Page 23 - 1964-12
P. 23
WT ton Drumul socialismului fog. t
C alităţile morale către care tre cu Elena de la clasa a IlI-n experi inte de a sancţiona copilul, trebuie
buie să tindă fam ilia au fost m ult mentală. găsim următoarele însem să nc gindim bine. deoarece pc a-
dezbătute in şcoala noastră. Jn pla nări: „mă preocupă de un tim p felul cesta îl impresionează pozitiv faptul
nul de muncă anual al şcolii au fost cum arata elevul meu Răduţ Vasile ră nu procedăm cu uşurinţă, p ripit.
prevăzute şedinţe lunare pe ( lase n i care e mereu trist, abătut. Medicul E bine să lăsăm copilul sa mediteze
teme educative pentru părinţi, c.is- şcolar m-a* asigurat că sănătatea bă asupra faptelor săvirşite şi să sc
cutindu-sc cele mai im portante pro iatului iu i ridică nici o problemă şi com .ngă singur că luarea unei mă
bleme legate de educaţia şcolarului atunci l-am întrebai pe Răduţ. dn- suri pentru îndreptarea sa este ne-
în fam ilie, im portanţa acesteia in că-l IVămîul'ă ceva. Prim ul răspuns a cesnră.
conduita elevului la şcoală şi in so fost negativ, dar, intercsîndu-mă în In multe şcoli sc pune problema
cietate. Una din terne a fost „Şcoala deaproape de situaţia lui in fam ilie participării tu tu io r p ă rin ţilo r la şe
şi fam ilia in statul socialist" Cind şi apitjpiindu-m ă şi mai intim dc el, dinţele pe clase. De obicei la aceste
am dezbătut această temă am subli mi-a destăinuit totul". Vina princi şedinţe participau mai ales p ă rinţii
niat rîtâ im portanţă acordă partidul pală pentru starea copilului revenea ai căror copii aveau note bune şi
şi statul nostru şcolii şi fam iliei. Şi părinţilor. Desigur, diriginta şi şcoa foarte bune la învăţătură şi o com
am dat nud te exemple din oraşul la n-ou rămas indiferenţi. portare exemplară.
nostru, din regiune şi din ţară. Tot O formă superioară de îndrum are Tovarăşa dirigintă Nagy Cleopatra.
atunci am combătut ideea greşită a p rin tr-o muncă susţinută în rindu)
unor părinţi pe (are i-am auzit c.v- p ă rinţilor, a reuşit ca In fiecare şe
prim îndu-sc astfel: „N oi părirrpi ii dinţă să aibă o participare de sulă
asigurăm copilului casă, masă, îm la sută. Cum procedează ea?
brăcăminte şi tot ce-i trebuie, iar Şedinţele cu p ă rin ţii sint p la n ifi
şcoala să-i facă educaţia, că dc aceea cate în aceeaşi zi şi oră ale fiecărei
e şcoală". Ain arătat atunci că acest a p ă rin ţilo r pentru educarea copii luni, iar pentru mobilizare, 3 părinţi
mod de a gindi esle cit se poate lor sint lectoratele cu p ărin ţii pc răspund de d iferite sectoare.
de greşit şi că, dim potrivă, a- care Ic ţinem cu regularitate, în fie Planul de muncă pc trim estru a
portul p ă rin ţilo r in educarea co care lună In cadrul acestora pre fost prelucrat in prim a şedinţă cu
p iilo r dc comun acord cu şcoa zentăm de obicei teme legate dc un părinţii şi completat cu sugestiile n-
la este o sarcină prim ordială a lor anum it aspect educativ din şcoală, cestrra. El este legat direct dc viaţa
şi dc care aceasta nu se poale lipsi. expus oral de d irig in ţi cu experien clasei şi prevede sarcini concrete
O altă temă pe care am dozbătu- ţă pedagogică. A m intim printre aces pentru fiecare dintre părinţi. Pe
t-o a fost „Fam ilia, prim a şcoală a tea tema „Educarea voinţei copilu riodic se analizează felul cum au
educaţiei". Cu acest p rilej, to /. V!ad lui", „Dezvoltarea personalităţii la fost îndeplinite aceste sarcini. Cereţi la toate
Ion, diriginte, a arătat p ă rin ţilo r prin elevi". „Recompense şi sancţiuni", O metodă eficace — folosită la ni
exemple concrete cit de m ult poate „A p titu d in i şi talente", „Căile de pre velul şcolii — este constituirea unor m a g a z in e le .
să contribuie fam ilia la tor mu rea gătire a copiilor pentru viaţă" şi a l colective form ate din preşedintele
trăsăturilor dc caracter ale copilului, tele. .Ele au stîrn it întotdeauna inte com itetului dc părinţi, tovarăşi din
subliniind că fam ilia constituie ele res în rindul pă rinţilor, care p a rti conducerea şcolii, biroul organizaţiei ÎN C Ă L Ţ Ă M IN T E
mentul dc bază în educarea cetăţea cipă Ja discuţii, legate de observarea de partid, din organizaţia de tineret,
nului societăţii socialiste şi că toţi pix>priului lor copil. instruetoarca superioară de pionieri
p ă rin ţii trebuie să fie pătrunşi de Dc pildă, cind a fost prezentat re şi dirigintele clasei, care studiază
înalta răspundere ce le revine în fo r feratul „Recompense şi sancţiuni" diferite fenomene din şcoală, fie pe
marea v iito rilo r cetăţeni ai patriei mama elevului Znncf M arin ne-a po linie de instrucţie, fie pc linie de
noastre. vestit urm ătorul lucru. Cind intr-una educaţie. Aceste colective stau de
O ultimă verificare şi tov. Constantin Micluuş de la Teatrul de stat Dezbătînd tema: „M odul de viaţă din zile copilul meu ă fost admones vorbă cu p ărin ţii elevilor şi in îm
de păpuşi din Alba Iulia va da viaţă unui nou personaj din povestirea al fam iliei, garanţia dezvoltării ar tat că va prim i nota 9 la purtare, preună stabilesc măsurile cc trebu
lui Ion Creangă „Capra cu trei iczi“. monioase a copiilor", mai m ulţi di- nu numai că am fost foarte supărată ie luate pentru îndreptarea unor
rig in ţi, prin tre care Nagv Cleopa- dar m-am hotărit să-i aplic şi cu .situaţii.
trn. Sirbu Doina, Petric M aria şi copilului o sancţiune exemplară Nu Procedeele folosite de şcoala noas
Voicu Sabina au vorbit p ă rin ţilo r pe cunoşteam ce s-a întitm plat. dar ho- tră in colaborare cu fam ilia si an MICRO
Tutoren larg despre armonia în fam ilie, folo tărîrea o luasem. AscuILînd referatul trenarea acesteia la sarcinile educa
sirea tim pului liber, despre muncă prezentat de tov. prof Sîrbti Doina, tive ale şcolii au fost m ultiple si
şi odihnă, despre ajutorul reciproc şi m i-am dat seama cît de m ult am variate, după cazuri. A ici am redat
a t p n multe alte probleme. greşit". ră doar citeva din aceste procedee.
In referatul a m intit se arăta
t'l l 'u Ul a c u v e n i t ă S-a arătat că educaţia copiilor se ION ZAVOJANU
află pe făgaşul cel bun. atunci cind niciodată nu trebuie să aplicăm sanc directorul Şcolii generale
fam ilia nu lasă ca viaţa ei să de ţiuni sub influenţa nervilor, că îna de 8 ani nr. 1 Hunedoara
(Urmare (lin pojţ. 1) Sarcinile ce stau în anvd viito r în curgă la întim plare, ci îşi repartizea
fata m inerilor de la Loncn impun o ză tim pul în aşa fel in cit să-şi poată
nice ale sectoarelor n-au respectat organizare mai judicioasă a muncii, îndeplini in termen şi cit mai bine
toate sarcinile de producţie şi din ac
obligaţiile ce le reveneau de a sta îm bunătăţirea continuă a procesului tivitatea obştească. Adoptind un re A O IF Rd O A
b ili in mod operativ, pe abataje, de producţie prin măsuri bine chib gim de viaţă bine întocm it. în care
cantitatea de sist ce trebuie aleasă zuite. Întocm irea planurilo r de mă munca si odihna să aibă echilibru,
in funcţie de inlercalaţiile din stra suri însă nu rezolvă problemele ri îm piedicăm risipa de energie, obiş
tul de cărbune, n-au respectat in d i dicate de bunul mers al producţiei nuim pe cei ai casei cu disciplina,
caţia de a repartiza oameni In ale Ele trebuie înfăptuite in termenele punctualitatea. Ic călim voinţa, le DUMINICA 6 DECEMBRIE 1964
gerea şistului vizibil pe benzile ce prevăzute. Exemplul penalizărilor întărim sănătatea, puterea de muncă,
leagă circuitele p u ţu rilo r cu silozu pentru calitate este edificator. Măsu puterea de a-.şi orienta toate forţele
rile Conducerea exploatării n-a u r rile au rămas înscrise doar pe hir- progresului social CINEMA lor de pe ogoare; 17,30 Din viaţa
m ărit îndeaproape felul în care se tie. iar realizările frumoase obţinute In acest mod de viaţă fa m ilia r satelor patriei ; 18.00 M in ia tu ri de
face controlul vagonetelor şi n-a tras de E. M. Lonen în ceea ce priveşte domneşte deplina garanţie u dezvol DEVA: Comisarul M aigret se estradă; 10.45 Concert de seară —
la răspundere personalul tehnic şi sporirea cantităţii de cărbune extras tării armonioase a copiilor, garanţia înfurie — cinem atograful „P a tria "; muzică distractivă; 19,30 „A m în
Viaţă sportivă — cinem atograful
ingineresc pentru depăşirea procen au fost diminuate. C om itetului de form ării tinerei generaţii în spiritul „A rta "; PETROŞANI: Viaţa par drăgit o melodie” — emisiune de
tului admis de cenuşă. Nerespecta- partid ii revine sarcina ca. pe lingă moralei noi. comuniste. ticulară — cinem atograful „R e muzică uşoară romînească; 20,15
iva p ro p riilo r măsuri a avut ca efect recomandările pc care le la ie la în In cadrul muncii de educare a pă publica"; Drama ciocârliei — cine Teatru la m icrofon: „Fata de bi-
penalizarea exploatării în acest an tocmirea planului M.T.O.. să anali rin ţilo r de un mare interes s-n bu m atograful „7 Noiem brie" ; L U - rău"; 21.30 Muzică de dans; 22.15 deţine în stoc supranortnativ:
cu 10.383 tone de cărbune. în loc ca zeze periodic stadiul de îndeplinire curat tema „A ju to ru l pe cnre-l poa PEN1: îm puşcături in ceată — c i Muzică uşoară interpretată de Ca-
procentul dg cenuşă să fie redus cu a m ăsurilor preconizate şi să-i tragă te da fam ilia în organizarea tim pu nematograful „C u ltu ra l"; A L B A tarina Valenţe; 22,30 Muzică de — lam inate ;
dans.
1 la sută. asn cum s-a prevăzut în la răspundere pe cei ce se lac vino lui liber al copiilor". Răsfoind caie IU L IA : Ocolul pâm întului in 80
planul M.T.O, vaţi de nerealizarea lor. tul personal al tov. diriginte Popes- de zile seriile I şi II — cinem ato PRO GRAM UL II: 7.00 Cintă — c u re le trap ezo id ale ;
graful „V ic to ria "; întuneric in p li fanfara reprezentativă a Arm atei; — rulm enţi ;
nă zi — cinem atograful „23 A u 7,35 „C întcc m îndru-n ţară-nuzi"
— cintece populare; 8,00 Clubul
N O T A gust"; SEBEŞ: Cei palm călugări voioşiei; 8.30 Piese de estradă ; — p ie se auto ;
„Progresul" ;
cinem atograful
—
Pisica de mare — cinem atograful 9.00 Muzică din opere cerută de — p ie se tra cto a re ;
„Sebeşul"; O R A Ş TIE :*D oi colonei ascultători; 10,00 M elodii populare;
— cinem atograful „F lacăra"; H A 10,33 Piese distractive; 13,15 Din — m ate ria le e le c trice ;
ŢEG: La strada — cinem atograful folclorul muzical al popoarelor ; p re c u m şî d iv e rse alte m ateriale.
„P opular"; BRAD: Onuil din foto 13,45 Muzică uşoară interpretată
P 0 O grafie — cinematograful „Steaua de Constantin D răghici; 14.05 Mică
roşie"; S IM E R IA : Lim uzina nea suită dc dansuri populare dc Sa Se livrează pe bază de comandă fără repartiţie.
bin Drăgoi; 14,20 „La horă-n sat” ,
La redacţia ziarului nostru so in tîln iiă şi la blocurile noi din Si- bustibil, la Petroşani centralele ter gră — cinem atograful „M ureşul". program de jocuri; 14,45 Cintă co
sesc multe scrisori prin interm ediul ineria. Mecanicul de locomotivă Va- mice nu funcţionează normal dato rul R adioteleviziuniî; 15.00 M uzi Lămuriri suplimentare se pot cere la telefon
cărora oamenii m uncii aduc cuvinte sile Goi be arăta în scrisoarea sa că rită întreruperilor de energie elec RADIO că uşoară; 10,00 Muzică populară;
de m ulţum ire în treprinderilo r (Ic perioade lungi apartamentele nu trică. Ce s-a înlîm plat la Petroşani? 1G.30 Noi înregistrări (le muzică 2150, serviciul aprovizionări Deva.
gospodărie orăşenească pentru mo sînt încălzite datorită lipsei de preo Cu cîtcva săptâmini in urmă aici a PRO GRAM UL I: (>.00 Concert populară realizate în studiourile
dul cum se preocupă dc crearea cupare a I.G.O. Deva pentru apro avut loc o rupere de nori, apele in- de dim ineaţă; 7,10 Continuarea noastre; 17.00 Solişti do muzică u-
unor condiţii bune de locuit. vizionarea cu combustibil. Relatările vadînd oraşul. Ele au provocat une concertului de dim ineaţă; 8.30 şoară; 17,25 Muzică din operete;
Teatru la microfon pentru copii;
Din păcate însă acum cind zilele tov. Goi be sînt juste. M ajoritatea le defecţiuni si la reţelele electrice. „R ăpit de p ira ţi"; 9.30 Interpreţi 18.30 „M elodia si interpretul pre
au devenit mai friguroase, cind au blocurilor iui sint bine încălzite ceea Un cablu subteran, cel mai puter de muzică populai ă; Victoria Dar- fe ra t"— muzică uşoară romînească;
căzut p rim ii fulgi de nea, la redac ce provoacă nem ulţum iri. Care sint nic din oraş. a încetat să mai a li vai. Uenone Si nu lesei i si Grigore 19,05 Program de romanţe; 20,00
ţie sosesc şi altfe l de scrisori. O cauzele acestor deficienţe? La Si- menteze cartierul Aeroport cu ener Ivi a zi m; 10,00 „A ctualitatea mu Muzică dc dans; 20,45 Canţonete;
parte din locatari sesizează faptul meria lipseşte com bustibilul necesar gie electrică. Tovarăşii dc la secţia zicală"; 10.45 Ansam bluri a rtis ti 21.J5 Muzică dc dans; 21.45 Ca
încălzirii blocurilor Conducerea Petroşani a I R.E.U. au încercat să
că nu sc depune străduinţă pentru găsească defecţiunea dar fără re ce şcolare: 11.03 Din operetele lendar lite ra r pe luna decembrie;
încălzirea apartam entelor Aseme I.G.O. Deva motivează acest h u n i zultat. Nu înţelegem de ce sc lucrea com pozitorilor noştri; 11,30 M uzi 22.00 Recitalul pianistului A rth u r
nea scrisori am p rim it de la Brad, prin faptul ră furnizorul nu respec ză cu atîta încetineală la descope că populară cerută (le ascultători; Rubinstein; 22.15 V alsuri; 22,30 Pa
Sim cria şi Petroşani, lată pe scurt tă comenzile de motorină. In loc să rirea defecţiunii Oare cind va li 12,00 Interpreţi de muzică uşoară: gini orchestrale de mare populari
ce nj se relatează : insiste pentru « prim i com bustibilul Lum iniţa Cosmin. Elvis Presley, tate din opere; 23,10 Muzică de
necesar, conducerea I.G.O. aduce fol pus în funcţiune cablul subteran ? dans.
M aistrul Ilie C.olea locuieşte în de fel de ju stifică ri Cetăţenii din In orice caz la Brad. Simeria şi Violeta ViIIns. Gică Petrescu. Maia
blocul C 2 I, apartam entul 15, din Sinieria îsi pun pc bună dreptate în Petroşani se observă o slabă preocu Kristalinslcaia, loscf Ziina, Dorina TELEVIZIUNE
oraşul nou Brad. Apartam entul nu trebarea: pînă cind va mai tergiver pare pentru încălzirea apartamente Drăghici, Remo Germani. Ruth
t£te in ră l/it din cauza instalaţiei de sa I.G.O. o problemă n tit de im por lor. Zilele devin dîn ce în ce mai Brandin. Florin Dorian, Petula 8.50 Gimnastica de înviorare la
fecte. Cum era si firesc locatarul s-a tantă ? friguroase I.G.O. Brad şi Deva si C lark; 12,35 A rii din opere; 13,03 dom iciliu; 9,00 Emisiune pentru
adresat conducerii întreprinderii de Lucrurile stau şî mai rău în car secţia Petroşani aparţinind I.R.E.H. Recomandări din program; 13.10 copii şi tineretul şcolar; 10.30 Re
gospodărie orăşenească din localita tierul Aeroport Petroşani. Dacă la au datoria să ia toate măsurile, cit De tonte pentru toţi; 14.00 Muzică ţeta gospodinei: 11.00 Emisiunea
te la care a depus 4 cereri. Con mai urgent posibil, pentru ca blocu uşoară: 14.30 Sport si muzică: 10,15 pentru sate; 19,00 Jurnalul televi
ducerea J.G.O. însă infuzie să ia Deva apartamentele nu sînt bine în rile să fie incâl/ite aşa cum se Muzică uşoară; 17.00 Program de ziunii; 10,10 V arietăţi; 20.10 F il
măsuri. călzite din cauza lipsei de preocu cere. muzică populară dedicai fruntaşi- m ul: Sub aripa v u ltu ru lu i; 20,30
O situaţie asemănătoare poale fi pare pentru aprovizionarea cu com- A V A S IL IU Partea a doua a em isiunii de va
rie tăţi; 21,45 F ilm ul artistic Băr
baţii In încheiere: Buletin de ş tiri;
Buletin meteorologic.
Buletin meteorologic
PENTRU 24 ORE
Vreme instabilă cu cerul noros.
Vor cădea precipitaţii sub formă
e • de lapoviţă şi ninsoare V in tu l va
B j sufla din nord-vest şi nord. Tem
peratura aerului va fi cuprinsă în
tre 0 şi 4 grade z.îua, iar noaptea
între — 2 si — 0 grade.
PENTRU U RM ĂTO AR ELE
3 Z ILE
Vreme rece, favorabilă ninsori
lor temporare şi tem peratura in
"1 .1 ; creştere la sfîrşitul intervalului.
peste hotare
Peste 140 de pictori, graficieni şi
sculptori rom înj au întreprins anul
acesta excursii de studii peste ho
tare. Ei au vizitat monumente, m u
zee şi colecţii de artă. au stabilit noi
contacte cu creatori şi specialişti
din Bulgaria, Cehoslovacia, Italia,
Polonia, Ungaria şi Uniunea Sovie
tică. Locurile vizitate an constituit,
totodată, bogate surse de inspiraţii
pentru noile lucrări pc care a rtiştii
Producţie a studioului „L e n film ", „Ziua fe ric irii" este o puternică O producţie „Param ount" — S U.A., fii mul „Veselie la Acopulco"
dramă psihologică susţinută de trei personaje principale, care prin men constituie un pretext pentru prezentarea unui program muzica) inter noştri plastici Ic vnr expune in v i
talitatea lor, prin linia de conduită în viaţă, dau răspuns unor pro pretat de cunoscutul cîntăreţ american de muzică uşoară Elvis Presley. itoarele lor expoziţii.
bleme de actualitate legate de noul conţinut al dragostei, de locul fe El interpretează in acest film rolul lui Milce W indgren, un cîniâreţ a- La rind u l ci. ţara noastră a fost
meii în societatea socialistă merican sosit in frumoasa staţiune balneară mexicană Acapuleo. vizitată de numeroşii a rtişti plastici
Film ul se bucură de o d istrib u ţie de prestigiu. In rolul lui Alexei Film ul atrage prin citeva m elodii frumoase de muzică uşoară, ci de peste hotare In tim pul şederii
Beriozldn îl vom vedea pe Alexei Batalov, cunoscut din film e le : Inr în ţară, oaspeţii au avut p rile ju l
..Mama", „M aica fam ilie", „Zboară cocorii", „O m ul meu drag", „Nouă teva peisaje îneintătoare de la Acapuleo şi o „dram ă" ca pretext epic să cunoască im portante tezaure de
zile dînlr-un an” . Şina Orlova va fi interpretată de Tamarn Siomina a! film u lu i. Devenit „junele prim " de la Acapuleo, Presley este asaltat artă — muzeele şi colecţiile din Bu
o r e a mai apărut pe ecranele noastre în film ele „învierea". „C olegii", alternativ de către o rafinată fiică de conte şi o sud-americană plină cureşti şi din alte oraşe ale ţării,
„P rim u l renortaj" etc. Al treilea rol este creaţia lui Valentin Zubltov, dc temperament. m înăstirile din nordul M oldovei, ves
cunoscut (Im „Cei trei din pădure", „Zboară cocorii", „Lum ină în în tite prin picturile lor murale, să v i
tuneric". F ilm ul este un joc de amuzament pe o muzică bună. Rulează la cinema ziteze atelierele de creaţie ale a r
F ilm ul rulează )a cinem atograf ul „P a tria ". tograful „P atria". tiştilo r noştri.
(Agerpres)