Page 21 - 1964-12
P. 21
4 INTRAT IN FUNCŢIUNE
C IT IŢ I
IN N U M Ă R U L COMBINATUL
r r D E A zi
/ / M 5 3 ^
/ / a l 4 M agazin: DE INDUSTRIALIZARE CĂRNII DIN HAJEG
m smf im — La 15 ani prim a floare combinat modern de industrializare a Com binatul este înzestrat cu insta
La Haţeg a in tra t în funcţiune un
la ţii frigorifice, care asigură tem
— Sus pc b ă lrin u l deal al Co-
peraturi dc la plus 4 grade la minus
cărnii, cu o capacitate dc prelucrare
im ă H M + Răspunderea p ă rin ţilo r în de 30 tone carne pe zi. El este do 18 grade, cu 4 tunclc dc refrige
poului
(pag. 2 -a ):
rare, precum şi un tunel de conge
tat cu u tila je dc înaltă tehnicitate,
umMki
construite in ţară, • care asigură me
lare. Pc lingă instalaţiile frig o rifi
educarea copiilor ; canizarea şi In parte automatizarea ce s-a construit şi o fabrică care
procesului de producţie. furnizează gheaţă pentru vagoanele
^ Nu de Justificări c ne Hala dc tăiere caic dispune de caic transportă produsele combina
două lin ii, una pentru bovine şi alta
tului.
OHM HUNEDOARA AlPM R. SI M SFATULUI POPULAR REGIONAL voie... ; zestrată cu convciere, platform e mo binatului există şi o fabrică dc me
A lă tu ri dc celelalte secţii ale com
pentru porcine sau ovine, este în
4 Dîn film ele săplăm înii
(pag. 3 -a ); bile pc verticală, benzi transportoa zeluri şi o instalaţie dc făină fura
re care sc deplasează sincronizat. jeră, care asigură valorificarea su
O De pcslc hotare
Un sistem special dc semnalizare op perioară a întregii cantităţi de ma
ANUL XVI. NR. 3092 DUMINICA <5 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a). tică şi acustică indică operativ re te rii prime.
zultatele examenului dc laborator. (Agerpres) «.
[ O Z i PE S A N T i E R
D imineaţă de decembrie. M un Vasile, Luduşan Augustin şi Cibi
de
Alexandru işi depăşesc lună
lo tu l
III,
la
ci to ii i
de
Cu planul anual îndeplinit şantierul nr. I al în tre lună sarcinile dc plan, dau numai
p rin d e rii de construcţii siderur lucrări de bună calitate.
Pe şantier am in tîln it şi a lţi zi
6 sortimente gice Hunedoara încep o nouă dari harnici, pricepuţi, cu dragoste
zi de lucru. O parte se îndreaptă
grăbiţi spre magaziile cu scule, a lţii de meserie. Ne-a plăcut conştiin
A ctivitatea desfăşurată în acest ţie, spre creşterea productivităţii spre locurile de muncă. Cei care au ciozitatea şi preocuparea pentru a
an, de colectivul de muncă de la m uncii. venit mai devreme — sînt destul de executa lucrări de calitate foarte
U.V. Călan, a purtat amprenta unui Una din secţiile care au păşit in m u lţi — au ajuns la „posturi", unde bună a tovarăşilor Codrcnnu îoan,
entuziasm general, pornit din dorin luna decembrie cu rezultate fru se ţin scurte consfătuiri, in cadrul Covaci Iuliu, M aier Matei, Rugaci
ţa firească a fiecărui m uncitor de moase, este turnătoria nr. 1. La data cărora şefii de brigăzi şi de echipe Nicolae, Czuper Îoan, lobb losif,
a-şi realiza sarcinile de producţie de 1 decembrie m uncitorii de aici le arată pc „v iu " care sint sarcinile Cosat Gheorghe, Luci M artin, K n u ff
înainte de vreme, de a produce şi-au realizat planul anual la 6 ce trebuie îndeplinite, ce măsuri M a rtin şi a lţii. T oţi sînt exemple
peste plan c it mai m ult. La entu sortim ente (din 8 cîte se produc in sînt necesare a se aplica pentru ca demne de urm at.
ziasmul general al m uncitorilor s-au secţie) printre care: vane băi, ca toate lucrările să fie term inate la semănător zidarilor, şi pe e-
adăugat pe parcurs şi o seamă de zane de încălzire, instalaţii sanita tim p .şi să fie de bună calitate. Se A lectrieienii de pe acest şan
măsuri tehnico-organîzatorice ehib- re emailate si brute etc. fac propuneri pentru organizarea tie r i-am găsit muncind cu
zuite. eficiente, îndreptate spre buna DIONISIC M U NTEANU ma; judicioasă a m uncii, pentru eli
organizare a procesului de produc corespondent minarea tim p ilo r neproductivi. sîrg şi pasiune. Şi ei au acordat o
deosebită atenţie term inării la
Apoi, sarcinile zilei sint defalcate tim p şi în bune condiţiuni a insta
La top indicatorii de cantitate pe fiecare lucrător, in funcţie de la ţiilo r electrice planificate.
calificare şi de experienţa dobîn- — Nu ne-am lăsat mai prejos de
dită în producţie..
Pentru harnicii feroviari din C ifrele vorbesc de la sine despre zidari — ne-a spus com unistul B ur-
staţia Sim eria călători, bătălia avansul pe care l-au luat fe ro via rii ra 9. Munca este în toi. Con lă D um itru, .şeful unei brigăzi de SALCUDEANU A N D R E I
pentru cîştigarea m inutelor este pe înaintea tim pului. U rm ărind reali O structorii se întrec pe ei în electricieni. Şi noi ne-am depăşit zidar
p rim ul plan. In această bătălie ei zarea indicatorilor de cantitate şi l.O.f.L. Deva, fabrica de nasturi. Muncitoarea Florica Mărginean, fa- şişi. îm p ă rţiţi pe operaţii de planul lună de lună.
au acţionat din mai m ulte direcţii: sarcinile planului producţiei globa sonatoarc, se numără printre evidenţiaţii în întrecerea socialistă. Ea lucru, unii aprovizionează locurile — Cum aţi reuşit ?
au redus media de staţionare a va le, in ziua de 30 noiembrie ei au execută numai lucrări de bună calitate. de muncă cu materialele necesare, — Lucrările le-am executat fi
goanelor cu cîte 6-26 procente, au înscris in fila de calendar: realizat a lţii pregătesc m ortarul, zidesc, ten-
sporit sarcina statică pe vagon m ar planul anual la indicatorii cantita cuiesc, zugrăvesc, instalează un ca nind seamă de succesiunea opera
fă cu 2,5 procente. Astfel, in tim pul tiv i; realizat cu 15 zile mai devreme lo rife r sau un tablou de distribuţie. ţiilo r, de im portanţa lor. A vînd în
sta b ilit in sarcina de plan, din Si In brigada condusă de zidarul Co vedere sarcinile de îndeplinit,
meria au luat drum ul m a rilo r fa sarcinile pe întregul an la producţia vaci îoan lucrul a încetat pentru o ne-am aprovizionat din tim p cu
b ric i şi uzine ale patriei cu 52,6 la globală. clipă. Ce s-a în tîm pla t? m aterialele necesare. In cadrul
sută mai m ulte m ărfu ri — cifră con impiegat de mişcare ACTtMI $ a a i. D reptarul pentru tragerea şabloa brigăzii m uncitorii care au o ex
semnată lapidar în rapoarte la lu E M IL CREŢU nelor pentru ornam entaţii nu e perienţă bogată, cum sint Şuster
brica „tone expediate", 'j . montat corect — s-a adresat unui M ihai. C hifor Nicolae şi al Cit au
fost puşi să execule operaţii mai
Infervenjie operativă grup de tineri com unistul Covaci complexe. Pentru obţinerea unui
îoan. Capătul din stingă al drep
fii Ieri, in cadrul biroului exe tural din Ituncu Marc, ia r brigada tarului montat de Drago.ş este mai randament mai marc şi pentru ca
încă nu sosise, ora 23. M em brii trecut prin astfel de situaţii. Dar, cutiv al C om itetului regional pen nr. 2, condusă de (ov. prof. Bollo jos deeît celălalt... toate lucrările să fie de bună ca
brigăzii conduse de comunistul îoan cum să întreprindă aşa ceva cind tru cultură şi artă a fost analiza Ştefan, la căm inul cultural din Tov. Covaci le-a demonstrat apoi litate ne-am preocupat de ridica
Sîrbn erau deja prezenţi în sala de săgeţile de schimb lipseau, se gă tă activitatea muzeelor din regiu Vadul D obrii (AN G ELA UNGHE- practic tin e rilo r din echipă care rea ca lifică rii tuturor m uncitorilor.
apel a Uzinei de preparare a mine seau la recondiţiona re la Atelierele nea Hunedoara precum şi perspec REA. corespondentă). sînt deficienţele ce pot să apară Tovarăşi cum sînt Lucaci Ştefan,
re u rilo r din Gurabarza. Se pregă centrale din C riscior ? Un slat ad- tiva dezvoltării lor în urm ătorii la montarea dreptarelor, cum pot Pali Venţel, Gheorgliiţă Severin şi
teau in tihnă pentru intrarea în şut. hoc cu tehnicianul Cornel Pădurea- ani. f i 32 de conferenţiari din Alba a lţii, care nu cunosc atit de bine
Ora 23 i-a găsit la posturi. Ca de mi şi .şefii de echipă Nicolae Dineş, In cadrul şedinţei au fost Tăcu Iulia, Yciuş şi Zlatna vor expune fi ele înlăturate. Apoi, în prezen meseria, au fost repartizaţi să lu
obicei. Ion Sîrbu trecu în revis- Nicolae Tomescu, Avram Oprean, te recomandări preţioase privind astăzi în satele raionului conferin ţa sa, a num it pe tin e rii Chera
iă hala b a te riilo r de ştampare, răs Nicolae Alirtâşan a soluţionat şi a- organizarea ş tiin ţifică a muzeelor ţa: „Im portanţa festivalului film u Dragoş şi A rion Ştefan să repete creze pe lingă m uncitori cu o înal .
foi şi cartea de rapoarte. In filele ceastă problemă. S-a organizat o e- Şi munca lor de viitor. lui la sate". Dc asemenea, două practic cele demonstrate. In acest tă calificare. Cîi urmare, zi tle zi ei
ei erau consemnate op ririle. Le nu chipâ pentru transportul săgeţilor, brigăzi ştiin ţifice sc vor întâlni cu şi-au îm bogăţit cunoştinţele profe C O VAC I IU L IU
mără: 2, 15, 17, 21, 27, 29. Cam m ul altele pentru schimbarea lor. Lupta f i Cinci brigăzi ştiinţifice ale colectiviştii din Galda dc Jos şi fel tinerii au reuşit să cunoască încă sionale, execută lucrări dc calitate zidar
te... M otivul ? Săgeţile de ştampa pentru înlăturarea defecţiunilor a Com itetului pentru cultură şl artă Oiejdca. o „taină" a meseriei. tot mai bună. Şi mal e ceva. îna
re erau ru p te ! II îngrijora situaţia început cu e forturi susţinute. al oraşului Hunedoara se vor de O Teatrul satiric muzical „C. ntr-o altă parte a şantierului inte de începerea lucrului cu toţi
fiindcă producţia avea de suferit. In M inutele au trecut cu repeziciune. plasa azi In mai multe cămine cul Tănasc" prezintă astă-scară in sa I l-am in tîln it pe comunistul studiem atenţi schema instalaţiei,
mintea lui s-a în firip a t un gind : Oamenii a fla ţi în plin efort nici turale din satele dc munte, de pe la „A rta " din Deva, concerlul- Sălcudeanu Andrei, şeful li
„lu crîn d obişnuit, sînt necesare trei n-au băgat de seamă scurgerea tim raza oraşului regional, unde vor spcct-ncol „Carnaval la Tănasc", nei echipe de zidari. Ne-a surprins râulăm să ne-o însuşim cit mai
bine.
schim buri pentru remedierea defec pului. După cinci ore de muncă sus da răspunsuri la întrebările puse de Iforia Şcrbănescu, Petre Uăr- plăcut felul cum îşi organizează A
ţiu n ilo r. Ce-ar fi să' le remediem nu ţinută, in zorii zilei, instalaţia de de localnici. Brigada $tuirllM*».-nr. bulcscu şi M arin Tratau. Işl dau munca. n scurta vizită făcută con
mai in tr-un schimb, în al nostru? ştampare funcţiona în bune condi- 1 condusă de tov. Ştefan Zapatins- concursul cunoscuţi eîntăreţi de I structorilor de la lotul )lf
Va fj spre folosul tuturor.. “ . ţiu n i. V . M IHA1 SUSAN chi se va deplasa Ia căminul cul muzică uşoară. — Cheia succeselor noastre cons am rămas plăcut impresionat JF
O rtacii au fost de acord, au mai corespondent tă în buna organizare a m uncii — şi de calitatea muncii executată de
ne-a relatat el. înaintea începerii
su
lăcătuşul M ilo lîn M ihai, de
lucrului ne aprovizionăm cu mate dorii Şuster Daniel şi Petcanu M i m
Festivalul
rialele necesare. Deşi este un amă
familia unui colectivist filmului la sate nunt cărora m ulţi nu-i acordă a- Gheorghe, Vochescu 1 i>an şi alţii. SL
hai, cît şi a m uncitorilor Plopeanu
tenţia cuvenită, noi căutăm să aran
jăm materialele in ordinea folosirii
de
lor, c it mai aproape de locul
lor, noi succese. T oţi se preocupă
muncă. Acest fapt a dus la e lim i Ei s-au străduit să adauge succese
Intre 6 decembrie 1964 şi 16 februa narea, tim p ilo r neproductivi. După îndeaproape de îm bunătăţirea or
rie 1965 se va desfăşura in întreaga
A notim pul friguros a in tra i în ce ne-am aprovizionat cu cele ne ganizării muncii, de folosirea din
toate drepturile lui. Colectiviştii au ţară Festivalul film u lu i la sate. A- cesare, eu im part m uncitorii pe plin a tim pului de lucru.
început să aibă de acum alte preo ceastă populară manifestare, in tra operaţii de lucru, explicîndu-le con Dar colectivul de muncă de la
cupări. Ne-o dovedesc r.i fotografi tă in tradiţia vie ţii artistice şi cu l cret ce ou de făcut. Periodic ii con
ile de faţă. turale a ţă rii exprim ă preţuirea de lotul III nu se va opri aici. El este
care se bucură cinematografia in trolez şi ii sp rijin în muncă...
T otul s-a întîm plat zilele trecute. rîndunle largi ale publicului sătesc. Lucrînd astfel, m uncitorii din hotârit să adauge succeselor de pină
Cu bunăvoinţa gazdelor, fotorepor T im p de peste două luni, pe e- acum altele mai frumoase.
terul nostru a surprins pe peliculă cranele celor aproape 5 000 de ci echipa condusă de Sălcudeanu A n CODREANU IOAN
citeva im agini din tim pul liber al nematografe săteşti vor fi prezenta drei. dintre care am intim pe Pop L. DEMETER zidar
fam iliei colectivistului îoan Wand-
te 1.300 de film e artistice, documen
schneider de la G.A.C. din Apoldul tare, de ştiinţă popularizată, de de
de Sus. sene animate şi păpuşi, jurnale de ,'v - '
De citva tim p aici au început actualiLâţi — realizări de seamă ale
cursurile învăţăm intului agrozooteh studiourilor rom îneşti şi străine. « i i
nic de masă. U nul din cercuri este Pentru participanţii la învăţăm întul » j
frecventat şi de îngrijitorul-m ulgă- agrozootehnic de masă sînt prevă
tor îoan Wandschneider. In perse zute ciclu ri speciale de film e, care k V L
verenţa cu care studiază (fotografia vor contribui şi anul acesta la răs-
nr. 1) îşi au explicaţia şi cei peste pîndirca experienţei înaintate, la
2.600 litr i lapte obţinuţi de el pînâ popularizarea cuceririlor ştiinţei în
domeniul a g riculturii 75 de carava
acum de la fiecare vacă furajată din \e
ne cinematografice se vor deplasa
lotul pe care-1 are in prim ire. Pen în localităţile rurale necineficate
tru colectivistul Wandschneider, rid i
wk carea ca lifică rii profesionale a de ale ţâ rii — p rintre pescari în deltă,
încă, ducind mesajul acestui festival
pînă în cele mai îndepărtate aşezări
venit o necesitate de prim ordin.
Iată de ce, deseori, poate fi găsit
studiind manuale despre creşterea p rin tre tăietorii de lemne, in m unţi,
printre constructorii de pe şantiere.
anim alelor sau alte broşuri de spe
Pretutindeni, proiecţiile vor fi în
cialitate, din care desprinde tainele
soţite de variate şi interesante ma
meseriei pe care o profesează de a-
nifestări cultural-artistiee. Astfel, in
proape 5 ani. II interesează îndeo cadrul festivalului vor avea loc în H i
sebi metodele avansate care pot fi a- tâlniri cu cineaşti, simpozioane, seri ■ ■ ■ ■
plicateşi la G.A.C. din Apold în sco de întrebări şă răspunsuri şi con
pul sp o ririi continue a producţiei de cursuri pe teme cinematografice etc. VOCHESCU IO AN M IL O T IN M IH A I B U R LA D U M IT R U
lapte, pentru obţinerea unor rezul m uncitor lăcătuş . electrician
tate cit mai bune în întrecerea so (Agerpres).
cialistă cu ceilalţi în g rijito ri. In a-
fără de aceasta îl pasionează şi lec
tura că rţilo r beletristice, îm prum u
tate de la bibliotecă sau cumpărate TUTUROR OBIECTIVELOR PLANULUI M.T.O. -
pentru biblioteca personală.
Dar, după cum se vede, fiecare
membru al fam iliei are preocupări Ia mina Lonea III, obiectiv principal munca din blocul I I I est cu ram bleu
le lui. Sub îndrumarea atentă a ATENŢIA CUVENITĂ al planului de măsuri tehnico-orga- sc făcea defectuos. In planul M.T.O.
mamei, fetiţa, M aria, se străduieşte nizalorice, a dus pe de o parte la a fost insciisă o măsură care să re
să descifreze prim ele buchii ale u- descongestionarea puţului Jieţ, iar zolve această problemă. P rin m on
nei cărţi de basme. pe de altă parte, la o mai bună a- tarea unei conducte de ram bleu in
Pe graficul întrecerii m inerilor de 500—535 — lucrări care s-au term i
Şi, acum, tot împreună. De data la Lonea s-au înscris de la o lună nat încă în trim estrul II. provizionare a m in erilo r din sectoa tre suitorul Defor şi orizontul 535.
aceasta insă tatăl citeşte din ziar un la alta noi succese în producţie. E- La analiza care a precedat întoc rele IV şi V cu lemn de mină şi alte m inerilor care lucrează în abatajele
articol în care se vorbeşte despre fo rtu rile depuse de întregul colectiv mirea planului M.T.O. s-a constatat materiale. din blocul I I I est le este asigurat
experienţa gospodăriei colective (din de a da patriei mai m ult cărbune că la transportul pe orizontul 722, Îm bunătăţirea condiţiilo r de mun ram blenl hidraulic necesar desfăşu
care face şi el parte) în îngrijirea s-au concretizat in cele peste blocul V, se folosesc multe posturi că este un alt obiectiv de scamă al ră rii in bune condiţiuni a procesu
şi hrănirea anim alelor (fotografia 25.000 tone cîte s-au extras peste în regie. De aceea, in plan a fost planului M.T.O. In acest scop la o ri lui de producţie.
nr. 2). Mama şi fiica ascultă bucu plan în cele 11 luni care s-au scurs prevăzut un obiectiv care să ducă zontul 400 a fost introdus ilum inatul Lucrările am intite sînt doar citeva
roase. din acest an. In acelaşi tim p m i la reducerea num ărului de posturi fluorescent, iar la staţia de comprc- din numeroasele prevederi ale pla
neproductive. Amenajarea unui ros
soare Valea A rsului au fost montale
nului M.T.O. care au prins viaţă in
In cameră totul e aranjat cu gust, nerii de la Lonea au obţinut. togol colector între orizonturile 562- încă două compresoare avînd o mare acest an, ducind la îm bunătăţirea
dindu-i acesteia o ambianţă plă 1.417.000 lei economii suplimentare 722 a rezolvat această problemă, capacitate. P rin aplicarea acestor
la preţul de cost. Cum au fost ob m uncii in subteran. Altele, p rin tre
cută, odihnitoare. Mama, griju lie , îşi ţinute aceste succese ? transportul cărbunelui făcîndu-se in măsuri s-a îm bunătăţit transportul care cercetarea stratului 5, blocul
lasă soţul să studieze cărţile de zo prezent m ult mai repede, ia r lucră IX , pregătirea stratului 3. blocul V III
Încă la finele anului trecut, comi la orizontul 400, ia r prin montarea
otehnie sau să se delecteze cu cele be tetul de partid a recomandat condu to rii care prestau muncă în regie au şi IX . orizontul 615—655, a stratului
letristice. Ea şi-a găsit altă preo fost trecuţi în alte locuri de muncă celor două compresoare m inerilor le 3, blocul V şi altele se află într-un
cupare: coase o rochiţă pentru fe cerii tehnice să studieze posibilită productive. O altă măsură care să este asigurat aerul com prim at nece
tiţă care după cum se vede şi din ţile de îm bunătăţire a procesului de ducă la asigurarea lin ie i de front sar, la presiunea corespunzătoare. stadiu avansat, ele avînd ca scop
fotografia nr. 3 încearcă să dea „in producţie, să aibă in vedere sarcini pentru acest an şi mai ales pentru Tot în vederea reducerii efortului fi pregătirea in vederea in tră rii în ex
le de plan pentru acest an şi pe acea anul viito r, a fost terminarea lucră ploatare a noi rezerve de cărbuni.
d icaţii". zic, cît şi a îm bunătăţirii aprovizio
stă bază, să întocmească planul rilo r de cercetare a zâcămîntului din
A notim p friguros, dar în care oa blocul V, stratul 2. orizontul 560— nării cu m ateriale a brigăzilor din Dacă prevederilor planului M.T.O.,
M.T.O. Cele 70 de obiective prevă
menii îşi găsesc cele mai diverse 500. Executate la tim p, lucrările a- sectoarele II şi III, s-a term inat şi care aveau ca efect creşterea pro
zute în plan au cuprins toate sec
preocupări utile şii frumoase aşa m intite au permis trecerea la efec dat in exploatare planul înclinat dc ducţiei de cărbune, li s-a dat atenţia
toarele de activitate, pentru îndepli tuarea lu cră rilo r de pregătire a noi
după cum procedează şi fam ilia lui nirea lor fiin d stabilite termene şi abataje gata să intre în producţie. materiale de la mina Lonea II. A - cuvenită, acelea care aveau să ducă
îoan Wandschneider, unul din fru n responsabilităţi. Pentru asigurarea Deseori m inerii din sectoarele IV ceasta a permis introducerea în sub la îm bunătăţirea ca lită ţii cărbunelui
taşii gospodăriei colective din A pol unor fro n tu ri de lucru care să ducă şi V de la mina Lonea II I au recla teran a lem nului pentru armare lung n-au fost rezolvate. Conducerile teh-
dul de Sus. la sporirea producţiei, a fost pregă mat lipsă de materiale, greutăţi în de 4 nr», puţind fi astfel m ărit pro FRANCISC VETRO
tit pentru exploatare blocul V il din aprovizionare. Aceasta pentru că
Text: I. M AN EA sectorul 3, precum şi abatajele N puţul de materiale Jieţ era aglome filu l abatajelor. Cu cîtva tim p în (Continuare în pog. a 3-a)
Foto: A. VOTS 0505, 0506 şi 0507 intre orizonturile rat. Suitorul de materiale construit urmă aprovizionarea locurilor dc