Page 29 - 1964-12
P. 29

& h ‘'Hccu  Li--.  • a

                                                         !'!c'.ro’i'? ci
                                                     Hno         - ,t:va  ţ                       PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  UN1ŢI-VAI
                                                                                                                                                     CITIŢI                         Âsemifarea  unor tipuri s£e motoare
                                                                                                                                                     IN  NUMĂRUL                               şi  aparataje  electrice
                                                                                                                                                     DE  AZI
                                                                                                                                                                                      Industria  electrotehnică  din  ţaţa  Din  seria  nouă  de  contactoare  de
                                                                                                                                                     4   După  epuizarea  ordinci  de   noastră  a  asim ilat  anul  acesta   un   curent  alternativ  de  uz  general  s-a
                                                                                                                                                   zi  :                            mare  num ăr  de  motoare  şi  apara-   pregătit  fabricaţia  celor  de  10.   40,
                                                                                                                                                                                    taje  electrice.   P rintre   acestea   se   100  si  200  Am peri.  Punerea  in  fa ­
                                                                                                                                                     4   Răsfoind  două  cataloage;  află  cinci  tip u ri  dc  motoare  sincrone   bricaţie  a  acestor   contactoare   va
                                                                                                                                                                                    cu  puteri  cuprinse  între  100— 1.000   contribui  la  o  îm bunătăţire  substan­
                                                                                                                                                     4   La  sfîrşitul  cam pionatului
                                                                                                                                                                                    kW  care  sînt  folosite  în  condiţii  a-   ţială  a  echipam entului  electric   fo­
                                                                                                                                                   regional  de  handbal            vantajoase  în  diverse  ram uri  ale  e-   losit  pentru  acţionarea  şi  comanda
                                                                                                                                                                      (pag.  2-a)   conomiei.  S-au  omologat,  de  aseme­  m nşinilor-unclle  şi  a  podurilor   ru­
                                                                                                                                                     4   Toate  brigăzile  de  mecani­  nea,  14  tipoclimensiuni  dc   motoare   lante  fabricate  dc  industria  noastră
                                                                                                                                                                                    asincrone,  in  execuţie  nntiexplosivâ.
                                                                                                                                                   zatori,  la  nivelul  celor  fruntaşe;                             constructoare  dc  maşini.
                                                                                                                                                                                    cu  turaţii  mai  joase  deoît  motoarele
                                                                                                                                                     4   G rijă   deosebită  respectării   sim ilare  produse  pînă  acum.                  (Agerpres)
                                                                                                                                                   NT.S.
                                                                                                                                                                                    P ie s e   d in   m a t e r ia le   p la s t ic e
                                                                                                                                                    4   E.  M.  T E LIU C   —  De  la  sub-
                                                                                                                                                   redacţia  noastră  voluntară      între prin d erile   de  specialitate  clin   tice  se  folosesc  la  căptuşirca  an ti-
               ANUL  XVI.  NR.  3094      j                  MIERCURI  9  DECEMBRIE  1964                  |         4  pagini.  20  bani                            (pag.  3-a).   ţara  noastră  au  realizat  şi  experi­  corosivă,  confecţionai e«n   d ife rite lo r
                                                                                                                                                                                    mentat  în  u ltim u l  tim p  noi  piese  din   piese  cate  înlocuiesc  metale.  Tabla
                                                                                                                                                                                    materiale  plastice.  P rintre  acestea  se   de  zinc,  de  exemplu,  a  fost  înlocuită
                                                                              ✓N
                                                                                                                                                                                    numără  rotoarc-statoare  folosite   la   în  proporţie  de  25  la  sută  cu  plăci
       © IM   C IIO M IC A   ÎN T R E C  ERIS                                                                                                    „LE  THEATRE                       lor,  randam entul  tu rbinelor  sporeşte   intrarea  în  funcţiune  a  fa b ricii  dc  la
                                                                                                                                                                                    turbinele  de  foraj.  Prin
                                                                                                                                                                                                                      din  policlorură  dc  vin ii.  O  dată  cu
                                                                                                                                                                                                            utilizarea
                                                                                                                                                 DANS  LE  MONDE"
                                                                                                                                                                                    cu  1.520  la  sută,  se  economisesc  în­
                                                                                                                                                                                                                      Iaşi,  sortim entele  articolelor  pcntivi
                                                                                                                                                                                    semnate  cantităţi  de  oţel,  iar  preţul   construcţii  din  m ateriale  plastice s-au
                                                                                                                                                 DESPRE                             de  cost  al  acestor  piese  este  de  a-   lă rg it  cu  conducte,  parchete,   lino­
                                                                                                                                                                                    proape  5  ori  mai  mic  clocit  al  celor   leum.  tapete  şi  alte  materiale  dura­
                                                                                                                                                                                                                      bile  şi  uşor  de  în tre ţin u t
                                                                                                                                                                                    fabricate  din  metal.  In  fabricarea
       Cu planul anual                                    PANOU  P E   O N O A R E                                                               ARTA  SCENICÂ                      u tila je lo r  chimice,  materialele  plas­            (Agerpres)
                                                                                                                                                 ROMÎNEASCÂ
                                                                                                                                                                  al
                                                                                                                                                   U ltim u l  num ăr
                                                                                                                                                                      revistei  „Le
       îndeplinit                                                                                                                                Theatre  dans  le  moRcle",  editată  de  C A L IF IC A R E A   -
                                                                                                                                                 Institutu l  internaţional  de  teatru,  este
                                                                                                                                                 consacrat  în  întregim e  artei  scenice
                                                                                                                                                 rom i nes ti  contemporane.
                                                                                                                                                   In  editorialul  acestui  număr,  Rene   LA   N IV E LU L  T E H N IC II
       Sectorul  prelucrare                                                                                                                      Hainaux,  redactorul  şef  al  revistei,
                                                                                                                                                 subliniind  faptul  că  teatrul  rom î-
       al  Preparaţiei Petrila                                                                                                                   nesc  se  situează  astăzi  la  un  îna lt
                                                                                                                                                 „Actualele  realizări  ale  teatrului  ro-  A V A N SA TE  --------------
                                                                                                                                                 nivel  artistic,  scrie,  p rintre  altele  :
         Angajam entul   colectivului   de                                                                                                       mînesc  impresionează  prin  omogeni­
       muncă  de  la  sectorul  dc  prelucrare                                                                                                   tatea  ca lită ţii  lor,  ele  constituind.  în
       al  Preparaţiei  Petrila  pentru  anul                                                                                                    acelaşi  timp,  premizele  unui  v iito r
       1954  prevede  realizarea  planului  a-                                                                                                   lum^ios.
       nual  dc  producţie  la  20  decembrie.                                                                                                     Efortul  efectuat  în  u ltim ii  20  de
       Sub  îndrumarea  organizaţiei  de  par­                                                                                                   ani  pentru  a  se  crea  un  invăţăm înt
       tid.  preparatorii  au  munci.*  cu  în ­                                                                                                 teatral  complet  îşi  arată  de  pe  acum
       sufleţire  în  tot  cursul  anului  pen­                                                                                                  rezultatele.  Un  spectacol  din  două,
       tru  realizarea  înainte  de  termen  a                                                                                                   la  Bucureşti,  este  montat  de  regi­     m  e                             n e i
       acestui  angajament.  Echipele  de  în­                                                                                                   zori  avînd  virsta  de  la  25  la  30  ani.
       treţinere,  între  care  cele  conduse  de                                                                                                27  de  autori  dram atici  rom îni  con­
       Sedlacselc  Eugen,  Doţan  Elisei,  Chiş                                                                                                  temporani,  din  53  prezenţi  in  reper­  De  Ia  ’o  vreme,  M aria  observă   aici  cu  m etalul,  sim plitatea  şi  ho-
       L iv iu .  Micloş  lo sif  şi  a lţii,  s  au  stră­                                                                                      toriu,  n-au  îm plinit,  de   asemenea,   că  Toader,  soţul  ei,  are  ceva  pe   lârîrea  lor.  Munca  era  grea,  dar  el
       du it  să  menţină  în  bună  stare  agre­  In  sccliilc  Uzinei  mecanice  din  C ugir  s-a  desfăşurat  anul  acesta  o                 40  de  ani                         suflet,  ceva  care  nu-i  dă  pace.  nu  era  omul  care  să  se  dea  bătut.
       gatele,  să  execute  reparaţii  rapide  şi   însufleţită  întrecere  pentru  realizarea  planului  la  toţi  indicatorii.  La              La  aceşti  tineri,  ca  şi  la   artiştii   —  Ce-i  cu  tine ?  Iţi  trag  cuvin­  Seamănă  cu  tatăl  lu i  :  harnic,  as­
       de  calitate  corespunzătoare.  Schim­  fiecare  loc  de  muncă  s-au  depus  e fo rtu ri  susţinute  pentru  mai  buna  fo­              m aturi,  setea  de  a  cunoaşte  este  o   tele  din  gură  cu  cleştele.  Te  plim bi   cultător,  hotărît,  pus  întotdeauna
       burile  conduse  de  m aiştrii  Popa  Pe­  losire  a  capacităţilor  de  producţie,  pentru  aplicarea  celor  mai  avan­                 virtu te   curentă*.                 agitat  încoace  şi-ncolo  fără  să  spui   pe  fapte  mari.
       tru.  M olnar  llie .  M aior  losif.  Stoica                                                                                               Revista  cuprinde  articole  semnale   o  vorbă.                     In  secţie  ceru  să  fie  repartizat
       Petru  si  a lţii  au  respectat  tehnologia   sate  procedee  tehnologice  Intre  colectivele  dc  m uncitori  au  avut  loc             de  către  reprezentanţi  de  seamă  ai   Pentru  o  clipă  Toader  o  p riv i   în  partida  de  la  arm ătură.  Cere­
       dc  fabricaţie,  şi-au  organizat  în  aşa   fructuoase  schim buri  dc  experienţă.  Ca  urmare,  a  crescut  num ărul  mun­             vieţii  teatrale  din  Romînia,  precum   lung.  Apoi,  îşi  pironi  privirea  in   rea  i  s-a  aprobat.  A  fast  dat  să
       fel  munca  in cit  a  crescut   tim pul   cito rilor  care  obţin  lună  de  lună  realizări  superioare  în  producţie  şi  deci        şi  o  listă  a  celor  260  de  piese  o rig i­  pămînt.            lucreze  la  arm ătura  cazanelor,  ală­
                                            sînt  declaraţi  evidenţiaţi  în  întrecere.
       productiv.                              In   panoul  de  astăzi  publicăm  fotografiile  cUorva  m uncitori   care                        nale  si  străine  care  au  figurat  în  re­  —  Iar  ţi-a  băgat  ceva  în  cap,  Du­  tu ri  de  Irinca  D um itru  şi  Mancoş
         Ca  urmare,  planul  de  producţie  a   anul  trecut  au  p rim it  insigna  dc  fruntaş  în  întrecere,  iar  anul  acesta  au         pertoriul  stagiunii  19G3—1964.     m itru   !                      D um itru,  m uncitori  cu  experienţă
       fost  depăşit   ritm ic,  lună  de  lună.   fost  declaraţi  în  fiecare  lună  evidenţiaţi.  De  la  stingă  In  dreapta  (sus):                                               —  Ce-ţî  veni,  femeie!  Iţi  ţii  m or­  bogatei.  Aceştia  i-au  îm părtăşit  z il­
       Aşa  se  face  că  planul  anual  s-a  rea­  IO AN   IIA D Ă R ,  şef  de  echipă  în  secţia   tiinplăric,   F R A N C I S C                                                  ţiş  părerea.  De  ce  n-ar  putea  lu ­  nic  clin  cunoştinţele  lor.  I-au  ex­
       lizat  cu  o  lună  înainte  de  termen,                                                                                                       0  nouă  instalaţie            cra  şi  Vasile  la  ateliere ?  plicat  cum  se  montează  corect  ţe ­
                                            SCHMIDT,  turnător  in  secţia  turnătorie,  IOAN  SASU.  frezor  în  secţia
       deci  mai  repede  cu  10  zile  faţă  de                                                                                                                                       —  La  eazangerie  ?  !  E  cl  făcut   vile  de  comunicaţie  intre  regula­
                                            mecanică  II,  (jos)  AU R E L  IMARA,  rectificator  in  secţia  sculăric
       prevederile  angajam entului.  De  men­                                (Fotografii  prim ite  dc  la  tov.                                 telescopică  hidromecanică          pentru  eazangerie ?  Nu  vezi  ce  p ir­  tor  şi  placa  tubulară,  care  sînt  şi
       ţionat  faptul  că  preparatorii  au  în­                              T R A IA N   TKIC,  corespondent)                                                                      p iriu   îî.                     cum  pot  li  remediate  defectele  epu­
       cordat  atenţie  şi  calită ţii  producţiei.                                                                                                In  numeroase  unităţi  energetice  se   —  Dacâ-i  place,  cc  ai  tu  ?  !  Me­  ratorului,  cum  se  montează  capa­
       ]n  luna  trecută,  de  pildă,  calitatea                                                                                                 foloseşte  o  nouă  instalaţie  telesco­  seria  îi  frumoasă.       cele  dc  spălare  ale  cazanului  şi  a l­
       brichetelor  a  tost  mai  bună  cu  4,3                                                                                                  pică  hidromecanică  pentru  ridicarea   M aieu  Toader  reuşi  să  o  con-   tele.  După  aceea  i-au  demonstrat
                                         Autobaza  I.R.T.A.  din  Hunedoara                                                                      la  diverse  înă lţim i  a  persoanelor  care   vingă  pe  soţie  că  Vasilc.  băiatul
       procente  faţă  de  norme.                                                                                                                                                                                     practic  cele  spuse.  Vasile  era  nu­
                       IO AN   BERCEA                                                                                                            lucrează  la  montarea  şi  întreţinerea   lor,  trebuie  să  înveţe  meseria  pe   mai  ochi  şi  urechi.  N u-i  scăpa  n i­
                        corespondent       P rintre  colectivele  care  s-au  stră­  nale,  cu  110.000  tone  m ărfuri  trans­                  lin iilo r  electrice  aeriene.     care  şi-a  alcs-o  Asa  că,  după  nu­  mic  din  cele  arătate.  Pus  dc  multe
                                         d u it  să-şi  îndeplinească  mai  devre­  portate.                                                       Concepută  şi  realizată  la   între­  mai  o  săplăminâ  de  la  «această  dis­  ori  să  repete  explicaţiile  sau  să
                                         me  planul  anual  se  numără  şi  cel  de   Concomitent,  au  crescut  şi  coefi­                      prinderea  „Energo-Reparaţii"  din  B u­  cuţie.  Vasilc  s-a  angajat  la  secţia   demonstreze  cele  arătate  de  cei
       I.R.I.L.  Alba  Iulia             la  Autobaza  I.H.T.A.  clin  Hunedoara.   cienţii  de  utilizare  ai  parcului  şi  ai                 cureşti,  noua  instalaţie  prezintă  îm ­  eazangerie  de  la  Atelierele  R.M.R.   doi  „ve le ia n i",  sc  străduia  să  exe­
                                         M ăsurile  tehnieo-organizatorice  a p li­  capacităţii  de  transport.  La  aceşti                     bunătăţiri  substanţiale  faţă  de  cele   Simeria.  Munca  din  secţie  l-a  .sur­  cute  întocmai  toate  operaţiile.  Cind
                                                                                                                                                                                                                      nu  înţelegea  ceva,  le  cerea  să-i
        Şi  colectivul  În tre p rinderii  raiona­  cate  la  vreme,  entuziasmul  cu  care   indicatori  sarcinile  prevăzute  au  fost         utilizate  pînă  acum,  fiin d   mai  uşor   prins  plăcut,  încă  din  prim a  zi.  I-a   repete  explicaţiile.  Obişnuia   de
       le  de  industrie  locală  clin  Alba  Ju-   s-a  desfăşurat  întrecerea   socialistă   întrecute  cu  1,5  şi  respectiv  3,3  pro­      de  m anipulat  şi  cu  randam ent  spo­  plăcut  încleştarea  oamenilor   de  multe  ori  s«î  vină  mai  devreme
       lia  a  îndeplinit  planul   producţiei   au  dus  la  realizarea  ţelului  propus:   cente.                                              rit.                 (Agerpres)                                      la  serviciu.  In  acest  tim p  studia
       globale  pe  anu!  1964  cu  30  de  zile   cu  20  de  zile  înainte  dc  termen  co­                                                                                                                         anumite  probleme  legate  de  spe­
       înainte  de  termen.  O  contribuţie  im ­  lectivul  autobazei  I.R.T.A.  din  H u­                                                                                                                           cificul  meseriei  alc.sc.  Si  astfel,
       portantă  la  dobîndirca  acestui  suc­  nedoara  a  raportat  îndeplinirea  pla­                                                                                                                              M arcu  Vasile  a  crescut  în  ochii
       ces  a  adus-o  ramura   metalurgică,   nului  anual.  In  perioada  care  a  tre­                                                                                                                             m uncitorilor,  din  partidă,  era  tot
       care  a  depăşit  planul  anual  cu  10   cut,  datoriţii  muncii  entuziaste  pres­  COLOCVIUL  PRODUCŢIEI                                                                                                    mai  apreciat  şi  stimat.  „E  în  rînd
       la  sulă.  ramura  m inereurilor  neme­                                                                                                                                                                        cu  noi,  ne  face  cinste"  —  spuneau
       talifere  cu  31  la  sută.  ramura  extrac­  tate  de  conducători  auto  ca  M ăniuţ                                                                                                                         adesea  cazangiii.
       tivă  cu  15  la  sută,  ramura  alim en­  Liviu.  Marian  Victor.  Pistei  D um i­                                                                                                                              Zilele  au  trecut  una  cîte   una.
       tară  cu  25  la  sută.           tru.  M itroiu  Vasilc.  Puşcaş  Rusalio                                                                                                                                     Pentru  et  fiecare  zi  îşi  avea  im ­
                 C H IU H A T   P O M PILIU    şi  alţii  planul  a  fost   depăşit   cu   t e m a   z il e i  :  Organizarea                                                                                         portanţa  sa  :  descoperea  taine  ale
                    corespondent         1  020.000  tone  kilom etrice  convenţio­                                                                                                                                   meseriei,  îşi  îmbogăţea  cunoştin­
                                                                                                                                                                                                                      ţele  profesionale,  executa  lucrări
                                                                                                                                                                                                                      de  calitate  tot  mai  bună.  In  d ife ­
            Concursid  corespondenţilor  voluntari                            Planul  producţiei  globale  —  104,5   ganizate  A lcătuit  cu  destulă  vreme   —  Dar.  practic,  care  sint  măsurile   continuă   creştere  a  p rod u ctivită ţii   rite  p rile ju ri  i  s-au  adus  cuvinte
                                                                                                                                                                                                                      dc  laudă.  „N u  am  făcut  nim ic  deo­
                                                                            la  sută,  productivitatea   muncii   —   înainte  dc  începutul  anului,  acesta  a   aplicate  în  procesul  tehnologic?  m uncii  şi  a  ca lită ţii  operaţiunilor  am   sebit.  Trebuie  să  fac  mai  m u lt"  —
                                                                                                                                                                                                                      spunea  el.  Com uniştii  din
                                                                            101.3  la  sulă.  C ifrele  acestea  repre­  cuprins:  eşalonarea  fizică  şi  valorică   —  Punctul   nevralgic  pc  şantier   trecut  la   o  diviziune  a  m uncii   pe   l-au  p rim it  în  rîn d u rilc   lor.  secţie
                                                                                                                                                                                   m aiştri  şi  echipe.  M a iştrii  ce-i  a-
                                                                            zintă  rezultatul  activită ţii  pc  11  luni
       I M       p E M               SI  ASEM UIREA                         a  constructorilor  de  la  şantierul  nr.   a  sarcinilor  de  plan.  a  productivită­  este,  în  cele  mai  multe  cazuri,  orga­  vem  au  fost  specializaţi,  în  măsura   Intr-una  din  zile,  în  paiiida  de
                                                                                                                                                                                                                                    Vr
                                                                                                              ţii  muncii,  defalcarea  lor  pe  trim es­
                                                                                                                                                 nizarea  muncii,  a  continuat  tov.  Du­
       mmm                                                                  cestea  se  adaugă  altele;  192  aparta­  de  folosire   planificaţi,  -  necesarul   singură  brigadă,  fie  specializată  sau   operaţiuni;  fundaţii  şi  edilitare,  lu ­  rul  Voica  M ihai.  Şeful  de  p a rti­
                                                                                                                                                                                   p o sib ilită ţilo r  noastre,  pe  categorii  dc
                                                                                                              tre.  necesarul  de  utilaje  cu  indicii
                                                                            4  al  T .R C .Ii.  din  Cugir.  Dacă  ho  a-
                                                                                                                                                               Dacă  se  acţionează
                                                                                                                                                 m itru  Andor.
                                                                                                                                                                                                                      la  arm ătură  a  fost  angajat  rină-
                                                                                                                                                 precis  în  această  direcţie  rezultate­
                                                                                                                                                                                   crări  la  roşu,  finisaje,  instalaţii.  Pen­
                                                                                                              fo iţe lo r  de  muncă,  planul  de  trans­
                                                                                                                                                 le  nu  pot  să  nu  fie  cele  scontate.  Noi
                                                                            mente  predate  la  cheie  (cu  patru  mai
                                                                                                                                                                                                                      dă,  com unistul  Irîm ic  Traian,  i  a
                                                                                                              porturi  pe  felu ri  de  mijloace,  sta­
                                                                                                                                                 ne-am  orientat  după  prin cip iul  ca  o
                                                                                                                                                                                   tru  realizarea  lu cră rilo r  încredinţate
                                                                            puţin  dccit  planul  anual)  şi  peste
                                                                                                                                                                                                                      adunat  atunci  în  ju ru l  său  pc  toţi
                                                                                                                                                                                   şi  ridicarea  nivelului  lor  calitativ,
                                                                                                              bil indu-rse  totodat«i  num ărul  şi  tona­
                                                                            07.000  k i  economii  la  preţul  de  cost,
                                                                                                                                                                                                                      veteranii  îm preună  au  sta b ilit  ca
                                                                                                                                                                                                        şi
                                                                            ne  putem  face  o  imagine  mai  clară
                                                                                                              minarea  corelării  in  ansamblu  «o  ac­
                                                                                                                                                                                           lucru
                                                                                                                                                                                                  pc
                                                                                                                                                                                                             m aiştrii
                                                                                                                                                                                   le
                                                                            despre  munca  rodnică  a  colectivului   ju l  propus  a  se  realiza.  După  ter­  complexă,  să-şi  execute  lucrările  a-   s-au  de  perm anentizat   lingă   fo rm a ţii­  Voîca  M ihai  s.'i  lucreze  a lă turi  de
                                                                                                                                                 fcrcnte  fiecărui  bloc.  Apoi,  pentru
                                                                            «amintit.  Rezultatele  dc  pînă  acum,   tiv ită ţii  am  trecut  la  atacarea  o-   o  mai  bună  ritm icitate,  am  trecut  la   respectivi.  O  dală  cu  terminarea   comunistul  Marcu  Vasile.  I  s-a  ce­
                   ;      Noadele  unei  muncă                              experienţa  dobindită  de  şantierul  din   biertivelor.  Spre   deosebire  de  alţi   alcătuirea  unor  brigăzi  mari,  specia­  lucrărilor,  m aistrului  i  sc  încredin­  rut  părerea  acestuia.  Marcu  a  p ri­
                                                                                                                                                                                                                      m it.  s^a  bucurat  dc  încrederea  or­
                                                                                                              ani  şi  aici  s-a  pus  mai  multă  o rd i­
                                                                            Cugir,  au  constituit  tema  unui  coloc­
                                                                                                                                                                                   ţează  alt  fro n t  de  lucru  numai  după
                                                                                                                                                 lizate  şi  chiar  la  unele  form aţii  com­
                                                                            viu. A m abili, ca  întotdeauna, tovarăşii   ne.  Am  acţionat  după  un  plan  mai   plexe.  Acestea,  pentru  a  da  un  bun   o   prealabilă   recepţie,  făcută   din   tacilor  luî.  Şi-a  a m in tit  cum  a  în­
                   I      susţinuse                                         Dumitru  Andor,  şeful  şantierului  şi   bine  stabilit,  căutind  ca  lucrările  să   randament,  au  lucrat  aproape   tot   partea  unui  colectiv  al  şantierului.   văţat  cl  meseria.  „V o i  proceda  cum
                                                                            Dumitru  Moga,  adjunct  «al  şefului  de   fie  cit  mai  grupate.  A vantaje:  o  apro­  tim pul  anului  în  două  si  trei  schim­  Şi  dc  data  aceasta  avantajul  este  o-   au  procedat  tovarăşii  cu  mine.  V or
                                                                            şantier,  ne-au  relatat  citeva  aspecte   vizionare  mai  bună  a  locurilor   dc   buri  la  săpări  şi  turnări  de  fundaţii,   vident:  ritm u l  de  muncă  este  m ult   ţine  o  adevărată  şcoată  cu   noul
         Şi  în  acest  an.  sectorul  de  drum uri   podărîren  mai  judicioasă  a  materia­  din  munca  desfăşurată  pînă  acum.  muncă,  asistenţă  tehnică  permanen­  montări  dc  planşce  şi  zidării.  Ce  a   mai  bun  (finisajele  le  term inam   în   venit*  —  şi-a  spus  el  Şi  s-a  ţin u t
       şi ^poduri  din  cadrul  Sfatului  popu­  lelor  de  întreţinere   a   drum urilor,   —  Aş  începe,  spunea  tov.  D um itru   tă,  gospodărire  judicioasă.  Munca  de   însemnat  pentru  noi  munca  in  moi   circa  1.5  luni),  iar  calitatea  este  m ult   de  cuvînt.  I-a  explicat  U n icu lu i
       lai  al  oraşului  regional  Hunedoara   prin  folosirea  resurselor  locale  şi  a   Aiidor,  prin  a  parafraza  zicala  „ziua   planificare  nu  s-a  o p rit  însă  aici.   multe  schim buri?  Ne-a  permis  să   îm bunătăţită.  Voica  operaţiile  mai  sim p le :  cum
       a  depus  o  muncă  susţinuta  pentru   m aterialelor  produse   de   carierele   bună  se  cunoaşte  dc  dim ineaţă".  Nu­  A m   repartizat  m aiştrilor  grafice  de   turnăm   45  la  sută  din  volum ul  total   —  Despic  ce  alte  acţiuni  aţi  mai   se  retuşează  sertarele  după  placă,
       întreţinerea  si  amenajarea  d ru m u ri­  din  apropiere.          mai  că  pentru  ca  „dim ineaţa"  să  #fie   execuţie.  întocm ite   pentru  fiecare   al  betoanelor,  să  montăm  70  la  sută   putea  vorbi?  cum  se  montează  corect  capul  de
       lor.  Planul  a  fost  realizat  pînă  la   Cele  patru  echipe  din  cadrul  sec­  do  bun  augur,  să  ne  meargă  bine  tot   lu n a re   în  parte,  cu  eşalonări  preci­  din   elementele   prefabricate  şi  să   Ia  regulator.  In  zilele  următoare  i-a
       data  dc  1  noiembrie  n.c.  în  propor­  torului  de  drum uri,  au  fost  bine  or­  anul,  trebuie  să  înceapă  cu  m ult  îna­  se.  pc  categorii  dc  operaţiuni,  cu  de-   executăm  40  la  sută  din  zidării  în-   —  încă  una,  foarte  eficientă:  u r­  arătat  cum  se  repară  şi  se  m on­
       ţie  de  101  la  sută.  Ce)  mai  mare  vo­  ganizate,  ele  desfăşurind  o  activi­  inte  de  prim a  zi  a  noului  an  de  ac­  falcări  valorice  şi  fizice,  pc  luni  şi   tr-un  tim p  de  muncă  scurt.it.  în  zile   mărirea  consumului  de  ore  pe  apar­  tează  autoclavele,  piedestalele,  ca­
       lum   de  lucrări  a  lost  efectuat   pe   tate  ritm ică  şi  o  intervenţie  operati­  tivitate.  Pentru  a  fi  aşa  iţi  trebuie   decade.  La  indicaţia  biroului  organi­  vorbind,  la  aproxim ativ   jum ătate   tament.  Făcind  o  defalcare,  spunea   pacul  de  boiler  şi  cel  de  dom.  E x­
       drum ul  regional  Hunedoara  —  Strei  vă  în  toate  cazurile  de  degradare  a                      zaţiei  de  bază.  graficele  au  fost  re­  faţă  de  anii  «interiori.  tov.  D um itru  Andor,  a  necesarului   plicaţiile  teoretice  erau  urm ate  de
       —  Sîngiorgiu,  pe  drum urile  raionale   ^ru m u rilo r.  Colectivul  sectorului  a   la  tim p  proiectele  dc  execuţie  şi  un   partizate  si  afişate  pe  fiecare  bloc  în   —  Efectul  s-a   răsfrînt  şi  asupra   dem onstraţii  practice.   Voica   îşi
                                                                            proiect  minuţios  de  organizare.  De
       Bretea  R o mină  —  Dineu  Mare.  Peş-   executat  în  afara  sarcinilor  de  plan   beneficiar  nu  ne  putem  plînge,  ne-a   parte,  pentru  a  le  aduce  la  cunoş­  modului  de  folosire  a  utilajelor,  a   de  ore  pe  fiecare  obiectiv,  o  eşalo­  controla  atent  toate  mişcările,  nu
       tîş  —  Nandru.  Hunedoara  —  Telîuc,   di urnul  de  legătură  cu  coronamentul   asigurat  la  vreme  întreaga  documen­  tinţa  tuturor  construc torilor.  In  func­  intervenit  tov.  D um itru   Moga.   In   nare  precisă,  precum  şi  o  urm ărire   uita  nim ic  dîn  cele  explicate,  exe­
       Teliuc  —  Chel ar.  precum  şi.pe  dru ­  barajului  de  la  Cinrî.ş,  reparaţia  ca­                                                                                      permanentă,  noi  am  reuşit  să  scur­  cuta  întocmai  operaţiile.  In tr-o   zi
       m urile  comunale  Nădăştia  Inferioa­  pitală  a  podului  de  la  cariera  Brazi   taţie.  iar  în  ce  ne  priveşte  am  ac­  ţie  de  acestea  am  căutat  să  ne  în­  2—2,5  luni  cu  macaralele  catarg  fo­  tăm  durata  de  execuţie  a  unui  a-   M arcu  Vasile  l  a  pus  pe  Voica  să
       ră  —  Nădăştia  Superioară.  Govăjdîe  I I I ,   reparaţia  podului  din  Piaţa  L i­  ţionat  la  timp.  Să  pornim   de  la  p ri­  tocmim  planurile  operative  lunare,   losite,  am  reuşit  să  ridic.îm    toate   lucreze  la  retuşa rea  capului  de  Ia
       —  Cerbul,  Hunedoara  —  Batiz  şi  a l­  bertăţii,  oraşul  Hunedoara.  în tre ţi­  ma  şi  una  din  cele  mai  im portante   să  ne  aprovizionăm   cu  materiale,  u-   materialele  necesare  unui  bloc  cu  32   partam ent  la  2060  ore.  faţă  de  2300   regulator,   operaţie   pretenţioasă.
       tele.  Pc  aceste  drum uri  s-au  trans-   nerea  unui  drum   in  incjnta  com bi­  acţiuni  ale  noastre:  proiectul  de  or­  tilaje,  să  recrutăm   forţe  de  muncă.  de  apartamente.   Apoi,  pentru  o  ore  planificate.  In  anul  v iito r  vom   Acesta  luă  sculele  necesare  si  în­
       portat  Şi  aşternut  12.538  tone  rocă   natului  şi  a  construit  prin  muncă                                                                                           persevera  în  aplicarea  acestui  sistem,   cepu  lucrul.  După  ce  term ină  re-
       dură,  mai  m ult  cu  8 733  tone  faţă  de   patriotică  un  drum   în  lungime  de                                                                                       pentru  a  reduce  şi  mai  m ult  tim pul   t uşa rea,  regulatorul  fusese  supus
       plan  şi  1.760  tone  balast.  S-au  rea­  2  lom.  rcalizînd  astfel  o  economie  în                                                                                                                        probei.  Se  dădu  drum ul  apei.  Par-
       lizat  astfel  200.000  lei  economii   Ja   valoare  dc  205.000  lei.  In  fruntea  ac­                                                                                   de  execuţie.                                       L.  DEM ETER
       preţul  de  cost,  cu  50.000  Ici  mai   ţiu n ilo r  s-au  situat  m uncitorii   din                                                                                                           A.  OARGA
       m ult  faţă  dc  angajamentul  pe  în ­  sectoarele  conduse   de   com uniştii                                                                                                                                    (Continuare  in  pag.  a  3-a)
       tregul  an                        Baîcu  Ioan.  Simoşi  Cornel,   Lapoş                                                                                                          (Continuare  In  pag.  a  2-a)
        Acest  lucru  a  fost  posibil  prin  gos-  Ludovic,  Fusea  D um itru  şi  alţii.
                          Cu  s p r i j i n u l                                                                                                                                      ■ ACTI)AILi¥A¥EA:
                         c e f ă f e n i S o r
        La  buna  întreţinere  a  drum urilor   alţii,  au  efectuat  un  mare  volum  de                                                                                            B    In  scopul  d e fin itiv ă rii  lucră­  curs  „C ine  ştie  răspunde",  pc  teme
       o  contribuţie  de  seamă  au  adus-o,   muncă  la  transportul  şi  nivelarea  a                                                                                                  rilo r  de  raionare  a  soiurilor   privin d   meseria  de  turnător,  după
                                                                                                                                                                                                                      care  urmează  dans.
       acţiunile  de  muncă  patriotică.   A-   4 375  m c  material  pietros,  executa­                                                                                                  de  legume  în  Tegiunea  Hunedoara,
       vind  în  permanenţa  asistenţa  teh­  rea  a  5 810  mc.  ternsamente  pe  d i­                                                                                              azi,  la  Staţiunea  experim entală  din   H O R IA   UARUU  corespondent
       nică  necesară  din  partea  secţiei  dc   ferite  drum uri  şi  curăţarea  a  24.258                                                                                         Geoagiu  are  Ioc  o  consfătuire  Par­
       drum uri  şi  poduri,  acţiunile  orga­  m.l.  şanţuri.                                                                                                                       ticipă  ingineri  agronomi  din  u n i­  HE5j  Astăzi  la  Casa  dc  cultură  din
       nizate  au  crescut  în  amploare  şi  re­  In  fruntea  acţiunilor  de  muncă                                                                                                tăţile  producătoare  de  legume,  spe­  KSă  Hunedoara,  Teatrul  dc  păpuşi
       zultatele  lor  au  fost  mai  bune.  patriotică  s-au  situat  deputaţii,  care                                                                                              cialişti  de  Ia  consiliile  agricole  ra­  Sibiu  prezintă  spectacolul  „N ic i  un
         Cetăţenii  comunelor  Topliţa.  Hui­  au  m obilizat  prin  exemplul  lor  şi                                                                                               ionale,  delegaţi  din  partea  U.R.CC.   zmeu  nu  c  de  vină".  A m atorii  dc
       tu ri,  Zlaşti,  cei  clin  oraşul  Călan  şi  pe  alţi  cetăţeni.                                                                                                            Şi  de  la  fabrica  dc  conserve   diu   teatru  vor  putea  asista  în  ziua  dc
                                                                                                                                                                                     Haţeg.                           12  decembrie  la  reprezentaţia  „E
                                                                                                                                                                                                                      vinovată  Corina  ?“ ,  in  in terpre­
                                                                                                                                                                                     (Sg)Colectivul orchestrei populare dc
                         Asigurarea  circulaţiei                                                                                                                                         stat din Caransebeş, care se află   dc  stat  din  Constanţa.
                                                                                                                                                                                                                      tarea  unui  colectiv  de  la  Teatrul
                                                                                                                                                                                     in tr-u n   turneu  prin  regiunea  noa­
                         pe  timp  de  iarnă                                                                                                                                         stră,  a  poposit  azi  în  m ijlo cu l  side-   RJŞB  Dîn  in iţia tiv a   comisiei  rcgîo
                                                                                                                                                                                     ru rg iştilor  hunedoreni.  A ici  el  va
                                                                                                                                                                                                                      k i l   nale  dc  aviaţie,  în  cvartalul
                                                                                                                                                                                     prezenta  spectacolul  muzical-core-   23  August  din  Deva  s-a  organizat
                                                                                                                                                                                     grafic,  „H a i  nonă,  nană,  fată  bă­
         Pentru  efectuarea   ritm ică  şi  în   au  fost  formate  trei  echipe  de  acţiu­                                                                                         năţeană".                        o  expoziţie  —  v itrin ă   de  aero  şi
       bune  condiţiuni  a  transportului   pc   ne  ce  vor  lucra  pe  trei  schimburi,                                                                                                                             navomodclc.
       tim p   de  iarnă  pe  toate  drum urile,   şi  s-a  început  transportul  m ateria­                                                                                            Spectacolele  au  loc  în  matineu   Expoziţia  prezintă  modelele  cons­
       Sfatul  popular  al  oraşului  Hunedoa­  lulu i  antiderapant  pe  drum urile  Hu­                                                                                            de  la  ora  17  şi  seara  de  la  ora  20.  tru ite   de  sportivii   Noaglii  Ioan,
       ra.  prin  secţia  drum uri  şi  poduri,  a   nedoara  —  Călan  şi  Hunedoara  —                                                                                                  Astă  seară,  la  orele  19,  a,rc   Ciortan  Lcontin,  Culcanu  Longhin,
       luat  din  tim p  mai  multe  măsuri.  In   Haţeg.                                                                                                                                loc  la  C lubul  muncitoresc  al   Ilo rva th   Petru  şi  a lţii,  cu  care  au
       general,  măsurile  luate  au  drept  scop   Toate  acestea.  împreună  cu  alte                                                                                              sindicatelor  din  C ugir  o  scară  a   cîşligat  locuri  fruntaşe  in  campio­
       să  preîntim pine  mzâpezirile.   măsuri  ce  se  vor  lua  pe  parcurs,  vor                                                                                                 tineretului  organizată  dc  comite­  natele  R.P.R  de  aero  şi  navomo­
         A stfel  au  fost  curăţate  şanţurile  şi   perm ite  o  bună  circulaţie  a  autove­                                                                                      tul  U.T.M.  din  sectorul  turnătorie   dclc,  ediţia  1964,  precum  şi  tro fe ­
       canalele  colectoare,  s-au  consolidat   hiculelor  pe  tim p  de  iarnă.                                                                                                    de  la  U.M C,,  în  colaborare  cu  con­  ele  ciştigatc  de   echipa   regiunii
       zidurile  de  sp rijin.  Toate  utilajele  ce                                Ultim ele  noutăţi  apărute  la  lib ră ria   „Ion  Slavici*  din  Alba  Iu lia   slnt  repede  alese  de  prietenii  căr­  ducerea  clubului.  In  cadrul   scrii   noastre,  campioană  republicană  In
       vor  fi  folosite  la  dezăpeziri  au  fost   A N G ELA   UNGHEREA     ţilo r  pentru  bibliotecile  lor  personale.  Imaginea  surprinsă  de  fotoreporterul  nostru,  V IR G IL   ONOZU,  e  edi­  tineretului  se  desfăşoară  un  con­  anii  1963  şi  1964  la  navomodelism.
       revizuite  şi  reparate.  De  asemenea,          corespondentă          ficatoare.
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34