Page 25 - 1964-12
P. 25
I Pi
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢl-VA!
OiN CRONICA F E S T I V A L U L
F I L M U L U I
ÎNTRECERII P E N T R U S A T E
La cinematografele săteşti din ra
ioanele Alba, Sebeş, Haţeg, oraşul
Cu regional Hunedoara şi' ia unităţile
cinematografice din localităţile Ilia,
Teiuş, Zlatna şi A poldul de Sus a
avut loc dum inică deschiderea „Fes
pianul anuaB tiva lu lu i l'llm u lu i pentru'sate*'. In t- îte ’ 1 i
prim a etapă a acestui festival p a rti
cipă 137 de un ităţi cinematografice
îndeplinii din regiune. Cei-peste 35.000 de spec
p articipanţi .la deschiderea
tatori,
festivalului film u lu i pentru sate au
avut p rile ju l să audieze dum inică
SECŢIA A conferinţe privin d rolul film u lu i în
ansamblul a ctivită ţii culturale,
să
vizioneze spectacole cinematografice
FURNALE DE LA şi ale fo rm a ţiilo r artistice de ama
NVESTITISLE - C^JUJNEDOARA tori. spectacole care an dat zilei de
deschidere a festivalului o atmosfe
:
> A nul acesta in trecerea sociali ră de'sărbătoare. • VVr*H\*; J jŞr X
Pentru locuitorii din Igliiu (raionul
Alba), care au participat în număr
premisa viitoarelor stă la secţia a 1 l-n furnale a de 310 la deschiderea festivalului, a w s s t i v
fost prezentat film u l rom in esc „D ra
fost deosebit de animală. Entu
ziasm ului general de muncă i s-au goste la zero grade", film precedat
alăturat o seamă de măsuri teh- de o conferinţă pe tema am intită fiŞ w r r c il
succese în producţie nico-organizatorice bine gîndile. gram artistic dat de brigada artistică locuitori din Şugag. De astă dală
mai sus şi urm at de un reuşit pro
eficiente. Tot de aici a pornit şi
de agitaţie din localitate. In cadrul
valoroasa iniţiativă! de a se produ
ce întreaga cantitate de fontă pes căm inului au fost organizate, cu a- eroii film u lu i se aflau în sală ca
cesl prile j, o expoziţie agricolă şi
spectatori. Spectacolele cinematogra
te plan cu cocs economisit. Ca ur un stand de cărţi fice au fost precedate de o intere
M in e rii din bazinul carbonifer ai să mai vorbim de faptul că unii La Pui, raionul Haţeg, expunerea
V ăii Jiu lu i au jnregistiat în acest m aiştri, considerînd lucrările de in mare a preocupării ce a existat santă expunere p liv in d succesele ci
an o seamă de succese în produc vestiţii ca secundare, nu se îngrijesc pentru depăşirea ritm ică a sarcini profesorului Vasile Dudău. directo nematografiei din patria noastră şi
rul scolii generale ele 8 ani. p rivind
ţie îndrum aţi de organizaţiile de de aprovizionarea locurilor de m un lor de plan în numai 11 luni s-au rolul film u lu i, a fost urm ata dc fil de un program artistic prezentat de
partid, ci au acordat o atenţie deo că cu vagonete goale, sub m otiv că elaborat peste plan 37 873 tone mul „B raţul nedrept al legii", după form aţia ele fluieraşi a căm inului
sebită creşterii productivităţii m un „sint necesare la producţie**. Condu fontă cu cocs economisit. care cei aproape 300 de spectatori cultural. Şi in localităţile Gîrbova,
cii, reuşind astfel să extragă de la cerea exploatării şi corpul ingine Succesele fu rn a liştilo r de la sec au participat la program ul artistic Daia, Roşia ele Sec aş (unde num ărul
începutul anului peste plan mai resc n-au luat măsuri pentru com ţia a H-a au dat posibilitatea în compus din (in te re (orale, dansuri spectatorilor a atins cifra de 1.500)
m u lt de 100.000 tone de cărbune. baterea acestei concepţii greşite. tregului colectiv să raporteze, cu şi recitări. A cţiuni asemănătoare au şi altele clin raionul Sebeş, au avut
loc m anifestări interesante. In co
Acest rezultat este si o urm are a Jntă una din cauzele care au dus la avut loc şi la Sîmpelru. Snrmisege- muna Draşov, de pildă, a fost orga
executării la tim p a lucrărilo r de răm îneri în urmă. Dar, dacă planul 28 de zile mai devreme, realizarea tuza, Sălaşul Superior. Baru Mare şi
in ve stiţii, de deschidere şi pregăti fizic pe cele 10 luni n-a fost înde planului anual de producţie. în a lic localităţi din raionul Haţeg. nizat un simpozion cinem atografic
re de noi Jocuri de mumă. p lin it, planul valoric al lucrărilor Deosebit de atrăgătoare a fost săr pe marginea film u lu i „Dosarul fu
de investiţii a fost depăşit cu 4,4 U.R.U.M. bătoarea deschiderii festivalului f i l rai". Asemenea acţiuni au avut loc
Cu un pas procente. Or, normal era ca si pla m ului la cinem atograful din Şugag, si la Pcstişul Marc. Nădăştia In fe
rioară. B aţi/, Răcăştie, Nandru şi
nul fî/.ic să fie realizat. raionul Sebeş. Aic i, după proiec tarea alte localităţi de pe raza oraşului
Pină în acest an, sectorul de in
înaintea producţiei vestiţii de la Vulcan şi a îndeplinit PETROŞANI film u l „Pisica dc mare", a cărui regional Hunedoara.
ritm ic planul Acum insă, nu numai 7 decembrie 1964. In secţiile l r- prezentare a fost făcută de tov. în In unele localităţi necineficale.
O experienţă valoroasă au dobin- că mi îl realizează, dar depăşeşte şi zinei de reparat u tila j m inier din văţător Ştefan Hanţa, a rulat film u l festivalul film u lu i pentru sate a fost
d it In pregătirea temeinică a noi fondurile destinate. Fn (ursul anu documentar „Cîntecul a m in tirii", film deschis ele către outocaravanelc c i
capacităţi de producţie numeroase lui au sui venit şi uncie cauze obiec Petroşani se munceşte cu însufle In a cărui realizare au participat şi nematografice.
colective de muncă din Valea J iu tive — diferenţe dc preţuri — însă ţire.
lui. U rinînd indicaţia com itetului neconcordanţa dintre volum ul fizic Orele 14. Pe chipurile tuturor
de partid, de a se crea permanent al lu crărilor executate şi depăşirea se citeşte bucuria. Planul anual al studiul comisiilor permanente
fro n tu ri de rezervă gata să intre in planului valoric al perioadei se da- producţiei globale a fost îndepli
producţie, conducerea tehnică a toreşte în cea mai mare parte neres- n it cu 8 zile mai devreme decit
K. M. U ricani a luat măsuri de in pectării profileloi- prin efectuarea dc prevedea angajamentul. La frum o
tensificare a lu cră rilo r de investi excavaţii suplimentare. Lu întocm i sul succes realizat prin contribu
ţii, de deschidere şi pregătiri. La rea planului lu cră rilo r de investiţii CELE MAI IMPORTANTE
executarea acestor lu crări au fo it s-au stabilit si fondurile afectate ţia deosebită a m uncitorilor din
repartizate brigăzi cu multă expe pentru executarea lor Este ştiu t secţiile mecanică, turnătorie, con-
rienţă. La E. M. Aninoiisa, primele faptul că orice inlîrziere sau lu strucţii metalice şi reparaţii me- Pentru a-şi îndeplini cu succes
10 luni ale anului au lost inchcîate crare suplimentară duce la depăşi canice. se mai adaugă încă ,alle m ultiplele sarcini pe care le au, co
cu planul depăşit Astfel, la m. c. rea acestor fonduri. Aşa cum stau două de prestigiu: creşterea pro- m isiile permanente de pe lingă .-da PROBLEME
excavaţi planul a fost îndeplinit in lucrurile, la Vulcan va fi nevoie de d u ctivită ţii m uncii cu 2 la sută turile populare din raionul Haţeg
proporţie de 112,1 Ja sulă. la m etri suplim entări, care vor inrărca ne- faţă de prevederi şi economisi îşi desfăşoară activitatea în baza
lucrări executate s-a înregistrat o .iustifieat preţul de cost al lu crări p lanurilor de muncă trim estriale. duselor anim aliere şi vegetale. Cora»
depăşire de 1,5 procente, iar planul lor de investiţii. Să cităm doar un rea a 1.779.000 lei la preţul de cost P lanurile cuprind cele mai inipoi»- poartcle au fost întocmite în baza
valoric al perioadei a fost realizat exemplu: la puţul orb nr. 3 lucră peste sarcina planificata. tanle sarcini izvorîte din hotărârile unor studii am ănunţite. Aceeaşi
in proporţie de 123,8 la sută. rile au rămas in urmă cu 62 m. la GH, M ITR E A . sesiunilor, din planurile de muncă practică există .şi )a alte sfaturi
Asigurarea producţiei cu fro n tu ri săpare si cu 68 m. Ja betonaie. Dacă ale com itetelor executive, precum şi populare.
de lucru a preocupat îndeaproape şi nu se vor lua măsuri imediate pen La Atelierele centrale de reparaţii din Alba lulia munca se desfă corespondent alte obiective fixa te din iniţia tivă
conducerea tehnică de Ja E. M. Pe- tru mărirea vitezei de înaintare, mă şoară cu entuziasm Printre muncitorii care se străduiesc să execute proprie. Ca urm are a s ta b ilirii unor ra
irila . Trăgind învăţăm inte din nea suri legate mai ales de deservirea lucrări cit mai bune se numără şi strungarul de precizie Alexandru Ma- SECTORUL DE Metodele de s p rijin şi colaborare po rtu ri juste de sp rijin reciproc ş:
junsurile manifestate în acest an, brigăzii care lucrează aici cu scule nolache, care îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile lunare de plan cu intre comitetele executive ale .sfatu colaborare între com isiile permuneu
cînd, datorită unor condiţii de za- şi materiale, râm i nerea in urmă va 4—5 la sută. INDUSTRIALIZARE rilo r populate şi com isiile perma le si comitetele executive ale sfa tu
cărnînt, cit şi neexecutării la tim p duce la înlirzierea punerii puţului Foto; V. ONOIU nente folosite în raionul nostru sînt rilo r populare, au fost luaie în stu
e lu c ră rilo r de întreţinere a gale în funcţiune. variate. Astfel, comitetele executi diu cele mai im portante probleme.
riilo r de transport, s-au produs gi- A LEMNULUI ve ale s fa tu rilo r populare au spri In urma propunerilor făcute şi ■»
tu iri în producţie, conducerea teh Planul controalelor efectuate ele au co n tri
nică â luat măsuri care au condus Solemnitatea DE LA I. F. ORAŞT/E jin it com isiile permanente in alcă buit la îm bunătăţirea muncii orga
tuirea activelor lărgite. Comitetele
la intensificarea lu c ră rilo r de in nelor locale ale adm inistraţiei de
vestiţii. In componenţa brigăzilor trebuie îndeplinit Ziua de 7 decembrie a marcat executive organizează trim estrial şe stat şi la realizarea sarcinilor cc
din acest Sector de activitate avi depunerii unei coroane de flori „sfirşitu l" anului 1964 şi pentru dinţe de colaborare cu preşedinţii, au stat in faţa acestora.
fost incluşi m uncitori cu calificare întocmai colectivul de muncă din cadrul vicepreşedinţii şi* secretarii com isii Ca prim ă problemă luată în stu
corespunzătoare, s-a îm bunătăţit a- sectorului de industrializare a lor permanente. Aici, comisiile sînt diu de către com isiile permanenta
sistenţa tehnică, precum si aprovi In unele exploatări din Valea J iu la mormînlul lui dr. Petru Groza lem nului de la I. F. Oiăştie. P rin- inform ate de le lul cum au fost în a /ost aceea a realizării propuneri
zionarea cu materiale Astfel, planul lui, in tre care si Lonea. lucrările de tr-o mai bună organizare a m un făptuite propunerile lor. se arată lor făcute de cetăţeni tu ocazia ale
la m c excavaţi a fost îndeplinit investiţii au fost lăsate pe plan se Ion Gheoighe Maurer, Em il Bodnă- cii, prin aprovizionare ritm ică cu sarcinile care stau in faţa sfatului gerilor şî a d ă rilo r de seamă semes
Cu p rile ju l îm p lin irii a 80 de ani
în proporţie de 1J5,5 la sulă, la me cundar Deşi tovarăşii din conduce de la naşterea m arelui fiu al po ras, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, materiale, prin dotarea cu noi u- popular in perioada următoare, so- triale ale deputaţilor. De exemplu,
tri lucrări executate în proporţie de rea exploatării cunosc bine im por porului nostru, patriot înflăcărat şi G rigoie Ceamămi, secretarul Consi tila je şi folosind raţional fondul licitînd sp rijin u l la realizarea lor. comisia permanentă pentru sănăta
137,0 la sută, ia r planul valoric ra tanţa lor, iar Yom iielul dc partid strălucit om de stat, dr. Petru Gro liu lu i de Stat, mem bri ai C C. al de tim p afectat producţiei, munci Prezentarea de corapoarte la şe te şi prevedeţi sociale a sfatului
portai la perioada respectivă a fost le a atras în repetate rînduri aten- za, luni la amiază a fost depusă, P.M.R. şi ai guvernului, conducători torii de aici au reuşit să sporea dinţele de com itet executiv consti popular raional a luat în studiu p ro
depăşit cu 13,7 procente. |ia asupra ritm u lu i necorespunzator din partea Com itetului Central al ai unor in s titu ţii centrale şi organi scă productivitatea m uncii plani tuie de asemenea o metodă de co blema asigurării unei băi populare;
de muncă de la fi ceste lucrări, n-au P artidului Muncitoresc Romîn, a zaţii obşteşti, generali şi ofjţerî su ficată cu 3 la sulă şi, pe această laborare si sp rijin . Comisia perm a pentru cetăţenii din oraşul Haţeg.
Cînd fost luate măsuri corespunzătoare C onsiliului de Stat şi a Consiliului periori. cale. să îndeplinească planul anual nentă agricolă a Sfatului popular In urma propunerilor făcute, com i
pentru intensificarea lor lată des de M in iştri, o coroană de flo ri la Au fost dc faţă mem bri ai fam i al producţiei globale cu 24 de raional Haţeg a prezentat cora poar tetul executiv a amenajat un loca
se scapă cîin veoere pre ce este vorba. La Lonea se c- m orm înlul de la M onum entul eroi liei dr. Petru Groza. zile mai devreme. te la şedinţele de comitet executiv •V'i l-n dotat cu cele necesare bunel
xcculă de mai m ulţi ani lucrări dc lor luptei pentru libertatea poporu După depunerea coroanei1 de flo ri ing 1L 1E SERBANESCU din 17 februarie, in legătură cu funcţionări.
LEO N TIN D R A IA
eficienţa sistematizare si centralizare a ex lui şi a- patriei, pentru socialism. cei prezenţi au păstrat un moment ŞTEFAN PROŞEN1C pregătirea campaniei agricole de p ri preşedintele C om itetului .executiv
ploatării; în fiecare an s-au înre
măvară, iar în 16 iunie, in proble
La solemnitate au luat parte- to
gistrat răm îneri în urmă la unele varăşii Gheoighe Gheorghiu-Dej, de reculegere. (Agerpres). corespondenţi ma contractărilor şi prelu ă rilo r pro- al S fatului popular al raionului
La începutul acestui an, E. M. obiective. M inusurile s-an adunat, Haţeg
Vulcan a intîm pinai greutăţi din iar acum, cind a mai rămas doar
cauza unor deficienţe de exploata o ium.Uaie de an pină ia expirarea (Continuare in pag 3-a)
re, care au dus la închiderea unor term enului de execuţie, se constată PRIN MAGAZINELE DIN HUNEDOARA
locuri de muncă. Dacă )a Vulcan serio.ise răm îneri în urm ă; la c ir
s-ar fi acordai atenţia cuvenită e- cuitul de la puţurile g?mene, o ri L a c o n cre t
xeculării la tim p a lu cră rilo r de in zontul 400, s-a rămas in urmă cu
vestiţii, a celor de deschidere si aproxim ativ 480 m. galerie: la să
pregătire, brigăzilor de m ineri din ia puţul a u xilia r Lonea II, cu apro Consultînd condicile de si reclamaţii
parea puţului orb nr. 8 cu 74 m, iar
abataje )i s-ar fi asigurai noi fro n La blocurile din Gutabarza,
tu ri de lucru, fără să fie afectată xim ativ 40 m. Si s-ar mai putea cita raionul Brad, cutiile pentru
îndeplinirea planului D ar pentru că asemenea exemple. Pentru recupe In unităţile com erţului nostru so baţi, 800 paltoane pentru femei, 917 ticole se vor găsi în viitor. Dai-, cio terii dc 2,5 volţi, nichclină cu şa- gunoi sînt pline de mai bine
acestea n-au fost create, exploata rarea râm înerii în urmă sini nece cialist există cunoscutele condici de bucăţi paltoane îm blănite pentru fe rapi in culori nu sint nici acum. Un motă nu se mai găseşte de la înce de o tună. *I.G.O Brad nu ia
rea a înregistrat răm îneri în urmă. sare eforturi susţinute sugestii şi reclam aţii. Pentru a a- mei. bărbaţi şi copii, 42500 perechi alt cetăţean consemna faptul că la putul lu n ii noiem brie etc. Cetăţea însă nici o măsură (? !).
Rău este insă că din deficienţele Si la E. M. Lupeni unele lucrări fla părerea cum părătorilor din Hu magazinul de confecţii „Elegant", nul Vasile Pricop din Ghelar a cum
care au generat nerea liza rea planu nu se încadrează in planul calen nedoara asupra felului cum sînt de încălţăm inte pentru femei, bărbaţi şi singurul de acest gen din Hunedoa părat un aparat de radio „D elta"
copii şi multe altele. Pentru îm bu
lu i nu s-au tras încă concluziile ne daristic de execuţie. Galena de le serviţi in unităţile O.C.L. produse nătăţirea deservirii populaţiei, con ra, lipsesc pelerine de ploaie, pre şi a fost nevoit să plătească in plus
cesare. Cum a ltfe l se poate ju s tifi gătură a blocului II cu puţul „Sle- cum si alte obiecte El mai arăta că 17,50 Ici pe m otiv că bateriile apa
ca răminerea în urmă a lu cră rilor fan“ , orizontul 300, este rămasă în industriale am răsfoit cîteva aseme ducerea O.C.L a sta bilit unele mă ratului au fost descărcate. Un alt
nea condici.
de investiţii ? E. M. Vulcan a înre urmă cu 112 m. la săpare şi 95 m. suri concrete care au fost puse în in magazin au existat câteva peleri cetăţean, Gh. A va ivarei sesizează
gistrat in prim ele 10 luni la m c. la betonate; executarea puţului 12, In multe condici, cum părătorii au aplicare Astfel. în fiecare săptă- ne insă ele au fost date la... prie faptul că aparatele de radio atunci
excavaţi o realizare de numai 02,2 .sub orizontul 400, a rămas cu 30 consemnat faptul că magazinele sînt mînă gestionarii de raion sînt che teni şi... Tot Ja acest magazin, deşi cind vrei să le cumperi nu sint scoa
la sută, iai' la m etri lucrări execu m. la săpare şi 30 m. la betonaie, iar mai bine aprovizionate cu m ărfuri de maţi ia conducere pentru a se dis s-a atras atenţia în repetate rîn se din ambalaj pentru a se verifica
tate doar 91,7 la sută din sarcina galeria de legătură cu puţul 10, de sezon şi că vinzătorii, majoritatea cuta anumite aspecte p rivind deser duri, paltoanele expuse sint şifo starea lo r de funcţionare. In schimb,
planificată. Se invocă deseori cauze la orizontul 400, este intîrziată faţă lor. efectuează o deservire corespun virea cetăţenilor, o serie de defi nate si fără aspect comercial. cînd unii cetăţeni vor să cumpere te
obiective de zăcămint, redeschiderea de plan cu 70 m. la săpare şi 37 m zătoare. Ei aduc cuvinte de m u lţu cienţe ca şi stabilirea m ăsurilor de Prin vară, o cumpărătoare a cău levizoare li se pun la dispoziţie apa
unor lucrări vechi, lipsă de efecti la betonaie. NeexecnUuea acestor mire gestionarilor şi vînzătorilor îndreptare a lor. Magazinele au fost tat in m ajoritatea magazinelor clin rate dezambalate. „De unde să ştiu
ve şi altele. In ziarul nostru s-a mai lucrări in termen duce la im o b ili pentru modul conştiincios in care îm părţite pe merceologi care răs Hunedoara sandale. Necăjită că nu eu — nota Floricică loan, că aceste
arătat şi, este cazul să se arate din zarea fond u rilo r de investiţii, la de îşi fac datoria Este fără îndoială pund direct de bunul mers al vân găseşte a scris în condica magazinu aparate nu au fost folosite?".
nou. că multe deficienţe sint de na păşirea preţului de cost si nu per şi m eritul conducerii O.C.L. produse zărilor lui de încălţăm inte pentru femei nr.
tură organizatorică. M a iştrii si teh mite atacarea altoi- lucrări pentru industriale Hunedoara caic sub în Consullînd insă condicile de suges 15 rugind să se aducă asemenea ar întrebăm şi noi direcţiunea O.C.L,,
nicienii nu acordă toată atenţia lu punerea in valoare de noi rezerve. drumarea organizaţiei de partid, s-a tii si reclam aţii, constaţi că cetăţenii ticole. Dar sandalele s-au adus m ult de ce o asemenea practică?!
c ră rilo r de in vestiţii Din această De aceea, este necesar ca toate obi au notat si unele aspecte negative, mai tirziu, cind de fapt nu mai e- Asa cum arătam la început, de
cauză aprovizionarea este slabă; au ectivele planului lu cră rilo r de in străduit şi a reuşit să facă o apro lată câteva dintre ele, redate în o r rau solicitate Acum în ra ftu rile ma servirea în unităţile O.C.L, produse
fost cazuri cind vagonetcle cu ma vestiţii, apropiate sau de perspecti vizionare ritm ică, ţinînd cont de dinea în care am vizitat magazinele. gazinului a m in tit se găsesc tot fe industriale clin Hunedoara a cunos
teriale au fost scoase din nou la vă, să 1 ie executate întocmai şi la preferinţele cum părătorilor. Trebuie In condica de sugestii şi reclama lul de sandale în sortimente şi cu cut o îm bunătăţire. Totuşi, din e-
suprafaţă pentru că lucrătorii dc la tim p, conform planului. m enţionat că numai in ultim ul tim p ţii existentă la magazinul de trico lori diferite. xemplele date mai sus ca şi din al
transport au neglijat trim iterea lor au fost aduse în magazinele din H u Cele mai m ulte reclam aţii sint în tele. se poate deduce că se mai ma
spre locurile de muncă. Aceasta fără nedoara 1 000 paltoane pentru băr taje aflat în piaţa teatrului nou, un registrate la magazinul Electroteh nifestă încă unele deficienţe a tit in
cetăţean semnala, cu mai n u ilt tim p
nic. Aici, pe lingă faptul*că lipsesc aprovizionare r it şi în deservire.
în urmă, lipsa ciorapilor in culori. — Cu astea ce facem ?, stau aş a
o seric de articole m ult căutate, se Spre rezolvarea lor trebuie îndrep
Responsabilul magazinului in răs de-o lună...
punsul dat arăta că a făcut coman face şi o deservire necorespunzătoa tată toată atenţia. — Nu-i nici un necaz. O să Ic
da, ceea cc însemna că asemenea ar re încă clin luna august lipsesc ba V. ALBU vină vremea...
tat peste 80 de participanţi. (AN- nele din circuit cu altele noi, se
A C T U A L IT A T E A GELA UNGHEREA — corespon miautomate.
dentă).
La buna reuşită a lucrărilor de
© In ziua de 6 decembrie au
,™ ■' .... avut loc la Brănişca mai multe ac instalaţie a centralei telefonice
impor
şi-au adus o contribuţie
tivităţi culturale. Sub conducerea tantă mecanicii de cabluri şi cen
® Incepînd de mîine. colecti sala „A rta ” din Deva, spectaco prof. Mircea Zasloţi s-a organizat trale precum şi liniorii. Din aceş
vul Teatrului de stat de estrodă lul muzical-coregrafic „H ai, nană o dimineaţă de basme după care tia amintim pe Tibenu Manaţe.
din Deva va fi oaspetele m ineri nană, fată bănăţeană*'. a fost prezentat film ul „D oi colo G ligor Mea, Gheorghe Vlada, Ni-
lor din Valea Jiului. Pe scenele Spectacolele vor avea loc în nei'1. In încheiere, form aţiile ar cotae Damian şi alţii.
teatrelor şi ale cluburilor din a- matineu, de la orele 17, şi seoro tistice din localitate au susţinut & Cu prilejul lunii cadourilor,
cest bazin carbonifer, artiştii de de la orele 20 în sala căminului cultural un bo O.C.L. Produse industriale Hune-
veni vor prezenta comedia muzi © Duminică (a grupul şcolar gat program artistic la care au doara-Deva a organizat mai mul
cală ,,Iubesc, iubesc'* de Tabaci- Hunedoara, a avut loc o adunare participat aproape 300 de colec te expoziţii cu vinzare la toate
nikov. festivă în cinstea tinerilor care tivişti (LIDIA RUSU — corespon magazinele de specialitate din o-
Miine, artiştii deveni vor pre au îm plinit vîrsta de 18 ani. Cu a- dentă). roşul Deva, la trei unităţi din ora
zenta spectacolul in oraşul Petro cest prilej tov. Tiberiu Hirşan. © Pentru b mai bună deservi şul Simerio şi Io alte două unităţi
şani. iar în zilele următoare îşi procuror, a vorbit despre trăsătu re a abonaţilor, la oficiul P T.T.R. din oraşul Cugir. Cumpărătorii
vor continua turneul in localităţi rile moral-cetăţeneşti ale tineri din Brad a fost dotă în exploa care trec zilnic pragul magazine
le Lonea, Aninoasa, Lupeni, Pa- lor din patria noastră. A urmat a- tare o nouă centrală telefonică
roşeni, Bărbăteni. Petrila, Vulcan. poi un program artistic susţinut cu 300 de circuite urbane şi 20 lor, găsesc în expoziţii un bogat
Q Orchestra populară de stat de brigada artistică de agitaţie a de circuite interurbane. Totodată, sortiment de articole de sezon,
din Caransebeş prezintă miine, în grupului şcolar, la care au asis au fost schimbate toate telefoa într-o gamă variată şi plăcută.
Vedere parţială