Page 22 - 1964-12

Dramul socialismului Nr- 3092
trc fa a irc rw ia n

H i

1

n o i i r

lezat {

Noapte de toamnă ieşeană... Pan- cente perle de lumină alcătuiesc cel
4. A p ro xim a tiv 30 la sulă clin su bal pin sau în partea inferioară a dure). care încearcă neîncetat noi glica argintie a şoselei urcă domol mai nou complex studenţesc din
efectivul caprelor negre clin Parcul celui alpin. Mu iau parte la această posibilităţi de a exista delim itat, spre băl rinul Copou, frunzele cad centrul universitar ieşean. Totul,
Naţional Retezat nu locul obişnuit concentrare aproxim ativ 50 la sută de sine stătător. Diferenţierea aces­ in zbor legănat, după uti moment pînă la cel mai insignifiant detaliu,
de trai în afara biotopului subal­ din efectivul caprelor negre al cco- tei specii în eeotipuri (grupuri nlo- de meditaţie, străzile lăturalnice a- reflectă grijă, drogoste pentru fru­
pin ; în col montan (de pădure) sau tipului de pădure si de gol alpin. patricc), duce la o mai deplină fo­ par somnoroase pe la colţuri, aş- mos. Pe scări, in balcoane, la fe­
în cel alpin, dil'ercnţiinclu-se in eco- b) In perioada dc iarnă (20 noiem­ losire a terito riului, la extensia e- ţepiind un trecător inlirziat. Dar restre: flori In camere, mobilier
tip u ri independente. brie — 15 aprilie), populaţia ccoti- coarealului ei Acest proces se in- iată că, deodată, dintr-o casă im­ în linii simple, modern şi comod.
a) Biotopul montan (de pădure) p iilu i de jepi se concentrează in tensifică din ce in ce datorită pre­ punătoare, pină atunci intens lu­ Ordine şi curăţenie pretutindeni.
cuprinde o suprafaţă păciuroasă de brîul de pădure de la lim ita molicli- siunii de la centru, de la nivelul minată, năvălesc în stradă zeci, su­ In camera sa, Virgin ia Slmion,
aproxim ativ 4.300 ha cc jse întinde şurilor, iar cca de gol în pădurile biotopului subalpin. ca urm are a te de tineri, şi rîsul lor vesel um­ din anul V al Facultăţii dc chimie,
între 800— 1.750 m altitudine pitice de jepi de pe stincării unde dezvoltării numerice şi densităţii ple aerul, destramă tăcerea, alun­ mărturiseşte cu glas scăzut: „E-a-
In in teriorul acestuia trăiesc ca­ găsesc condiţii de hrană si adăpost. populaţiei. gind-o departe, spre cartierele a- devărat, nu ştiu cum a fost în tre­
prele negi'e ce formează ecotipul de In zilele însorite, caprele negre frec­ Al doilea proces este cel de inte­ dormite. Citcva clipe şi Casa Tine­ cut. Dar ştiu, cit de bine ştiu, că
pădure. In d ivizii acestui ecotip sînt ventează porţiunile lipsite de ză­ grare adaptivă a celor două grupuri relului rămine pustie. Studenţii ur­ c o fericire să fii student azi. Nu
mai m ari. mai grei si mai puţin pada din golul alpin. Caprele negre inlraspecifice. cu tendinţă centri­ că spre Copou şi, mult timp după ne mai rămine decit să învăţăm
agili. Au coarne mai puternice, bla­ de pădure coboară în partea infe­ petă, care duce la reunirea celor trecerea lor, rămin prinse, in ra­ Vom şti noi să mulţumim genera­
frinluri ţiilor mai virstnice care, nu întot­
murile bălrinilor arbori,
na lor se deschide mai devreme p ri­ rioară a biotopului său Spre sfii si­ două form aţii, genetic distincte, in ­ din glasurile şi risetele lor. lată-i deauna fără greutăţi, ue-au dăruit
măvara, au perioada de rut şi de lul unor ierni grele. în cazul cînd tr-un tot unitar. Spre deosebire de suind treptele acelor adevărate pa­ aceste palate".
fătare mai repede cu vreo 10— 15 caprele negre nu găsesc hrana ne­ grupurile alopatrire arătate, cu ten­ late de sticlă denumite atit de mo­ Cel mai nou complex studenţesc
zile faţă ele caprele negre clin go­ cesară în biotopul ile alpin si subnl- dinţe divergente de izolare, grupu­ dest „cămine", pălrunzlnd in ca­ din laşi mai arc şi o cantină —
lul alpin. Aceştia manifestă un mai pin din cauza acoperirii m untelui rile simpntrice, care se manifestă cel mere, aprinztnd sute dc lumini. una din cele 8 din centrul univer­
redus gregarism, trăind în păduri cu cu zăpadă, acestea coboară în masă, mai integral si evident in sinul ero- Totul e simplu şi firesc, şi tinerii sitar — unde se ospătează 2000 de
stincării singuratice sau în grupe de temporar. în partea inferioară a bio­ tipului caprei negre de jepi. sînt care locuiesc in acest orăşel stu­ tineri. In schema cantinei, in afară
sub 5 indivizi. topului montan. componentele unei populaţii locale denţesc nu ştiu decit din a m in tiri­ de bucătari şi ospătari, intră şi un
E lectivul acestui ecolip esle rela­ c) In perioada de fătare (15 a p ri­ unice, reprezenlind expresia inte­
tiv redus, de aproxim ativ 20 la sută lie — 15 mai) si in perioada dc vară grării adaptive. le altora că odinioară, dar nu de maistru cofetar, a cărui minte năs­
coceşte mereu altceva, dind prilej
mult, a fost altfel...
din cel total al parcului, real i/î net o (15 mai — 20 octombrie), caprele Structura internă a populaţiei de if studenţilor la dulci superlative pen­
densitate de cca. 2 indivizi la J00 ha. negre trăiesc în biolopuiile lor obiş­ capră neagră reflectă rez.ultatul in­ „Străbatem camere mici. întune­ tru arta sa.
b) Biotopul alpin. în suprafaţă de nuite. teracţiunii celor două procese care coase, fără aer, igrasioase, total in- Sînt in Iaşi aproape 17.000 de IT A IJ A : In loto — Unul din colţurile vechi olc Genevei
aproxim ativ 3.000 ha, cuprinde to­ C. Compararea m ăsurătorilor bio- determină atît diferenţierea cit şi salubre. Cel mult 10 studenţi ar studenţi. Marea lor majoritate tră- în care s-a născut marele violonist Nicolo Paganini.
talitatea g o lu rilo r alpine propriu- metrice In un num ăr de 8 ţapi de consolidarea speciei. putea adăposti una din aceste ca­ iese in cămine, şi nu ştiu decit din
zise, situate la altitudinea de peste capră neagră adulţi. în vîrslă dc 4.5— Populaţia locală de capră neagră, mere. dar sint cazaţi uneori şi cile amintirile altora că odinioară a
2.100 ni şi găzduieşte caprele negre 8.5 ani. din biotopul subalpin (31). ca unitate fundamentală de existen­ 30. Pentru a se spăla, tinerii folo­ fost altfel. . Bălrinii tei din preaj­ 0 ff V <!I» 118 M E U " IL IIIF E R
ce formează ecotipul de gol alpin. prezintă d iferenţieri evidente ale unor ţă. adaptare si reproducere, nu are sesc cite un singur spălător la fie­ mă şi cărările tăcute ale Copou lui,
In d ivizii acestui ecotip au o greu­ organe, ca mărime, cu am plitudini lim ite rigid stabilite. Acestea sint care etaj. Nu rareori sint cazurile pe care şi-a plimbat odinioară pa­ Cu p rile ju l unor foraje petroliere In fiecare litru de apă erau cîteva
tate mai mică. sint mai zvelţi, au pînă la 30 la sută laţă de medie, lu ­ largi şi puţin definite din cauza ra­ ciud şi acesta este defect, după şii Eminescu şi atitea alte făclii ale în C alifornia, o sondă care ajun­ grame de fier, cupru, cîteva m iligra-
coarne mai subţiri, picioare mai cru ce evidenţiază faptul că popu­ zei mari de acţiune a indivizilor, mai cum nu rareori curentul electric culturii romineşti şi care au văzut sese pină la 3 000 de m etri adîncime me de argint şi cantităţi mai m ici
lungi şi blana mai curată. Perioada laţia de capră neagră esle deosebit ales a ţap ilor în perioada rutului. este întrerupt ceasuri in şir“. (Zia­ ojilindu-sc atitea tinereţi şi visuri, a erupt. Din sondă însă nu a ieşit ele aur. Conţinutul m etalifer al apei
de rut şi de fătare intîrzie cu apro­ de eterogenă chiar în biotopul său In cadrul populaţiei locale se rul „Opinia", dc acum 26 de ani, le-ar putea aminti... ţiţei, ci abur ui apă fierbinte La respective este asa de mare incit la
x im a tiv 10—15 zile faţă de ecotipul caracteristic. Detectarea în cel mai produc încrucişări generale, libere in articolul intitulat „30 in loc de analiză s-a constatat că în afară de capătul burghiului de foraj au fost
de pădure. Aceştia manifestă un pu­ înalt grad a unor forme variate poa­ si nelim itate. Datorită acestui lucru 10“). A M IR K A cantităţi m ari de natriu, potasiu, li­ găsite cristalele caracteristice ale
ternic gregarism. nsoriindu-se cile te fi făcută numai pe baza unor cer­ ca cuprinde o m ultitudine de in d i­ Aceasta era doar ceea ce îndrăz­ ST. CONSTANT1NESCU tiu. în apa respectivă se găseau can­ cuprului, argintului şi a ltor ele­
f»—20 indivizi şi chiar mai m ulţi. cetări genelîco-ecologice complexe. vizi în ru d iţi clar deosebiţi geno- nea să spună un ziar. In căminele tită ţi neobişnuite ele metale grele. mente.
Efectivul acestui ecotip este de 7. Capra neagră, din cele arătate lipic. Prin menţinerea constantă a — doar patru — în care trăiau 600
abia 10 la sulă din cel total, ajun- pină acum. rezultă că este o specie caracterului heterozigotic se asigură de tineri, studenţii căpătau o te­
gînd la o densitate apropiată de cea polim orfă prezenlind in habitatul ei fiecărui individ o mai mare plasti­ meinică pregătire pentru viaţa grea
a caprelor negre de pădure. unele forme vădit deosebite (ecoti- citate ecologică. îm bogăţindu-le baza ce-i aştepta. Printre studenţii care
5. Populaţia de capră neagră din purile). ereditară. luau o masă sărăcăcioasă in can­
cele 3 eeotipuri realizează a lit de­ Aceste deosebiri genotipice. isto­ Schimbul de gârneţi permite irăs- tinele universităţii ieşene — doar
plasări zilnice cît si periodice, uneori ric condiţionale, create de selecţie, pindiren adaptărilor de însemnătate două — se aflau cam 15 la sută a-
în afara b io lo p u rilo r specifice, pen­ au un caracter adaptiv. Ele sînt le­ generală în cadrul întregii popu­ tinşi de afecţiuni pulmonare.
tru satisfacerea necesităţilor de hra­ gate de două procese contradictorii laţii, ia r existenţa unor îngrădiri In urbanistica modernă a laşu­
nă, adăpost şi reproducere. ce se desfăşoară în mod constant p rivind acest schimb, în lim itele lui ex'istă astăzi 23 dc „palate de
a) In perioada de rut, care in ge­ P rim ul proces manifestă tendinţa unor m ieropopulaţii, creează posi­ sticlă", exemple de arhitectură în­ FLOARE
neral se desfăşoară între 20 octom­ centrifugă de radiaţie adaptivă ; de bilitatea acum ulărilor adaptive de drăzneaţă, pur tind in linii şi cu­
brie — 20 noiembrie, m ajoritatea formarea unei grupe spre golul a l­ sem nificaţie particulară. (S fîrşii) loare semnele prezentului pe care
caprelor negre se concentrează in pin (ecotipcd de gol alpin) şi a altei Irig. IACO B T R A IA N îl trăim cu toţii. Patru dintre a-
poienile şi lu m inişurile biotopului grupe spre pădure (ecotipul de pă­ ' cercetător ş tiin ţific Monslcra Delicîosa este o plantă tată la mediul umbrit din pădurile In condiţiile dc apartament, Mon-
ornamentală de apartament Ea mai tropicale, nu suportă soarele, prefe­ stera se înmulţeşte exclusiv prin
este cunoscută şi sub denumirea de rind locurile umbrite sau semium- drajoni şi butaşi dc tulpină, cu doi
' « ■ M M Secretul lacului Vanda Philodcndron, iar in limbajul popu­ brite. muguri, dar numai primăvara. Du­
lar poartă denumirea dc Palrnas.
pă tăiere, butaşii se pudrează cu
Frunzele sale mari, bogate, lucioa­ Monstera înfloreşte foarte rar — praf de cărbune, iar apoi se plan­
In Antarctica există un lac. de­ o dată la 10—15 ani. Florile au o
.jHH ciodată in zilele cele inai reci ale se şi de un verde pronunţat o face formă deosebit de interesantă. Pe tează în ghivece cu pămint nisi­
num it „V anda", care nu îngheaţă ni­
să fie mult apreciată şi să-şi gă­
pos. ţinindu-sc la o temperatură
aceeaşi inflorescenţă, care are fo r­
ie rn ii antarctice. Cercetătorii sovie­ sească locul in lot mai multe apar­ ma unui ştiulete de porumb se gă­ de 20—25 g>adc C. După trei-patru
tici de la staţiunile din Antarctica tamente ale oamenilor muncii Pa­ sesc trei tipuii de flon: in spre vlrf săptămini, cind apar rădăcinile, se
« (ffr1 au căutat şi aflat cauza acestui fe­ tria sa de origină este Mexicul, se găsesc florile maseule, la mij­ transplantează în vase mai mari,
- unde creşte in stare sălbatică in asigurindu-sc un amestec dc pă­
nomen : la G0 m adineîme lacul are loc se găsesc flori hermafrodite, iar
7 ,f CJaXVv *. 1 un strat larg de apă sărată cu o tem­ pădurile tropicale, la umbra şi u- la bază se găsesc florile femele. In­ mint argilos provenit din ţelină,
y /fa V . peratură de 25°C. Pină acum nu s-a mezeala arborilor tropicali. Din florescenţa este apărată de o tea­ pămint provenit din frunze putre­
/ f W j putut afla cauza tem peraturii rid i­ cauza sistemului său redicular foar­ că Pe faţa interioară a acestei teci zite, mraniţă şi nisip. In pămint
•>-‘V * •• i*. cate a stratului respectiv, in apro­ te redus, ea prezintă pe tulpină ră­ se găsesc anum ite forme geometri­ este indicat a se adăuga muşchi de
» 'JC. V . j* r» .f \ Ij'-'V pierea sa negăsindu-se nici izvor dăcini adventive aeriene, cate une­ ce dc o rară frumuseţe şi gingă­ pădure tocat care arc rolul de a
cald sau altă sursă de căldură. ori cresc foarte lungi şi prin care şie, imprimate în timpul cît inflo­ menţine o umezeală constantă.
absoarbe apa din atmosferă. Astfel rescenţa nu a fost încă deschisă. Fotografia dc faţă reprezintă un
dc rădăcini se găsesc la fiecare Fructele, în formă de ştiulete, se Philodendron, aflat in oraşul Deva,
care a inflorit pentru prima dată
Medicamente cu frunză şi ele au rolul de a o ali­ folosesc in patria de origină ca a- după 15 ani.
menta cu apa necesară. Datorită a- liment considerat delicios şt fiind
mult căutat prin faptul că are gus­ Ing. GRIGORE PO PLACINEL
acţiune prelungită cestui lucru suportă uşor acrul us­ tul de pepene galben, cu o aromă Staţiunea experimentală
cat din aparlamenta. Fiind adap­
specifică.
Geoagiu
Cercetătorul sovietic, Scrghei Uşa-
kov a elaborat o metodă dc prelun­
gire a acţiunii d ife rite lo r medica­
mente. (Metoda constă în aceea că • ' - r t7, ■ L
substanţa activă din medicamentul
respectiv se leagă de moleculele unor
polim eri organici. Astfel, de pildă, (*.!& . V
acţiunea penicilinei polim erice se • *■
poale prelungi de 30—40 ori în com­ \â‘ * sVJt Vt , J -
paraţie cu acţiunea penicilinei obiş­
nuite Se constată o marc diferenţă, W i W ' J - 4, ' • W‘l jN*,.
mai ales Ia medicamentele folosite
in tratam entul tuberculozei In tim p -ctr
ce acţiunea medicamentelor anti
; •
JA PO N IA . — Un uriaş evantai japonez executat din 12.708 tim b re poştale a fost expus de curînd T.B.C cunoscute pină acum dura
la C lubul Internaţional ol Salului O lim pic Yoyogi din Tokio El a fost realizat de studentul Yuscn Kato in doar citcva orc, preparatele polim c-
virstă de 32 de ani care în copilărie a suferit de poliom ielită. Pentru con feeţionarca acestui evantai la care ricc acţionează circa 20 de zile, de­
lucrează din anul 1900, Kato a în tre b u in ţa t 43 dc varietăţi de timbre. Evantaiul cintăreşte 11,8 kilograme oarece organismul le descompune
ia r nervura principală ore o lungim e dc 2,82 m etri. IN FOTO: E vantaiul uriaş al lui Yuscn Kato. foarte încet.
i i r ţ ş v * v , , * v J L r
animalelor, şi-au petrecut cea mai rea d in ţilo r a rtific ia li sint masele va ajunge Ia egalitate Intre soţi şi v>-J
mare parte din viaţă în aer liber, plastice clin grupa acrilică. în acest domeniu.
s-ou hrănit în special cu lapte şi
produse lactate, la care adăugau tu r­ Şl TOTUŞI E ADEVĂRAT
te de mălai şi foarte rar pîine de CAPUL LUI WILHELM I
grîu, apoi fasole; in cc priveşte car­ DE VIN2ARE W. Ignatowicz din localitatea Elko
nea, nu au consumat decit carne de (Polonia) a dovedit că are o mare
berbec frip tă sau fiartă. Cei mai Acolo unde Mosela se varsă in Rin răbdare şi că lucrează ru deosebită
UN STADION CU 125.000 m ulţi au băut toată viaţa vin şi ţu i­ se află un monument, ridicat după exactitate. El a construit o vioară din
DE LOCURI, COMPLET că, dar cu măsură. M u lţi dintre ei 1871 pentru a marca victoria trupe­ 17.000 de beţe de ch ib ritu ri, la care
au început să fumeze din fragedă ti­ se poate einta la fel ea la instrum en­
ACOPERIT lor prusace în războiul îm potriva
nereţe şi fumează si acum. Franţei. In urma celui de-al doilea tele normale de acest tip. Sunetul
In vederea relei de a X IX -a ediţii * război mondial, statuia ecvestră a este pur şi melodios.
★
a Jocurilor Olimpice, c.ue se vor Este greu insă de spus că există un lui W ilhelm 1. care făcea parte din Un alt cetăţean polonez, Leopold
desfăşura în Mexic peste patru ani. fel anume de viaţă care explică lon­ acest monument, a fost distrusă de Pomarnacki, din localitatea Roclom
la Ciudad de M exiro n fost construit gevitatea lată-l de pildă pe Louis un soldat american Rămăşiţele me­ este un pasionat colecţionar de ouă
un stadion complet acoperit, cu o Rich din Los Angelcs care a îm­ talului au fost folosite, iar capul sta­ de păsări. Acum 40 de ani, el şi-a
capacitate de 125 000 de locuri. p lin it rec ent 100 de ani. se simte ex­ tuii a fost cumpărat de anticarul propus să colecţioneze ouăle tutu­
Meister din K'oblenz, care a reven­
Stadionul, care a p rim it numele celent, este perfect sănătos şi are dicat drepturi speciale asupra lui. ror păsărilor din Polonia. Pomarna­
„Aztec", se caracterizează prin so­ multă putere de muncă. Rich este dc in tru cit cu multe zeii de ani în ur­ cki se află la un pas de realizarea
lu ţii arhitectonice îndrăzneţe şi părere că a atins ac castă v irstă ve­ mă bunicul său i-a îm prum utat lui visului său — ii lipsesc numai 10 fe­
p rintr-o deosebită eleganţă. Pentru nerabilă da lori tă nucilor, care de W ilhelm 1 o oglindă pentru bărbie­ luri de ouă. Colecţia pe care a in-
acoperirea costului construcţiei, o 50 de ani încoace nu au lipsit nici rit (!!!). După un tim p. Meister a n- tocm it-o cuprinde peste 1 500 dc ouă.
parte clin lecuri au fost olerite spic Toate ouăle, chiar şi cele mai vechi,
o zi din meniul său. juns totuşi la concluzia că s-oi pu­
vinzarc publicului. Au fost puse in tea despărţi de această „relicvă de şi-au păstrat culorile naturale.
vînzare în prim ul rînd cele 540 loji, SCURT ISTORIC AL CARIILOR fam ilie" pe cai e a propus-o spre vîn- mtm
prevăzute cu un mic bat*, frigider şi znrc, conţin unei sume frumuşele, Frank Baillie, în virstă de GO dc
chiar o instalaţie completă de baie. DENTARE atît C onsiliului m unicipal al oraşu­ am. trece drept un pictor talentat,
Fiecare lojă este legată direct de un lui Koblenz. cît şi conducerii landu­ dosi este paralizat în urma unei po­
garaj. în care pot încăpea două ma­ Primele semne de carii den laie au lui Rin-Palntinat. liom ielite şi im obilizat de ciţiva ani.
şini. Ideca s-a dovedit salutară clin apărut cu citevn mii de ani in ur­ Cei solicitaţi nu s-au arătat însă A telierul său se află intr-o mică rc-
punct de vedere financiar. S a rea­ mă. In m orm intele etruscilor. arheo­ prea entuziasmaţi. Pină una alta, z.ervă a spitalului din Bush Grccn
lizat chiar. în acest fel. un lond su­ logii au descoperit dinţi artificia li, (Anglia). In fiecare zi, o infirm ieră
plim entar, clin care s-a amenajat un legaţi cu fire de aur. am intind de un glumeţ, doelnrînd că „îm prum u­ îi fixează de frunte o pensulă de
uriaş loc pentru parcarea a )0 000 „punţile" clin zilele noastre. Dar. pî­ tarea oglinzii de bărbierit" se da- cap si Frank pictează, mişcinclu-şi m
de automobile. nă în secolul al X V III-le a . dentiştii loreşle cunoscutei zgîrcenii a îm ­ capul.
nu considerau protezele ca ceva păratului. a dat ieleea unei casc de -Ar
CARE ESTE SECRETUL economii si depuneri să cumpere ea Cînd omul de ştiinţă francez Jenn-
demn de medicină. D inţii a rtificia li M aric Perei» a cnborît cu batiscaful
LONGEVITĂŢII? capul şi să-l transforme în puşculiţă.
erau confecţionaţi de fierari şi fr i­ „A rhim ede" pe fundul depresiunii
In cadrul unei anchete organizată zeri. EGALITATE Şl IN CE PRIVEŞTE Puerto-Rico din oceanul A tlantic a
văzut o privelişte cu totul neobiş­
de ziarul iugoslav „Express P olili- Abia in secolul al X V III-le a , cind nuită: ca într-n pădure după un pic­
ka". s-a constatat că in Iugoslavia de protezele dentare au inceput să ÎNĂLŢIMEA nic, în locul respectiv erau îm prăş­
trăiesc peste 1 000 de bărbaţi si fe­ se ocupe medicii, s-au inventat d in ţii tiate sticle goale, ziare, cutii de con­
mei care au îm p lin it de m ult 100 înălţim ea medic a fem eilor austra­ serve. Era ciudat să vezi aceste urme
de ani. din porţelan Capetele încoronate o- liene este de 1,74 nv Se pare că a- la o adîncime de 7 300 metri Peres
Cel mai bătrîn locuitor al Iugosla­ bişnniuu să-şi pună proteze dentare censta le împiedică de cele mai m ul­ s-a bucurat cu adevărat cind a în-
viei este astăzi Voîslav Iovîcici clin cu... diamante Pe la jumătatea se­ te Oii să-şi găsească un scţ printre tîln it în acest abis fiinţe vii şi anu­
setul Prova, în apropiere de Livno colului al X lX -le a s-a folosit pen­ numeroşii im igranţi ele origină me­ me cîteva specii de peşti.
(Republica Bosnia si Heiţegovina). tru prim a dată la confecţionarea diteraneană (greci, spanioli, italieni
care a îm p lin it 124 de ani: urmează protezelor dentare cauciucul. Dar şi etc) care se instalează în fiecare an
M iliţa Pctkovicî din satul Done Med- în ţara 1 lor. Pentru soluţionarea a-
juvoclje (aceeaşi republică). în virstă acesta are defecte — se um flă, se ceslui impas. întreprinderea de pro­
de 121 de ani şi Simon M ilici din îm bibă cu resturi de alimente etc. duse farmaceutice din Sydney a pus
satul Meroşina (Republica Croată), In zilele noastre, stomatologii din la punct un medicament, care, adm i­
tot de 121 de ani. lumea întreagă consideră că cel mai nistrat fetelor între 12 şi 14 ani, le
opreşte creşterea cu circa 8 cm.
M ajoritatea acestor bâtrînl, ocu- F o fo ţia fie de V IIiG lL ONOIU
pîndu-se de agricultură şl creşterea p o trivit m aterial pentru confecţiona­ Se prevede câ peste cîţîva ani se