile R.P. Chineze la O .N U . şi că a spus vorbitorul. „R elaţiile dintre hoslovacia, preşedintele Republicii îm p o t r iv a t r u p e lo r p o r t u g h e z e
nuat dezbaterile generale. nu a fost invitată la tratativele p ri NEW YORK 4 (Agerpres). — state — pe componente ale sistemu Socialiste Cehoslovace.
lui m ondial socialist se caracterizea
M inistrul de externe al .Japoniei. vind dezarmarea. Referindu-se la in Consiliul de Securitate a avut în ză printr-o colaborare rrescîndă in ALGER 4 (Agerpres). — semenea, garnizoana portugheză din
Etsusnboro Shiina, prim ul vorbitor tervenţia străină în Congo el a spus dimineaţa zilei de 3 decembrie o domeniile politic, economie şi cultu In aceeaşi zi. a fost semnat comu Forţele patriotice din Angola con oraşul Santa-Pombo, provocînd
pierderi grele în oameni şi m ateria
nouă şedinţă consacrată exam inării
la şedinţa de astăzi, a adresat un că problemele acestei ţări trebuie nicatul sovieto-cehoslovac, referitor tinuă acţiunile m ilitare îm potriva
plingerîlor reciproce de agresiune ral". trupelor portugheze, se spune într-o le. In ultim ele două sâptămîni au
apel tuturor puterilor sâ ajungă la rezolvate de poporul eongolez. înaintate de Siria şi Jzrael. „Desigur, in relaţiile dintre ţările la vizita delegaţiei de partid şi de fost întreprinse operaţiuni şi in lo
un acord în privin ţa interzicerii to In cadrul şedinţei de vineri a luat socialiste, a spus L Brejnev, se ivesc stat a Cehoslovaciei în U.R.S.S. declaraţie a reprezentanţei din A l
tale a arm elor nucleare. Totodată, cuvîntul şi m inistrul de externe al Reprezentanţii Braziliei şi Coastei ger a guvernului angolez în exil. calităţile Mussenda, Carmona şi al
el a subliniat necesitatea de a în Dnhomeyuhti, G abiiel Lozes, care de Fildeş au s p rijin it recomandă uneori şi probleme complexe, a că ★ In îm p re jurim ile oraşului Luanda, tele.
treprinde noi paşi în direcţia dezar a cerut denuclcarizarea completă a rile făcute în această problemă de ror rezolvare nu e uşoară", „U n ita La 4 decembrie, delegaţia de capitala Angolci, detaşamentele ar P o trivit ştirilo r sosite din Luanda,
tea combativă între ţările socialiste
m ării generale şi totale. continentului african. După ce s->a generalul Odd BulI, şeful statului se întăreşte în toiul luptei îm p o tri partid şi de stat a R S. Cehoslovace, matei de eliberare naţională au or se spune în declaraţie. în garnizoa
na portugheză din Angola, sc obser
m ajor al Comisiei O N U pentru su
A luat apoi cuvîniul m inistrul de referi t la necesitatea decolonizării praveghere asupra a rm istiţiu lu i în va im perialism ului, pentru cauza pă condusă de Antonin Novotny, care ganizat o ambuscadă în urma căre vă tot mai m ult cazuri de nesupu
externe ăl Somaliei. Ah med Yussuf complete a continentului african, m i Palestina. Aceste recomandări pre cii şi progresului social al întregii a făcut o vizită oficială în Uniunea ia au fost distruse cinci maşini por nere din partea soldaţilor şi o fiţe ri
nistrul de externe al Dahomeyulni Sovietică, a părăsit Moscova. tugheze, iar J2 solâaţi au fost omo-
Dualeh, rare a pledat in favoarea văd demarcarea exactă a liniei de om eniri". lor. La 23 noiembrie, de pildă, trei
a cerut să fie adoptate sancţiuni e- frontieră în regiunea in care s-a rî ţi- soldaţi au fost împuşcaţi pentru că
unor noi măsuri in direcţia denu- Referindu-sc la situaţia internaţio In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la
conomtce şi diplomatice îm potriva produs incidentul, participarea ficti nală, L. Brejnev a spus că Uniunea Praga. Forţele patriotice au atacat, de a- au refuzat sâ se supună ordinelor.
rlearizărjî, inclusiv crearea de zone
Republicii Sud-Africane si Portuga vă a celor două părţi in activitatea Sovietică se pronunţă eu hotărîre
libere de arme nuri ea re, ceea ce, a liei. comisiei m ixte de arm istiţiu. Tot îm potriva jocului periculos cu aşa-
subliniat el. ar contribui la înfă p tu i Şedinţa Adunării Generale conti odată. cele două părţi sînt chemate num itele forţe nucleare m ultilatera
rea dezarm ării. M inistrul somai ian nuă. să se abţină de la folosirea armelor. le ale N A T O . Uniunea Sovietică, a
Reprezentantul U niunii Sovietice spus el in continuare, a prezentat în
a cerul Consiliului de Securitate să că de m ult propuneri concrete pen
condamne Izraelul pentru actul de tru a obţine interzicerea deplină şi
.|«>Sisis4&bîs despi'c problem ele agresiune îm potriva Siriei. distrugerea armei nucleare. „In a-
ceste probleme, şi alte ţâri socialiste
au prezentat propuneri proprii, a a-
a l i a n ţ e i a t l a n t i c e Sn problema m in tit vorbitorul. Nu de mult, ace
eaşi in iţia tivă a avut-o
Republica
W ASHINGTON 4 (Agerpres). — Abordînd problema divergenţelor Populară Chineză. M erită să se a-
Preşedintele S.U.A., Lyndon .John care există în cadrul N.A T.O., pre congoleză corde atenţie acestui fapt".
son. a rostit jo i la Universitatea şedintele a reafirm at adeziunea Sta El a reafirm at că U.R.SS. promo
Georgetown o cuvîntare consacrată telor Unite la forţele nucleare m ul ADD lS AISEI4A 4 (Agerpres). — vează cu ferm itate politica leninistă
problem elor alianţei atlantice. V or tilaterale. El a lăsat însă uşa des Rcispunzind uium telegrame ce i-a a coexistenţei paşnice şi luptă pen
bind în termeni ..prudenţi si pe un chidă pentru contrapropunerile pc lost adresată la 30 noiembrie de că tru destinderea încordării internaţio
ton conciliant" — după cum apre care le aşteaptă in această problemă, tre preşedintele eongolez Kasavubu. nale, pentru întărirea încrederii în
ciază agenţia France Prc.sse — el n sâpiămina viitoare, din partea p ri îm păratul Haile Selassie i-a adresat tre state.
insistat asupra necesităţii în tă ririi m ului m inistru britanic, Harold W il- un mesaj în care reulirm ă voinţa Referindu-se la noile atacuri efec
u nităţii vcst-curopcne, ca si a le son. In acest sens el a decimat : Organizaţiei U nită ţii Africane de a tuate de avioane m ilitare americane
g ăturilor dintre Statele Unite şi Eu „Vum turnări întotdeauna realizarea respecţi principiul neamestecului in si bombardarea terito riu lu i R. D.
ropa occidentală. unui acord, nu vom insista nicioda treburile interne ale vreunui stat Vietnam. L. Brejnev a declarat că
tă asupra unanim ităţii. Noi recu membru In telegrama sa, preşedin
V orbitorul s-a referit la actualul „Uniunea Sovietică nu ponte să ră-
star 'u a' "d a liilo r clin ca cirul alian noaştem interesul şi preocupările re tele Kasavubu sc declara îm petriva mînă indiferentă faţă de soarta li
ţei at’artlce şi a declarat că Statele zon n bile ale altor aliaţi — acei care convocării unei conferinţe extraor nei ţâri socialiste frăţeşti şi este ga
Unite si ţările clin Europa occiden au .u rne nucleare proprii şi cei care dinare a O U .A . la nivelul şefilor de ta sâ-i acorde ajutorul necesar". In
tală "au speranţe si obiective comu nu le au". Preşedintele a subliniat State si guverne, consacrată proble continuare, vorbitorul a condamnat
ne". Străduindu-se să înlăture rezer eu. după părerea sa. „alianţa atlan mei congoleze. politica agresivă dusă de cercurile
vele unor ţări din cauza rolului deo tică nu sc allă în criză, ta se gă „O biectivul unei asemenea confe • im perialiste din S.U.A faţă de Cuba
sebit pe care îl an S.U.A. in cadrul seşte in plină schimbare". rinţe extraordinare, se spune în me si a subliniat rti „Uniunea Sovietică CIPRU. — La Nicosia a avut loc de curînd o demonstraţie dc protest la care au participat fam i
alianţei occidentale. .Johnson a de Jn cuvîntarea sa, preşedintele sajul îm păiatului Haile Selassie. nu sprijină cu ferm itate Republica Cu liile cip rio ţilo r greci ţin u ţi astatcci de către cip rio ţii turci şi aflate în greva foamei.
clarat : „Răspunsurile la probleme S.U.A. a abordat si problema rela este studierea m ăsurilor specifice ba". In fo to : Aspect din tim pul m arşului de protest de la Nicosia.
le noastre comune trebuie să fie date ţiilo r dintre S.U A. si ţările vesl-eu- luate de-către guvernul central con-
cu consimţământul tuturor. Acest ropene cu statele socialiste. Ei a de golez. Noi am considerat însă că. în
clarat eă in această privinţă „există faţa agravării situaţiei din Congo, o
consimţăm înt trebuie să fie baz.nl un interes comun în construirea de asemenea reuniune ar fi urmarea lo tul dc Stat, urmează să sosească Ia I.aos cu care a discutat. Intre al prim at convingerea eă partidul
tele şi situaţia din Vietnam ul dc
la rinclul său pe discuţii si dezba punţi" în diferite domenii. A firm in d gică a conferinţei extraordinare a D eliii duminică Tratativele dintre sud. P o trivit declaraţiei lui Robcrt IC .D U.C.S. va obţine majoritatea
în aceste alegeri.
cele două delegaţii vor începe luni
teri şi pe respect faţă de ideile şi că „n aţiunile atlantice au un interes m in iştrilo r afacerilor externe ai sta la palatul Hydcrabad din capitala McCloskcy, purtătorul dc cuvînt al
propunerile tuturor". comun faţă de pacea lu m ii", vorbi telor membre ale O.U.A.. convocată Indiei. Departam entului dc Stat, guvernul MADRID, — Agenţiile dc pre
torul a declarat că „Statele Unite la cererea dv expresă. Singurul nos american este îng rijo ra t dc evolu să relatează că sute de m uncitori
sint dispuse sâ discute cit U.R.S.S., tru obiectiv, spune în încheiere îm K H A R TU M — La 3 decembrie Şi studenţi din capitala Spaniei
pe baza unei consultări depline cu păratul. este de a ajuta ca ţara dv a fost num it în Sudan un Consiliu ţia situaţiei din Asia dc sud-est. stau zilnic postaţi în faţa trib u
El a menţionat că cei doi in te rlo
întrevederile a lia ţii lor. orice propunere de na să-şi regăsească locul in lupta pen PARIS. — Iiu-eom orbirea -sa • eu de stat, care îşi va asuma a trib u cutori au analizat în mod special nalului, unde se judecă procesul
tru progresul si dezvoltarea conti
intentat grupului dc luptători îm
tură să sporească posibilităţile unei
ţiile şefului dc stat. Consiliul sc
puci trainice". nentului african". un grup dc z ia riş ti' din 1 Asociaţia compune din cinci persoane, repre influenţa pe care situaţia din V iet potriva regim ului franchist, între
lui Bahadur Shastri presei străine din Paris, Alain Pey- zentând principalele partide po namul de sud o are asupra situa care sc află şi Jose Sandoval, mem
ţiei din Laos.
refittc, m inistrul inform aţiilor, s-a
referit la atitudinea Franţei în pro litice U lterior urmează să fio de bru al C.C. al P artidului Comu
TO KIO . — La Tokio au fost re
la Londra CONGO: Răsculaţii au lansat noi atacuri blema congoleză şi a Vietnam ului semnat un reprezentant al provin luate. după o întrerupere dc opt nist din Spania. Agenţiile dc pre
c iilo r din sud. Se ştie că după în
să redau uncie aspecte dc In pro
dc sud. In ambele cazuri, a subli lăturarea generalului Abboud din luni. tratativele japono-sud-corce- ces, care dovedesc comportarea cu
LONDRA 4 (Agerpres). — împotriva trupelor guvernamentale niat vorbitorul, trebuie recunoscut funcţia de preşedinte, a trib u ţiile nc in vederea norm alizării rela rajoasă a acuzaţilor. Totodală, ele
P rim ul m inistru al Indici, Lai Bn- principiul neamestecului în aface şefului de stat au fost preluate în ţiilo r dintre cele două ţări. In ul menţionează că acuzaţii sint p ri
rile interne ale unui stat indepen vaţi de dreptul dc apărare.
hadur Shastri. ca re se află la Lon LE O P O LD V ILLE 4 (Agerpres). — joi, un număr de aproxim ativ 10.000 dent. „Noi, a spus P cyrcfiltc, con mod provizoriu dc către guvern. tim ii 13 ani, aceste tratative au
fost întrerupte dc şapte ori. U lti
Ziarele apărute vineri la K lia r-
dra într-o vizită oficială, a avut Forţele râ v n i a te* situate pe malul de persoane civile au lost slrinse pe siderăm că trebuie să acordăm aju lum au anunţat oficial că guvernul ma oara, în aprilie anul curent, LONDRA. — Prim ul m inistru
sting nl flu viu lu i Congo au lansat stadionul din Stanley viile, pentru a britanic, Harold Wilson, a respins
convorbiri cu prim ul m inistru al A n tor tehnic ţă rilo r cate pornesc pc provizoriu îşi păstrează, în conti întreruperea a fost provocată dc
joi numeroase atacuri îm potriva tru fi cercetate. Stadionul a fost cu calea independenţei, dar trebuie joi în Camera Comunelor propu
gliei. Harold Wilson. si cu alţi mem pelor guvernamentale si mercenari străşnicie păzit de unităţi m ilitare, evitată transformarea lor dc către nuare, toate puterile executive şi capturarea unor nave japoneze dc nerea prezentată de deputatul la
bri ai cabinetului britanic. lor din Stfinleyville. A genţiile de pentru a se preveni orice fel de tu l marile puteri in cim puri dc hătâ- legislative, fiind singurul organ pescuit dc către autorităţile sud- burist. Rcginald Frceson, privind
autorizat de a legifera.
La conferinţa de presă, organi presă relatează cu „zi şi noapte se burări. lie pentru apărarea p ro p riilo r lor coreene, precum şi de valul de ac instituirea dc către Marea B rita
ţiuni antiguvernam entale care s-a
aud detunături de arme". Aeropor Pe de altă parte, p o trivit agenţiei A N K A R A . — Greva m uncitori nic a unor sancţiuni economice
zată după aceasta. Shastri a decla Interese". desfăşurat în Corcea dc sud.
tul Stanley viile a continuat să lie i- U.P.I., un diplom at din Leopoldville lor dc pe şantierul de construcţii sub forma de restricţii la expor
rat eă scopul principal al vizitei nutilizabil datorită tiru lu i sub care a descris oraşul Stanleyville ca un D E LIII. — Delegaţia cambod al hotelului „A nka ra " cu 23 dc BONN. — Luînd cuvîntul la tul de produse petrolifere în Re
sale In Londra este de a stabili con este ţin u t de foi ţele răsculate. „depozit de cadavre". giana la tratativele cu reprezen etaje, care continuă de 15 zile, a Bonn, în faţa reprezentanţilor pre publica Sud-Africană Această mă
tacte între guvernele celor două ţări. A u torită ţile guvernamentale au or Intervenţia străină a contribuit la tanţii S.U.A. pentru soluţionarea fost declarată ilegală dc instanţe sei, fostul cancelar al R.F. Germa sură a declarat Frceson, „a r fi o
donat anchetarea unui mare număr diferendelor dintre cele două ţări judiciare. In ciuda acestui fapt. ne, Konrad Adcnaucr, preşedinte calc pentru a determina guvernul
Menţionînd că discuţiile de vineri o şi mai mare discreditare a guver
de locuitori ai masului Stanley viile, nului Choinbe. Se relatează eă lide a sosit vineri la Deliii. Conducăto conducerea sindicatului construc le UC.D., s-a declarat în s p rijin u l sud-african să ia măsuri pentru
au cuprins un cerc larg de probleme, pentru a putea aprecia numărul re- rii africani „nu văd în Chombe un rul delegaţiei este Son Sann, con to rilo r sj-a exprim at hotărirea dc creării forţelor nucleare m ultilate încetarea politicii de apartheid".
prim ul m inistru şi-a exprim at spe 1 oi* care manifestă simpatie faţă de conducător de guvern cu care să silier principal al şefului statului a continua lupta pentru satisface rale ale N .A.TO . Totodată, el a
ranţa eă acestea vor fi folositoare 1 trateze". La rîndul său, agenţia As Cambodgian, p rin ţu l Norodom Sia- rea revendicărilor m uncitorilor — afirm at că sc pronunţă în favoa
forţele insurgente. In cursul zilei de
sociated Press scrie că „în m ajorita nuk. Agenţia Associated Press men sporirea salariilor şi încheierea rea unei „restructurări politice" în
ţionează că delegaţia Statelor U ni contractelor dc muncă.
tea manualelor de istorie africane, cadrul tratatului nord-attantic.
te la aceste convorbiri, caic va fi NEW YORK. — Secretarul de Răspunzind la o întrebare în le
misiunea bclgiano-americană în Con
In ajunul plecării lui Wilson go va fi calificată drept un act de condusă dc ambasadorul P hilip stat al S.U.A., Dean Rusk, s-a în- gătură cu alegerile pentru Rundcs-
Bonsol, consilier pentru probleme
tîln it joi cu Fumi Xosavan, vicc-
tag, ce vor avea loc în toamna
agresiune imperialistă, o sfidare a
lui Moise Chombe la adresa poporu le Asiei de sud-est in Dcpartamen- prem ier în guvernul dc coaliţie din anului viito r, Adcnaucr şi-a cx-
ia Washington lui african".
Duminică, primul ministru 11a- cu echipaj mixt. Obiecţiunca va fi
rold Wilson, insolit de Patricii Cor parţial de ordin, militar, dar argu Cronica evenimen^Jor^ internaţionale
don Walhcr, ministrul afacerilor ex mentul decisiv va consta in faptul
terne, Dcnis Healcrj, ministrul apă că propunerea americană ar face să
rării, şi lordul MonnlbaUeu, şeful crească cheltuielile militare brita m w n i i m
statului major general britanic, vor nice".
pleca la Washington, unde vor arca După cum subliniază presa bri vietnamez măsurile ce ar trebui lua rîri hazardante. Aceasta perm ite sâ
convorbiri cu preşedintele. Johnson tanică. contrapropunerea Angliei va Reexaminarea unui impas te pentru îm bunătăţirea situaţiei sub se creadă câ in capitala americană pentru Anglia, trădează scopul ne-
şi cu miniştri ai administraţiei ame consta în constituirea unor forţe nu toate aspectele ei". Plecînd spre Sai a fost înţeles faptul subliniat într-un dcclarat urm ărit de S.U.A. — acela
ricane. Jn cadrul unui interviu acor cleare atlantice (formă care a fost gon. ambasadorul american a ţin u t editorial publicat de ziarul „W a de a-şi face din Marea B ritanie un
dat postului de televiziune LTV., recent aprobată de U.EO ), care să nu a fost respins nicăieri" şi că să declare câ nu este necesară o spo shington Post" cu „extinderea răz al doilea adept (după R.F.G.) al pla
premierul britanic a fost întrebat, cuprindă atit forţe navale de supra Una din prim ele acţiuni ale ad „eficacitatea forţelor armate sud- rire a electivelor m ilitare america boiului din Vietnam constituie cea nului lor cu privire la crearea fo r
printre altele, şi dc obiectul apropia faţă şi submarine, cit şi forţe aerie m inistraţiei .Johnson după alegerile ne în Vietnam ul de sud. asa cum se mai rea soluţie pentru politica ame ţelor nucleare riiu liila ie ra te în ca
telor discuţii de la Washington. PI ne Marea Britanie ar urma să con de la 3 noiembrie a fost. ceea ce vietnameze scade pe măsură ce mo lăsase sâ <e înţeleagă înaintea înce ricană deoarece, departe de a re drul N.A.T.O. si eă în aceste con
ralul lor se înrăutăţeşte. Soldatul
a arătat, cu arest prilej, că nu este tribuie cu bombardiere şi submari presa americană a caracterizat drept vietnamez arc din ce în ce mai pu perii actualelor convorbiri. zolva problema, ar antrena conse d iţii S.U.A. sînt hotările chiar să
„o amplă reexam inare a situaţiei
vorba de o agendă stabilita fii mod ne înzestrate cu rachete Polnris, cu politice şî m ilitare din Vietnam ul ţin entuziasm pentru luptă — re In aşteptarea evenimentelor v ii cinţe periculoase". rişte pierderi provocate de supra
precis şi că, in mod firesc, la aceas dreptul de a le retrage în cazul in de sud. „T im p de cîteva săptămini marcă „Economist". toare s-a evitat luarea unei liotu- taxa britanică, care afectează 50 la
tă fntilnire intre un preşedinte şl care alianţa ar lua sfivşit, la un mo I. ANDREESCU sută din exporturile americane câ
un prim-ministru vor fi trecute în ment dat"." „Times" explică aceas un comitet special de experţi num it C onvorbirile generalului Taylor la ne Anglia. Compensaţia ar puica să
revistă şi examinate moi multe pro tă eventualitate in felul următor: de preşedintele .Johnson a strins ma Washington au fost precedate de nu vină după cum apreciază observa
bleme din diverse domenii, pricind „Dacă vreo decizie americană ar teriale şi a form ulat o serie de re meroase comentarii de presă in care După sesiunea O.E.C.D. to rii în domeniul nuclear, în tru cît
atit interesele celor două ţâri, cit duce la destrămarea alianţei. Ma comandări. Prima fază a „reexam i se arată câ Statele Unite se gîndesc prem ierul britanic, W ilson, ar u r
nării" s-a încheiat joi la Washington
şi situaţia pe plan internaţional rea Britanie şi-ar putea recupera cind ambasadorul american la Sai- la o extindere a războiului in afara mări aproape aceleaşi obiective ca
Ţinind seamă de pregătirile făcute forţele sale independente Polaris" gon, generalul M axw ell Taylor, a graniţelor Vietnam ului de sud ca o Cca de-a patra sesiune de la Pa France Presse. „sub semnul unei at şi preşedintele S.U.A., .Johnson, „a d i
piuă acum de o parte şi de alia o Un alt punct al agenţiei de la părăsit capitala americană pentru a măsură pentru a ieşi din actualul ris a Consiliului m inisterial al Orga mosfere extrem de încărcate", au că organizarea unei forţe nucleare
Atlanticului, in vederea acestui dis Washington se va referi la contro se întoarce !a postul său după ce a impas Această idee a fost susţinută nizaţiei pentru colaborare economi scos la iveală din nou nem ulţum i integrale de o parte si dc cealaltă
cuţii, inclusiv călătoria lui Patricii lul asupra folosirii acestor forţe nu chiar de ambasadorul american la că şi dezvoltare (O.E.C.D.). organism rile provocate de recentele măsuri a A tlanticului („Lc.s Echos").
Gordon Walhcr iu S.U.A şi licita cleare Delegaţia britanică, se arată avut in decurs de şase zile consul Saigon deşi, după cum a remarcat (are grupează 21 de ţări occiden restrictive, adoptate de Mareo B ri- Comcniînd, totodată, hotărirea
tări a tit cu preşedintele S.U.A,, cit
la Londra n lui Gcorge Pali, sub in presă, ar fi de acord cu „inevi agenţia France Presse, „ea a provocat tale. s-a desfăşurat pe fondul c ri tanie la im porturile sale. Tema, care vcsi-europenilor dc a respinge ca
secretar de stat al S.U A., presa bri tabilitatea degetului american pc şi eu alte înalte oficialităţi politice o oarecare indispoziţie în capitala a- zei lirei britanice, care aduce co tim p dc două zile a dominat lucră tegoric un eventual nou ajutor pen
şi m ilitare.
tanică îşi exprimă părerea că p rin trăgaci, prelinzind ca ceilalţi membri mericană". Este sem nilicativ însă laborarea economică a ţă rilo r mem rile sesiunii, a adus din nou atmos tru Marea Britanic, agenţia France
tre problemele care i-or fi abordate ai alianţei să aibă un puternic con Discuţiile desfăşurate Ia Washing faptul c.ă „lin ie i dure" promovată de bre in faţa unor noi probleme, de fera de controversă în dezbateii. Pe Presse explică acest lucru prin pris
luni şi marţi, la Washington va f,gu- trol politic in ce priveşte elabora ton au avut drept scop, după cum unele cercuri ale Pentagonului şi De natură sâ pună la încercare via b ili de o parte, Statele Unite nu preco ma vechilor diferende caic opun
ra. cu prioritate, proiectul forţei nu rea doctrinei şi a scopurilor". a remarcat ziarul „The Crhistian partam entului de Stat i s-au opus o tatea colaborării. nizat un sp rijin deplin si fără con Franţa partenerilor săi anglo-snxoni
cleare multilaterale Referindu-se la ansamblul pozi Science M onitor", analizarea „im serie de luări de poziţie mai mode O.E.C.D., care a luat naştere la d iţii (X'ntru politica actuală a gu privind natura şi funcţionarea orga
Ziarul ..Times'' scrie că in ee pri- ţiei britanice, ziarele sint de părere pasului S U.A. in Vietnam ul de sud". rate. „Se crede — a transmis agen 14 decembrie J960 în urma unei con vernului britanic şi au aprobat toa nismelor monetare internaţionale
t'eşte forţele nucleare multilaterale că aceasta nu in fi rigidă şi difi „N ici un succes american nu este ţia France Presse, câ unele persona venţii semnate la Paris de repre te m ăsurile adoptate de acesta pînă ncate în 1947, precum şi prin pris
se va urmări o apropiere de poziţia cilă. ci va urmări o schiţare gene posibil în această ţară — scrie zia lită ţi ale Departam entului de Stat zentanţii a 20 de ţâri, ca urmaşă a în prezent. Pc de altă parte, puterile ma ne m u lţu m irilo r provocate de
americană. In măsura in care acest rală a poziţiei britanice, astfel incit rul. în alara cazului cind sud-viet- sînt mai rurînd în favoarea unor fostei O rganizaţii europene de co vest-europene după ce au supus unor pierderile suferite de partenerii A n
lucru c.stc practic posibil, câutlndit- rele două părţi să pontă face propu namezii. in număr mare. ar fi pro tratative decit pentru o ofensivă ae laborare economică (O.E.CE.), are puternice critici măsurile britanice gliei în urma m ă ririi taxelor la im
r.e totodală. să se obţină asigurări neri practice de comun acord, pen fund convinşi câ forţa Vietcongului riană care ar putea să ducă la o ex drept scop sâ coordoneze probleme privind instituirea unor suprataxe porturile britanice.
că povara chelinielilor militare ale tru ca. ulterior, problemele mili (patrioţi sud-vietnamezi N .R ) este tindere periculoasă a războiului". A- le economice ale ţă rilo r membre. la m ărfurile de im port, au insistat Concluzia finală care se desprin
Marii Britanii nu va fi mărită prin tare ale reorganizării N A TO să în declin" Or, după cum recunoaşte genţiile americane de presă au subli Avîndu-se în vedere faptul că ca aceste măsuri să fie completate de in lum ina dezbaterilor sesiunii
noi. angajamente militare in cadrul constituie obiectul unor noi nego ziarul. „Vietcongul obţine succese niat totodată faptul câ chiar pre O.EC.D. nu este chemată să ia ho- cu altele de ordin intern şi, mai O EC.D., este că statele occidentale
N A T.O „Harold Wilson şi colegii cieri cu aliaţii vest-enropeni. puternice pe teritoriul Vietnam ului şedintele .Johnson ar fi holârit să tă rîri concrete, ci să efectueze în ales. în domeniul restringerii cere sc situează pe poziţii diferite în p ri
săi — scrie ziarul — vor argumen L I V IU JtODESCU de sud". S ubliniind dilema în care manifeste reţinere în această pro comun studii şi cercetări, pentru a rii interne in Anglia pentru a se vinţa m ijloacelor de a ajuta Marca
ta împotriva propunerii, americane corespondent Agerpres sc află Stalele Unite in Vietnamul blemă. face posibilă o mai bună coordona facilita astfel restabilirea e chilibru Britanie. precum si în aprecierea
care prevede o flotă dc suprafaţă la Londra de sud. săptămînalul englez „Eco Din comunicatul dat p ublicităţii re a p oliticii economice a ţâ rilo r lui balanţei de plăţi. evoluţiei viitoare a situaţiei in aceas
nomist" scrie la rîndul lui că in ciu în urma convorbirilor dintre preşe tă ţară. Un lucru este cert. însă. si
Faptul eă reprezentanţii am eri
da „energiei imense desfăşurată in dintele .Johnson si generalul Taylor. membre, în atenţia C onsiliului m i cani au s p rijin it întreaga politică tuaţia economică a Angliei va li la
nisterial au star. în prim ul
rînd.
L0T0-CENTR AL efortul dc război, rezultatele sint reiese c.ă prom otorii „extinderii problemele privind ritm u l creşterii economică britanică si chiar au în ordinea zilei încă m ult tim p în ca
slabe"
Revista aliagc atenţia asu
războiului" nu au p rim it mînă libe
drul dezbaterilor in organismele In
cercat să pledeze — dar fără succes
economice, combaterea infla ţie i şi,
ternaţionale occidentale de colabo
La tragerea Loto-Ccntral din 4 47 60 16 26 54 85 62 1 CI 14 pra faptului eâ consilierii m ilita ri ră. Comunicatul menţionează eâ ge mai. ales, criza monetară din M a — în favoarea unui îm prum ut pe rare economică.
Vietnam ul de sud
americani din
termen lung (intre 5 şî IO ani), în va
rea Britanie. Lucrările, care au în
deecmbWe 19G4, au fost extrase din Prem ii suplimentare : 79 84 71. neralul Taylor a fost însărcinat „să ceput după cum remarca agenţia loare de 2 sau 3 m iliarde de dolari M A R IN GlIEOROUE
discute dc urgenţă eu guvernul sud-
urnă următoarele numere : Fond de prem ii : 860.889 lei. sînt s iliţi să constate eâ „Vietcongul
Redacţia şl administraţia ziarului: slr. Dr Telru Groza nr 25 telefon 15 88, 12 75, 15 85, 2078. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.TR nr 263.328 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva