Page 26 - 1964-12

Pag. ft Nr. 3093
Dramul iocialismulul

activitatea viitoare. pe teme de politică internă şi in­ nări de lilm e in colectiv', lecturi ghi­ ţaţi cum popularizaţi acest gen dc veterinar a fost organizată o scurtă
Sub îndrum ar™ organelor şi organizaţiilor dc partid, in stitu ţiile de Pentru a spori contribuţia cadre­ ternaţională, ştiinţifice, agricole sau citoare Acestea sint foarte apreciate carte şi ce rezultate aţi obţinui ? consfătuire pe tema igienei anima­
cultură desfăşoară o muncă rodnică ele educare a maselor pentru dez­ lor didactice pe această linie, con­ ele cultură generală. de elevi şi fac un bun serviciu — Tocmai vioiam să spun că în lelor. După ee medicul veterinar a
voltarea conştiinţei socialiste şi mobilizarea lor la traducerea în viată ducerea ştrolii se interesează îndea­ Ne dăm contribuţia şi la pregăti­ şcolii. fondul dc cărţi al bibliotecii avem expus cerinţele cate st.au l«i baza
a sarcinilor economice pe care partidul şi guvernul ni le pun in faţă proape de felul cum acestea Isi în­ rea si susţinerea unor manifestări — A început o nouă clapă în acti­ foarte multe cu caracter ;".’,ro/oou:i li unei igiene corespunzătoare a a n i­
In munca ce le-a fost încredinţată, m ulţi activişti culturali au riş- deplinesc sa n in ile încredinţate. ci huruie cum sint : jurnalele vor­ vitatea culliiru la la sale. Ce vă pro­ nic, care sînt («uitate in mod deose­ malelor. dind exemple clin gospo­
tigal o experienţă bogată in organizarea si desfăşurarea a ctivită ţilo r Acestea sint cîteva dm măsurile bite, concursurile „Cine ştie. eişti- puneţi să realizaţi in această pe­ bit de către brigadieri, şeii de e- dăria noastră colectivă, (lih n iţi în­
culturale, în lărgirea sferei dc cuprindere a maselor la această acti­ organizatorice de ( arc depinde in gă'. simpozioanele, con.sluluirile cu rioadă ? chipâ si colectivişti. g rijito ri au arătat cum liKieaza
vitate. buna măsură antrenarea activă a c itito rii ctc. — In prim ul tind, vrem ca şi io Din experienţa acumulată in de­ practic. Fa sfirsitu l discuţiilor, «am
In scopul popularizării şi e xtinderii metodelor lume dc muncă, re­ tuturor cadrelor didactice la acli- — Echipele artistice ale şcolii această iarnă, Căminul cultural si cursul anilor, mi-am dat scama că iciom atnlni lucratorilor de la graj­
dacţia ziarului „D rum ul socialism ului", împreună cu Com itelui rrgto- v ilalea culturatâ a salului. dumneavoastră sint binecunoscute in biblioteca comunală din Şibol să se recenziile, prezentările, simpozioa­ duri broşurile cxisienle în biblio',
nal pentru cultură şi artă au organizat zilele acestea o discuţie colec­ A r li interesant, poate, să îm păr­ întreaga regiune, situindu-so la loc situeze in răului m u lă ţilo r ciilim u le nele şi <ibo acţiuni de popularizare c.i pc Atuxsiâ tema Desigur, după a-
tivă în cadrul căreia au fost dezbătute unele metode folosite în acti­ tăşesc cile ceva clin aciiviinica nu.i- dc frunte eu p rile ju l unor concursuri frunta:.? din regiune. Pentru aceas­ a cărţii agrozootehnice nu dau rc- ceasla acţiune am mai stat de vorbă
vitatea cultural-cdueaUvâ de masă. siră propriu-zisă. Noi nu participăm ale pionierilor şi şcolarilor. Cum ta, vom mobiliza toate forţele do zuUate atunci citul la acestea p a rti­ eu d ife riţi în g rijilo i i si am consta­
La discuţia organizată au participat : N1COLAE CJOHOTĂ, secre­ ca sim pli inspectori la repetiţiile fo r­ sint folosite acestea pentru a în­ care dispunem Ne propunem ca cipa toţi colectiviştii. De ce acest lu- tat că, sub aspectul dc mai sus, si­
tarul C om itetului pentru cultură şi artă din raionul Alba, ARJSTIUA m aţiilor ai tisiicr, la m anifestările de tregi activitatea artistică a căm inu­ activitatea culturală să-si aducă în ei ii ? Pentru eă, de pildă. făciiul tuaţia la grajduri s-a schimbat in
SI*ÂT.'\KU t directorul Casei raionale de. cultură din Haţeg, TR A I AN masă rare au loc la cămin sau b i­ lui cultural, in scopul prezentării si mai mare măsură contribuţia la prezentarea sau recenzia unei cărţi bine.
CONŢAN. directorul Şcolii generale dc X ani din Şibot, raionul Ornş- bliotecă. Ţoale cadrele didactice sini unui număr sporit dc spectacole pen­ întărirea economii n-organizatorica a pe probleme de legum icultura, u- Un alt exemplu : la căminul cul­
lic, ELISAD ETA NISTOR, directoarea C ăm inului cultural din M iercu­ cuprinse înlr-o formă sau alta de tru colectivişti ? gospodăriei agricole colective, la dez­ ecasia interesează mai puţin pe co­ tural am organizat, cu sp rijin u l con­
rea. raionul Sebeş si S IL V IA XMDFLCOVK I, bibliotecară la bibliote­ activitate. Eu mă urc pe scenă ea ţ~- Trebuie să spun că noî desfă­ voltarea conştiinţei socialiste a co­ lectiviştii (are lucrează la cultura siliului dc i'onduccrc al gospodăriei
ca comunală din Dobra, raionul Ilia. interpret în echipa de teatru şi in şurăm o bogată activitate artistică lectiviştilor. mo re sau care lucrează in sectorul (cil'.’c live si al conducerii căm inului
Redăm mai jos unele probleme dezbătute cu accsl p rile j : brigada artistică de agitaţie. Profe­ cu elevii. Avem în cadrul şcolii o In al doilea rînd, ne propunem să zootehnic. Si invers. De aceea, în cultural, o consfătuire cu c itito rii bi­
sorul care predă obiectul „A g ric u l­ form aţie de cor, brigadă artistică ne ocupăm şi dc activitatea cultura­ ultim ul tim p, «acţiunile cu cartea Ic bliotecii pe tema : „Experienţa noa­
tura" nu numai că a participat şi dc agitaţie, două echipe de dansuri, lă în satele aparţinătoare. La B:do- organizez ţinînd cont de locul dc stră in obţinerea de cartofi tim pu­
participă U cursurile invaţăm ui- un grup dc recitatori si solişti. Fără m ir si Sărăc.său există numai cîfo muncă al colectiviştilor, de prefe­ rii". La consfătuire au participat
lu liii agricol, dar l-a şi ajuWit m -1 a supraîncărca elevii, aceştia pre­ un cadru didactic In anii trecuţi rinţele lor. peste TIO do colectivişti. In cadrul
va ajuta pe inginerul agronom să-şi zintă pe scena căm inului cultural aici munca cullu rfllă a cam lăsat de Tot din experienţa de pină acum, «acestei consfătuiri, după ce mai m ulţi
îmbogăţească metodica predării lec­ spectacole şi pcniru colectivişti. dorit. De' aceea, noi nc-am hotărit «am constatul că unele acţiuni de o colectivişti (iţiseră in prealabil car­
ţiilo r. Form aţiile artistice sint in ­ Cu elevii organizăm in cadrul că­ ca. alături de directorul căm inului amploare mai ţuică, cum sini recen­ tea de m ii sus, «au vorbii despi c me­
struite ele cadrele didactice. C il p ri­ m inului cultural si la bibliotecă si cultural, fiecare cadru didactic dc la ziile, prezentările au mai marc e fi­ todele expuse în (arte şi leiţii cum
veşte propaganda prin conferinţe, alte forme de activitate, (are vin şcoala dc centru să participe lunar cienţă dacă Ic urgnni/.cz direct la se procedează în gospodăria noastră
aproape in fiecare dum inică susţi­ in s p rijin u l, procesului insirnclîv- la pregătirea si susţinerea unei ac­ locul de mum ă al colectiviştilor. colectivă. La sfîrşitul acestei consfă­
nem in faţa colectiviştilor expuneri educativ ; dim ineţi de basme, vizio­ ţiuni culturale în cele două sate. A lte acţiuni mai mari, emu sint tu iri. căm inul cultural «a prezentat
consfătuirile, concmsui ile pe dife­ un program artistic. Fără să exage­
li fi. U fi a w b a rite teme. le organizez la căminul rez, a doua zi după consfătuire, nu­
*cru cultura si ®rT E tura “ mOBBî cultural, împreună cu conducerea mărul c itito rilo r la bibliotecă a cres­
tau considei«tbiI. Toţi aceştia mi-a.
acestuia.
a i
sol iei lat carton de mai sus.
As vrea sa precizez că în popu­
— îjt acum ce vă propuneţi pen­
Luînd cuvintul. Iov. ÎNiudnc C iu­ In iarna trecută, in raionul noslru g 18 9 B larizarea şi difuzarea cărţii agro­ tru v iilo r?
zootehnice primesc un s p rijin sub­
botă, a insistai in mod deosebii o- au lost lolosite unele forme de acti­ stanţial din partea inginerului agro­ — I.a S.M.T. de la noi din sal sint
ţupra organizării muncii in cadrul vitate caro au dat rezultate bune, pentru căminele . h b w tl 3 fi 8 o v k nom al gospodăriei, a m edicului ve­ m ulţi tractoristi harnici, care •obţin
com itetului raional. munca brigăzilor ştiin ţifice cu t wJ 9 Ui v J li U i ■ terinar, al profesorului caic predă rezultate bune in munca lor. Fi sint
— An vrea să subliniez de la în­ profil zootehnic, ştafetele cullural- obiectul „A g ricu ltu ra " de la scoală stim aţi si apreciaţi de colectivişti.
cepui că antrenarea tuturor m em bri­ ai tistiee, deplasatei la sate a unor — In cadrul celui dc-al V tl-lc a şi universale, prelucrări din folclor, In anul urm ător s-au mai constituit generală de 8 «ani din sat, cît şi dm Dar mai sînt si unii c u c fac lucrări
lo r com itetului pentru cu ltuiă si a m\ largi colective dc intelectuali dc la concurs al form aţiilor artistice de iar brigada artistică de agitaţie in ­ două. Nc-am în fiin ţa t si noi brigadă partea brig adierilor şi a şefilor de de slabă oniilale. Pentru a veni în
Ja organizarea si desfăşurarea m un­ centrul de raion. IJazaţi pe expe­ amatori, Casa raională dc cultură terpretează texte izvorite din reali­ la casa de cultură. Cu aceasta am echipă. Cu «aceşitia mă consult in sorijin u l trnetorinţilor, împreună cu
cii culturale este o chestiune foarte rienţa anului trecut, pe lingă cele din Haţeg a p rim it cupa şi placheta tatea nouă, socialistă a raionului. prezentat spectacole aproape în ton­ pci manenţă şi stabilim împreună l i ­ bibliotecarul de la S.M.T. am pre­
im portantă. Din com itetul pentru nouă brigăzi ştiinţifice, din (are trei „P cniru cea mai bună activitate a r­ — Alai sint incâ uncie form aţii te satele din raion. D iscuţiile noa­ nele «acţiuni. Acest luciu mă nună conizat să organizăm o consfătuire
cultură şi artă fac part-* intelectuali cu caracter zootehnic, vom înfiinţa tistică". (şi această apreciere este valabilă stre cu a ctiviştii culturali. îm pru­ să aleg cele mai potrivite probleme, ru toţi tractoriştii pc tema : „O ară­
de diverse specialităţi şi preocupări, si trei brigăzi culturale i umplexe. Vă rugăm să ne vorbiţi despic în parte si pentru alte (ase de cu ltu ­ m utul de texte, sp rijinul direct a- legate direct de munca si preocupă­ tură bună sporeşte producţia la hec­
m it de la centrul de raion, cit si In componenţa acestora vor intra, organizarea şi desfăşurarea activită­ ră), care fac la nesfîrşit repetiţii. cordat căm inelor culturale pentru rile zilnice «ale oamenilor si .astfel tar". In cadrul acestei consfătuiri
din comune şi sate. Pentru ca fiecare pc lingă specialişti din diferite do­ ţii artistice la instituţia pc care o Or, form aţia artistică se afirm ă în a-si alcătui brigăzi artistice de agi­ să se bucure de efiencimte. Dc exem­ vom dezbate probleme legate dc
să-si aducă o cît mai mare contri­ menii. artişti dc la teatrul de pă­ conduceţi. contactul nem ijlocit si permanent cu taţie. şi-au arătat roadele. Cred că plu : la grajduri nu se întreţinea în ­ munca traciorislilor.
buţie la realizarea sarcinilor ce ne puşi, lucrători din cadrul muzeului, — Intr-adevăr, arăta tov. Aristică publicul, ia r cerinţele oamenilor nu greşesc cînd spun oâ la consli- totdeauna o curăţenie exemplară. Dc asemenea, voi trece dc îndată
stau în faţă, m em brii com itetului profesori de literatură -şi desen, co­ U nii dintre lucrătorii de aici au m a­ la organizarea fişierului pc profesii
pentru cultură şi artă au fost repar­ lective artistice. Aceste brigăzi com­ nifestat dezinteres, iar .alţii nu cu­ si la o mai hun.î sistematizare a ma­
tizaţi pe grupe dc aaticitâţi in bine- plexe dau posibilitatea organizării noşteau ţoale regulile de igienă a terialului bibliografic penlru invu-
ţie de specialitatea fiecăruia. Avem unor manifestări cu o sferă mai la r­ animalelor. îm preună cu medicul ţiim in lu l agricol de măşti.
colective (are sprijină activitatea gă dc cuprindere a maselor. Astfel,
comisiei de lăspîndue a cunoştinţe­ ele vor răspunde in lre b â rilo r puse R
lo r cu ltu rn l-ş tiin ţil ier, mum a biblm- de colectivişti pe diferite probleme,
lo rilo r, form aţiile de teatru, cor, cor ajuta instructorii form aţiilor a r­ A id
dansuri, brigăzile artistice de agi­ tistice ale căm inului cultura), vor
taţie ctc. In al'aiâ de aceasta, fie­ organiza expoziţii ctc. 3
care membru al com itetului are sar­ O pi oblonul căreia ii vom acorda u S 1]
cina de a se ocupa si răspunde de o atenţie deosebită este orientarea l F/4 D 1
întreaga activitate culturală de pe niiincii culturale înspre îndeplinirea /A B 1 £ 3
VkJ jf 1 CU 8
raza unei comune. Aceştia inlor- sarcinilor economice care stau in li ElGi 1 • y c L siui
j
tuca/ă în plenare despre munca lor, laţa colec l iv îşii Ior, pentru educa­ n ■ n
lac propuneri pentru îm bunătăţirea rea «ice.stoia in sp iritu l dragostei ■ □ r 1 11 \ (»1
n a n
Ii
fictivi lăţii. faţa de gospodăria cotei livu, dezvol­ H 31 •-K 3 1 Fi r z f r
f?r
*11
De pildă, rn kvliv u) care se ocupă tării şi păstrării n \utului obştesc. H kt □ 1 ti li U «3 & ă
de munca bibliotecilor, in urma stu­ In acest scop vom organiza expu­ J 9
diului efectuat, a ajuns la rom lu/ia neri, tiiiilitiri cu spec ialiştii din agi î-
că este necesar să ne ocupam mai cullur.i, vom orienta repertoriul lo r- — După cum sc slic, activitatea în aciiviinica practică a colectiviş­
îndeaproape de ridicarea ca lificării m aţiiloi artiM icc înspre abordarea căm inului cultural trebuie să vină tilor.
bibliotecarilor. I*c b i/a acestor con­ acestor probleme. Brigăzile artistice în s p rijin u l în tă ririi oconnmieo-or- De fapt, urm din foi inele muncii
cluzii, biroul exei utiv h alcătuit un de agitaţie v or l i îndrumate să m i­ gani/atoricc a gospodăriei agricole culturalo pe care Ic folosim în sp ri­
plan de măsuri privind instruirea liteze mai activ pentru întărirea e- colective, să reflecte preocupările co­ jin u l în tă ririi economico-organizato-
teoretică si practică a acestora. Ast­ coiiomii o-oi ga uizaloi ică a gospodă­ lectiviştilor. Cum v-ali organizat i ioc a CLA C', este propaganda prin
fel. in alar.i sem inariilor cu întreg riilo r agriiole colective, pentru înlă­ munca în acest sens şi care a fost conferinţe. A tu ’ pentru cei (are b i­
activul cu l tt na 1. pentru lucrătorii turarea deficientelor care se mai eficacitatea a cţiunilor inlrc prinse ? ci'Cază ih scuturul zootehnic. I.t cul­
din biblioteci se organizează, prin manifestă în diverse locuri de — Răspunzând la întrebare, a spus tura mare sau în alic secloaiv, orga­
rotaţie, la fiecare bibliotecă nin in- nunii ă . tovarăşa Elconora N islcr, as v rea să nizam expuneri pe teme enre-i inte­
n«da. schim buri de experienţa în ca­ IV n tru extinderea experienţei precizez faptul că la noi au crescut resează direct Fentrn ca aceste' e x­
drul cărora se lac expuneri teore­ lame n unităţilor culturale' vom o r­ m ult, mai ales în u ltim ii ani, e x i­ puneri sli 1 ic atrăgătoare, le în­
tici* si an Inc acţiuni practice. ganiza acţiuni model, care să fie pre­ genţele colectiviştilor faţă de m ani­ soţim de film e doi umentare, pc cere
Fsle mlevăra'. că îm ă nu toţi nvnu luate apoi dc toţi activiştii ctillu - festările culturale. De ani cred că tov,irosii Dura Nieolae, medic vete­
b rii com itetului au fost «antrenaţi rah. Noi am obţinui anul trecut porneşte şi eficienţa. O «uţiune u i rinar. Itopotă Cjonsianiin, ing agro­
la o mumă activă, dar cea mai unele rezultate pozitive in atest soire turală de o slabă cablau*, i i i un n i­ nom şi (.Visau Ion, profesorul care
mare parte a acestora participă e- In u l din |. a lo rii rare a ti rnnl vibuit H K şf vel scăzu», nu trezeşte inlrresul co­ predă ,,Agrieul 1111,1", le explic ă de
lectiv la rezolvarea sari in ilo r ce in Inină măsuţă la susţinerea unei lectiviştilor. I itreare dota. As-a .un procedat cinil
ne revin. In atenţia noastră stă Ni activ jtăţi culturale bogate a fost co­ mmm■ Noi am ţinut scama dc acest lucru a fost voi ba de îngrijirea anim a­
pe mai departe această problema laborarea permanentă a eom itehiliii si am (ă u i.it să organizăm c il mai lelor. de lucrurile la sfecla de zahăr,
De aceea, pentru a prim i un sp rijin pentru cultura si artă cu secţia de ÎOTOCHAIIE } Corul Cosei raionale cultură din I/afcg. temeinic acţiunile culturale. la porumb, legume etc.
mai mure din partea m em brilor co­ invalăm m t a sfatului popular ra­ Aş vrea să mai spun că pentru a In a fa ra cxpunerilor, am organi­
m itetului, ne-atn propus ca in .ilara ional, Iu acest an vom întreprinde Spătari», noi desfăşuram o activ da­ muncii dc la oraşe şi sate reclamă luîrca si activizarea celor 52 de b ri­ organiza a ctivită ţi cit mai adervale, zat mauilestăi i culturale şi mai am ­
plenarelor, să-i inform ăm permanent noi acţiuni comune pentru A n tre n a ­ le artistică corespunzătoare. Am reu­ prezentarea unui număr mereu spo­ găzi, circ avem la sate, nc-am adus directorul de cămin trebuie să cu­ ple : călătorii pe hartă, jurnale vo r­
cu toate acţiunile pc care le in lic - rea tuturor cadrelor didactice la ac­ şit să constituim şi să permanentizăm rit de programe artistice. Ce ne pu­ şi noi contribuţia. noască foarte bine viaţa satului, pla­ bite. seri de calcul, consfătuiri ctc.
prindem pe o perioadă mai înde­ tivitatea euhm al-chiicativ.i. La se­ aproape toate genurile de form a­ teţi spune. legat dc aceste proble­ — Desfăşurarea celui dc-al V lI-lea nul economic al gospodăriei agricole In cadrul urnii ju rn a l vorbit, co­
lungată. In acest scop extragem dm m inarul pe care l-am organizat re­ ţ ii: ( or. taraf de muzică popii l-ură me, despre form aţiile dumneavoa­ concurs al fo rm a ţiilo r artistice dc colective, greutăţile caic exisbî. De lectiviştii fruntaşi Dr.ogomir Nico-
planul nostru general de activitate cent au lust invitaţi să participe, pe n i solişti, echipă de dansuri (In co­ stră ? amatori nc-n demonstrat că mai «asemenea, trebuie să cunoască oa­ lae si Tudor Viorica «au «arătat cum
principalele sarcini pe care le adu­ linca directorii căminelor culturale, laborare cu cooperativa „Retezatul"), — Form aţiile noastre işi desfă­ avem m ult dc lucru pentru a ridica menii şi realizările lor, să ştie ce i muncesc pentru «1 obţine rezult,ne
cem la cunoştinţa liecărni membru bibiiotec'u i. operatori proiccţionişti brigada artistică dc agitaţie (în lu ­ şoară activitatea după un program la nivelul cerinţelor activitatea ca­ preocupă, ce prcfci înţe au. bune. -Şi. fiindcă vom vorba dc fru n ­
al com itetului. Aceasta ilucc la mai si directorii şcolilor dc pe cuprinsul nile de iarnă vor lum ţioiin două a- din.linte stabilit în care sîm prevă­ selor de cultură în acest domeniu dc Fcnbai a cunoaşte toate acestea, taşi, vreau să spun că «aceştia sint
buna cunoaştere a problem elor de raionului. In cadrul sem inarului s-a semenca colective), echipă de tea­ zute n tit repetiţiile cît. si specta­ activitate. Care este părerea dum­ (a director de cămin, nu numai că întotdeauna în atenţia căm inului
către toţi m em brii com itetului, la discutat si despre contribuţia c.ulre- tru, iar în prezent sintem pc calc colele. Am încercat si am rcw fit în neavoastră în această p riv in ţă ? stau de vorbă cu fiecare colectivist cultural, fund popularizaţi cu fie ­
sporirea răspunderii personale si de a în fiin ţa si o fanfara pentru bună mustiră s.i avem u stagiune — Nc-am propus să m ărim numă­ la fiecare prilej, ei particip la toate care prilej. Aceasta îi stimulează in
Acţionarea pc un front mai larg in înr didactice la viaţa culturală a sa­ tare am si procurat instrum entele anisiic.i permanentă. rul de membri ai fo rm a ţiilo r şi să adunările lor. Acolo văd ce proble­ m im ul.
rezolvarea sarcinilor. tului. nccesa re. îm bunătăţim calitatea interpretativ.i. me discul.*! şi cc-sî propun pentru Cu eficacitate s-a dov edit bi Ig.ada
Duşi p;*vrn!ăm periodic spectaco­
IV lingă casa de cultură f u n c ţ i o ­ le la cenlrul de raion, c u participa­ In perioada ele iarnă vom organi­ rezolvarea lor. Dc pildă. în ir-u n «artistică de agitaţie. Ne pare iau
nează un rolei tiv a rljslic, alcalini rea tuturor colectivelor artistice, ne za si un şir de «acţiuni cu caracter tim p, in rîneţul colea tiv is tilo r se dis­ însă, că stăm rău cu textierii Da
dm in -iru i toi ii form a ţiilo r şi alte îndreptăm îndeosebi atenţia înspre melodic. NV-nm propus sa ţinem câ­ cuta m ult faptul că urni dintre ci Mcoea, a.ş propune să ni sc trim ită,
cadre (le specialitate din oraş. Aces­ sale. Din cele de spec tacole pre­ teva consfătuiri, pe genuri, eu in ­ — desî lucrează în sectorul viticol pe linia Casei regionale a creaţiei
ta ne ajuta iu alegerea repertoriului zentate cu brigada. în decursul unui strui lot ii de la sate ; periodic aceşi- — nu cunosc tonte lucrările la vii, populare, mai multe texte, iar in ­
si punerea lui Ln scenă, in m obili­ an. HI au lost vizionate ele ţăranii lia vor li aduşi la sper lac oleic ar­ desfăşoară o muncă de slabă c a li­ structorii de brigăzi să Lc a ju taţi
zarea a rtiştilo r amatori si organiza­ colectivişti. Am fost oaspeţii «acesto­ tiştilo r profesionişti ; între fo rm a ţii­ tate, ceea ce avea consecinţe asupra mai m ult. Nc-am bufni a de aseme­
rea speclaculcior la sediu sau in de­ ra la Vile d e . Bretea, Mac eu, Clopu- le căm inelor culturale se vor des­ productivităţii viitor. ne.1 dacă în locali laica no.islră ac
plasare, tiva ('ic. făşura, pe baza unui plan elaborat Cunoscând «acest lucru, împreună fi prezentate mai multe spectacole
ln activ halca cu form aţiile rutis- de com itetul raional penlru c u lm a cu consiliul de conducere al gos­ ale teatrelor profesioniste, dacă pc
1 )oplasai ile noastre In sale urm ă­
lice. problema nr. 1, tUtp.i cum se resc un scop dublu : prezentarea si artă, schim buri dc experienţă. IV podăriei, am org.aniz.it pentru v iti­ linia com itclului pentru cultură si
Mie, o constituie repertoriul Noi unui număr mereu sporit dc specta­ licxlîc. brigada artistică de agitaţie cultori mai multe expuneri pe tem.i artă am prim i vizitele unor poeţi si
ra m acordat şi-i acordăm maximum cole pentru ţăranii culce tiv is lii şi a casei de cultură va ieşi pe teren, lu n u rilo r in v ii. însoţite de progra­ p ru /a lo ii, a unor form aţii dc amator
do atenţie. Continua îm bogăţire a elev luarea unor schimburi dc expe­ iar celelalte form aţii cel puţin odată me artistice. Llieienlu lor s-a v.izut de In «alte cămine.
repertoriului, varietatea acestuia, rienţă cu a rtiştii amatori de la că­ pe lună.
— Cadrele didactice, ca de altfel sire. a aratei iov Conţan Traian, în­ ţinuta lui artistică influenţează în minele culturale. Sperăm că în arcaslă iarnă vom iV ir i :
loti intelectualii satului, au d.iloria văţătorilor şi profesorilor le-au lost bine ni tiviţa ten form aţiei, suscită adopta si noi o nouă lorm uLî de pre­ Discuţia colectivă pui lată cu activ iştii culturali a fost frm luon.să,
dc a participa efectiv la activ ilalea repartizate sarcini condeie, pe di- interesul si preocuparea perinancnia Ne am străduit si ne străduim în zentare a spectacolelor, prin consti­ dezvăluind multe metode de numcă ce pot fi folosite cu succes şi do
culturală. După părerea miaslră, că­ li-rite foi ine (le activitate : conlc- a a rtiş tilo r amatori. ro iilin u a rc ea form aţiile noastre să tuirea unui ansamblu de cîntcce şi alte unităţi culturale din regiunea miaslră. Fi .111 îm părtăşit din expe­
m inul cultural, biblioteca, cinema­ rinţe, form alii artistice, muma cu lm bunălălirca continuă n conţinu­ constituie model pentru rele de la da nsuri. rienţa lor, au venit eu pateri şi propuneri, dovedind interes şi dregeste
tograful, continua procesul inslruc- ( artrn. tului tematic o-ideologic al r^pei io- sate. Am putea .spune că în general, P rofit de acest p rile j si fac eiteva penlru domeniul în care lucrează, dorinţa dc a îmbogăţi metodele du
liv-educai)v care începe pc băncile T rim estrial, organizăm consfătuiri i iubii arc drept rezultat sporirea o- acest deziderat il îndeplinim . propuneri C om itetului regional pen­ munca, de a ridica îti v iito r pe o treaptă şi mai înaltă activitatea cul-
şcolii. i'umnne intre conducerea scolii si fcctului educativ' al acestuia. Asa de Cu oeazia deplasărilor la sate. o r­ tru i iih iira si artă : lural-cdueatîv â de masă.
Cum sînt antrenaţi învăţătorii şi consiliul (am inului cultural cu care pildă, coiul nostru execută in pre­ ganizăm discuţii ale instructorilor şi — să se continue schim burile de I ION ESC V
profesorii dc la şcoala dumneavoa­ prile j analizăm modul în caic s-au zent Ti de piese corale — cînlece a rtiş tilo r noştri am atori cu < Oi dc experienţă între colectivele artistice C CLEM ENTE
stră la activitatea cu lturală? realizat obiectivele din planul ele despre partid si patria socialistă, din In căminele culturale, p livin d ale­ nle raselor de cultură, după o plani­
— In planul general al scolii noa- muncă si stabilim sarcinile penlru tezaurul m uzicii clasice romîimşti gerea repertoriului, punerea lui in ficare unică şi caic să fie respectată ra r w m u n i i •» i
scenă cir. întocmai ;
Această metodă, dacă este folosită — să se adopte noi măsuri pentru
i i i pricepere, dă bune rezultate, isi pregătirea de specialitate a mclodis-
dovedeşte dm plin elnnonţa. As vrea ii 1 or de la casele dc cultură. A r da
J ® * să ilustrez cele spuse aii t cu un e- rezultate bune, după |xu ei ea mea,
xomplu : în anul 1T>(5 în raionul participarea acestora la repetiţiile
nostru funcţiona doar n singură b ri­ colectivelor profesioniste, discuţiile
gadă artistică de agitaţie, la Totcsii. cu oamenii dc artă.
acţiunilor

— In a din sarcinile principate La tim j) biblioteca rit acele cărţi pe
ale bibliotecarilor csle populari/a- rare lc .solicită c itito rii. Fu am cău­
ren cărţilo r aflate in ra flu iilu l>i- tat întotdeauna să procedez ca ata­
bholcri» Ce metode folosili în accas- re, astfel că dispunem în prezent de
lă p riv in ţj si (iun procedaţi prac- circa 4.000 volume.
tic Desigur, s-au iv it r.i situaţii cînd
-— Aş vrea M pornesc mai unii. o anumită ra n c solicitată n-nm a-
spunea tov . Silv ia Ncddeov ici, dc la vnt-o in bibliotecă. Mi-am notat
urm ătorul d c/id e m l: pentru a popu­ a to n ii într-im carnet peivon.al titlu l
lariza < ît mai bine cartea, b ib lio ­ cărţii respective si numele c itito ru ­
tecarul trebuie să cunoască fiecare lui, iar după o sâptămînă, cînd s-au
carte din bibliotecă, să ştie precis u n i adăugat si altele, am îm prum u­
ce ace in fondul de cărţi. Dar aceas­ tat cărţile respective de la bibliote­
ta nu este to iu l; cl trebuie să urm a­ ca raională Niciodată nu «am lăsat
rcaseâ permanent şi titlu rile care c it itorul neserv h.
apar sau vor apari' in edil uri, să ţină — Fiindcă in bibliotecă există un
/.*■• • nrOCI'sAFli: : Colcctirul de con iernii iari al Ciiniiiuilui culţii rol din Şibol. raionul Orcbd/V dis- c legă tină strînsă d i rolcelnra bi mare număr dc cârfi eu caracter ire u nilul ile. fruntaşe din raion.
tulind ic/unbca conjerinjelor care : oi ji susţinute in /«/a colecliii^ilor în perioada care urmeatu. blioleeilor pentru a putea îmbogăli •agrozootehnic, \-iiin ruga să nc aţâ­ LV l'QTOGHAliE ; Aspect din interiorul bibliotecii