Page 29 - 1964-12
P. 29
& h ‘'Hccu Li--. • a
!'!c'.ro’i'? ci
Hno - ,t:va ţ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VAI
CITIŢI Âsemifarea unor tipuri s£e motoare
IN NUMĂRUL şi aparataje electrice
DE AZI
Industria electrotehnică din ţaţa Din seria nouă de contactoare de
4 După epuizarea ordinci de noastră a asim ilat anul acesta un curent alternativ de uz general s-a
zi : mare num ăr de motoare şi apara- pregătit fabricaţia celor de 10. 40,
taje electrice. P rintre acestea se 100 si 200 Am peri. Punerea in fa
4 Răsfoind două cataloage; află cinci tip u ri dc motoare sincrone bricaţie a acestor contactoare va
cu puteri cuprinse între 100— 1.000 contribui la o îm bunătăţire substan
4 La sfîrşitul cam pionatului
kW care sînt folosite în condiţii a- ţială a echipam entului electric fo
regional de handbal vantajoase în diverse ram uri ale e- losit pentru acţionarea şi comanda
(pag. 2-a) conomiei. S-au omologat, de aseme m nşinilor-unclle şi a podurilor ru
4 Toate brigăzile de mecani nea, 14 tipoclimensiuni dc motoare lante fabricate dc industria noastră
asincrone, in execuţie nntiexplosivâ.
zatori, la nivelul celor fruntaşe; constructoare dc maşini.
cu turaţii mai joase deoît motoarele
4 G rijă deosebită respectării sim ilare produse pînă acum. (Agerpres)
NT.S.
P ie s e d in m a t e r ia le p la s t ic e
4 E. M. T E LIU C — De la sub-
redacţia noastră voluntară între prin d erile de specialitate clin tice se folosesc la căptuşirca an ti-
ANUL XVI. NR. 3094 j MIERCURI 9 DECEMBRIE 1964 | 4 pagini. 20 bani (pag. 3-a). ţara noastră au realizat şi experi corosivă, confecţionai e«n d ife rite lo r
mentat în u ltim u l tim p noi piese din piese cate înlocuiesc metale. Tabla
materiale plastice. P rintre acestea se de zinc, de exemplu, a fost înlocuită
✓N
numără rotoarc-statoare folosite la în proporţie de 25 la sută cu plăci
© IM C IIO M IC A ÎN T R E C ERIS „LE THEATRE lor, randam entul tu rbinelor sporeşte intrarea în funcţiune a fa b ricii dc la
turbinele de foraj. Prin
din policlorură dc vin ii. O dată cu
utilizarea
DANS LE MONDE"
cu 1.520 la sută, se economisesc în
Iaşi, sortim entele articolelor pcntivi
semnate cantităţi de oţel, iar preţul construcţii din m ateriale plastice s-au
DESPRE de cost al acestor piese este de a- lă rg it cu conducte, parchete, lino
proape 5 ori mai mic clocit al celor leum. tapete şi alte materiale dura
bile şi uşor de în tre ţin u t
fabricate din metal. In fabricarea
Cu planul anual PANOU P E O N O A R E ARTA SCENICÂ u tila je lo r chimice, materialele plas (Agerpres)
ROMÎNEASCÂ
al
U ltim u l num ăr
revistei „Le
îndeplinit Theatre dans le moRcle", editată de C A L IF IC A R E A -
Institutu l internaţional de teatru, este
consacrat în întregim e artei scenice
rom i nes ti contemporane.
In editorialul acestui număr, Rene LA N IV E LU L T E H N IC II
Sectorul prelucrare Hainaux, redactorul şef al revistei,
subliniind faptul că teatrul rom î-
al Preparaţiei Petrila nesc se situează astăzi la un îna lt
„Actualele realizări ale teatrului ro- A V A N SA TE --------------
nivel artistic, scrie, p rintre altele :
Angajam entul colectivului de mînesc impresionează prin omogeni
muncă de la sectorul dc prelucrare tatea ca lită ţii lor, ele constituind. în
al Preparaţiei Petrila pentru anul acelaşi timp, premizele unui v iito r
1954 prevede realizarea planului a- lum^ios.
nual dc producţie la 20 decembrie. Efortul efectuat în u ltim ii 20 de
Sub îndrumarea organizaţiei de par ani pentru a se crea un invăţăm înt
tid. preparatorii au munci.* cu în teatral complet îşi arată de pe acum
sufleţire în tot cursul anului pen rezultatele. Un spectacol din două,
tru realizarea înainte de termen a la Bucureşti, este montat de regi m e n e i
acestui angajament. Echipele de în zori avînd virsta de la 25 la 30 ani.
treţinere, între care cele conduse de 27 de autori dram atici rom îni con
Sedlacselc Eugen, Doţan Elisei, Chiş temporani, din 53 prezenţi in reper De Ia ’o vreme, M aria observă aici cu m etalul, sim plitatea şi ho-
L iv iu . Micloş lo sif şi a lţii, s au stră toriu, n-au îm plinit, de asemenea, că Toader, soţul ei, are ceva pe lârîrea lor. Munca era grea, dar el
du it să menţină în bună stare agre In sccliilc Uzinei mecanice din C ugir s-a desfăşurat anul acesta o 40 de ani suflet, ceva care nu-i dă pace. nu era omul care să se dea bătut.
gatele, să execute reparaţii rapide şi însufleţită întrecere pentru realizarea planului la toţi indicatorii. La La aceşti tineri, ca şi la artiştii — Ce-i cu tine ? Iţi trag cuvin Seamănă cu tatăl lu i : harnic, as
de calitate corespunzătoare. Schim fiecare loc de muncă s-au depus e fo rtu ri susţinute pentru mai buna fo m aturi, setea de a cunoaşte este o tele din gură cu cleştele. Te plim bi cultător, hotărît, pus întotdeauna
burile conduse de m aiştrii Popa Pe losire a capacităţilor de producţie, pentru aplicarea celor mai avan virtu te curentă*. agitat încoace şi-ncolo fără să spui pe fapte mari.
tru. M olnar llie . M aior losif. Stoica Revista cuprinde articole semnale o vorbă. In secţie ceru să fie repartizat
Petru si a lţii au respectat tehnologia sate procedee tehnologice Intre colectivele dc m uncitori au avut loc de către reprezentanţi de seamă ai Pentru o clipă Toader o p riv i în partida de la arm ătură. Cere
dc fabricaţie, şi-au organizat în aşa fructuoase schim buri dc experienţă. Ca urmare, a crescut num ărul mun vieţii teatrale din Romînia, precum lung. Apoi, îşi pironi privirea in rea i s-a aprobat. A fast dat să
fel munca in cit a crescut tim pul cito rilor care obţin lună de lună realizări superioare în producţie şi deci şi o listă a celor 260 de piese o rig i pămînt. lucreze la arm ătura cazanelor, ală
sînt declaraţi evidenţiaţi în întrecere.
productiv. In panoul de astăzi publicăm fotografiile cUorva m uncitori care nale si străine care au figurat în re — Iar ţi-a băgat ceva în cap, Du tu ri de Irinca D um itru şi Mancoş
Ca urmare, planul de producţie a anul trecut au p rim it insigna dc fruntaş în întrecere, iar anul acesta au pertoriul stagiunii 19G3—1964. m itru ! D um itru, m uncitori cu experienţă
fost depăşit ritm ic, lună de lună. fost declaraţi în fiecare lună evidenţiaţi. De la stingă In dreapta (sus): — Ce-ţî veni, femeie! Iţi ţii m or bogatei. Aceştia i-au îm părtăşit z il
Aşa se face că planul anual s-a rea IO AN IIA D Ă R , şef de echipă în secţia tiinplăric, F R A N C I S C ţiş părerea. De ce n-ar putea lu nic clin cunoştinţele lor. I-au ex
lizat cu o lună înainte de termen, 0 nouă instalaţie cra şi Vasile la ateliere ? plicat cum se montează corect ţe
SCHMIDT, turnător in secţia turnătorie, IOAN SASU. frezor în secţia
deci mai repede cu 10 zile faţă de — La eazangerie ? ! E cl făcut vile de comunicaţie intre regula
mecanică II, (jos) AU R E L IMARA, rectificator in secţia sculăric
prevederile angajam entului. De men (Fotografii prim ite dc la tov. telescopică hidromecanică pentru eazangerie ? Nu vezi ce p ir tor şi placa tubulară, care sînt şi
ţionat faptul că preparatorii au în T R A IA N TKIC, corespondent) p iriu îî. cum pot li remediate defectele epu
cordat atenţie şi calită ţii producţiei. In numeroase unităţi energetice se — Dacâ-i place, cc ai tu ? ! Me ratorului, cum se montează capa
]n luna trecută, de pildă, calitatea foloseşte o nouă instalaţie telesco seria îi frumoasă. cele dc spălare ale cazanului şi a l
brichetelor a tost mai bună cu 4,3 pică hidromecanică pentru ridicarea M aieu Toader reuşi să o con- tele. După aceea i-au demonstrat
Autobaza I.R.T.A. din Hunedoara la diverse înă lţim i a persoanelor care vingă pe soţie că Vasilc. băiatul
procente faţă de norme. practic cele spuse. Vasile era nu
IO AN BERCEA lucrează la montarea şi întreţinerea lor, trebuie să înveţe meseria pe mai ochi şi urechi. N u-i scăpa n i
corespondent P rintre colectivele care s-au stră nale, cu 110.000 tone m ărfuri trans lin iilo r electrice aeriene. care şi-a alcs-o Asa că, după nu mic din cele arătate. Pus dc multe
d u it să-şi îndeplinească mai devre portate. Concepută şi realizată la între mai o săplăminâ de la «această dis ori să repete explicaţiile sau să
me planul anual se numără şi cel de Concomitent, au crescut şi coefi prinderea „Energo-Reparaţii" din B u cuţie. Vasilc s-a angajat la secţia demonstreze cele arătate de cei
I.R.I.L. Alba Iulia la Autobaza I.H.T.A. clin Hunedoara. cienţii de utilizare ai parcului şi ai cureşti, noua instalaţie prezintă îm eazangerie de la Atelierele R.M.R. doi „ve le ia n i", sc străduia să exe
M ăsurile tehnieo-organizatorice a p li capacităţii de transport. La aceşti bunătăţiri substanţiale faţă de cele Simeria. Munca din secţie l-a .sur cute întocmai toate operaţiile. Cind
nu înţelegea ceva, le cerea să-i
Şi colectivul În tre p rinderii raiona cate la vreme, entuziasmul cu care indicatori sarcinile prevăzute au fost utilizate pînă acum, fiin d mai uşor prins plăcut, încă din prim a zi. I-a repete explicaţiile. Obişnuia de
le de industrie locală clin Alba Ju- s-a desfăşurat întrecerea socialistă întrecute cu 1,5 şi respectiv 3,3 pro de m anipulat şi cu randam ent spo plăcut încleştarea oamenilor de multe ori s«î vină mai devreme
lia a îndeplinit planul producţiei au dus la realizarea ţelului propus: cente. rit. (Agerpres) la serviciu. In acest tim p studia
globale pe anu! 1964 cu 30 de zile cu 20 de zile înainte dc termen co anumite probleme legate de spe
înainte de termen. O contribuţie im lectivul autobazei I.R.T.A. din H u cificul meseriei alc.sc. Si astfel,
portantă la dobîndirca acestui suc nedoara a raportat îndeplinirea pla M arcu Vasile a crescut în ochii
ces a adus-o ramura metalurgică, nului anual. In perioada care a tre m uncitorilor, din partidă, era tot
care a depăşit planul anual cu 10 cut, datoriţii muncii entuziaste pres COLOCVIUL PRODUCŢIEI mai apreciat şi stimat. „E în rînd
la sulă. ramura m inereurilor neme cu noi, ne face cinste" — spuneau
talifere cu 31 la sută. ramura extrac tate de conducători auto ca M ăniuţ adesea cazangiii.
tivă cu 15 la sută, ramura alim en Liviu. Marian Victor. Pistei D um i Zilele au trecut una cîte una.
tară cu 25 la sută. tru. M itroiu Vasilc. Puşcaş Rusalio Pentru et fiecare zi îşi avea im
C H IU H A T P O M PILIU şi alţii planul a fost depăşit cu t e m a z il e i : Organizarea portanţa sa : descoperea taine ale
corespondent 1 020.000 tone kilom etrice convenţio meseriei, îşi îmbogăţea cunoştin
ţele profesionale, executa lucrări
de calitate tot mai bună. In d ife
Concursid corespondenţilor voluntari Planul producţiei globale — 104,5 ganizate A lcătuit cu destulă vreme — Dar. practic, care sint măsurile continuă creştere a p rod u ctivită ţii rite p rile ju ri i s-au adus cuvinte
dc laudă. „N u am făcut nim ic deo
la sută, productivitatea muncii — înainte dc începutul anului, acesta a aplicate în procesul tehnologic? m uncii şi a ca lită ţii operaţiunilor am sebit. Trebuie să fac mai m u lt" —
spunea el. Com uniştii din
101.3 la sulă. C ifrele acestea repre cuprins: eşalonarea fizică şi valorică — Punctul nevralgic pc şantier trecut la o diviziune a m uncii pe l-au p rim it în rîn d u rilc lor. secţie
m aiştri şi echipe. M a iştrii ce-i a-
zintă rezultatul activită ţii pc 11 luni
I M p E M SI ASEM UIREA a constructorilor de la şantierul nr. a sarcinilor de plan. a productivită este, în cele mai multe cazuri, orga vem au fost specializaţi, în măsura Intr-una din zile, în paiiida de
Vr
ţii muncii, defalcarea lor pe trim es
nizarea muncii, a continuat tov. Du
mmm cestea se adaugă altele; 192 aparta de folosire planificaţi, - necesarul singură brigadă, fie specializată sau operaţiuni; fundaţii şi edilitare, lu rul Voica M ihai. Şeful de p a rti
p o sib ilită ţilo r noastre, pe categorii dc
tre. necesarul de utilaje cu indicii
4 al T .R C .Ii. din Cugir. Dacă ho a-
Dacă se acţionează
m itru Andor.
la arm ătură a fost angajat rină-
precis în această direcţie rezultate
crări la roşu, finisaje, instalaţii. Pen
fo iţe lo r de muncă, planul de trans
le nu pot să nu fie cele scontate. Noi
mente predate la cheie (cu patru mai
dă, com unistul Irîm ic Traian, i a
porturi pe felu ri de mijloace, sta
ne-am orientat după prin cip iul ca o
tru realizarea lu cră rilo r încredinţate
puţin dccit planul anual) şi peste
adunat atunci în ju ru l său pc toţi
şi ridicarea nivelului lor calitativ,
bil indu-rse totodat«i num ărul şi tona
07.000 k i economii la preţul de cost,
veteranii îm preună au sta b ilit ca
şi
ne putem face o imagine mai clară
minarea corelării in ansamblu «o ac
lucru
pc
m aiştrii
le
despre munca rodnică a colectivului ju l propus a se realiza. După ter complexă, să-şi execute lucrările a- s-au de perm anentizat lingă fo rm a ţii Voîca M ihai s.'i lucreze a lă turi de
fcrcnte fiecărui bloc. Apoi, pentru
«amintit. Rezultatele dc pînă acum, tiv ită ţii am trecut la atacarea o- o mai bună ritm icitate, am trecut la respectivi. O dală cu terminarea comunistul Marcu Vasile. I s-a ce
; Noadele unei muncă experienţa dobindită de şantierul din biertivelor. Spre deosebire de alţi alcătuirea unor brigăzi mari, specia lucrărilor, m aistrului i sc încredin rut părerea acestuia. Marcu a p ri
m it. s^a bucurat dc încrederea or
ani şi aici s-a pus mai multă o rd i
Cugir, au constituit tema unui coloc
ţează alt fro n t de lucru numai după
lizate şi chiar la unele form aţii com
viu. A m abili, ca întotdeauna, tovarăşii ne. Am acţionat după un plan mai plexe. Acestea, pentru a da un bun o prealabilă recepţie, făcută din tacilor luî. Şi-a a m in tit cum a în
I susţinuse Dumitru Andor, şeful şantierului şi bine stabilit, căutind ca lucrările să randament, au lucrat aproape tot partea unui colectiv al şantierului. văţat cl meseria. „V o i proceda cum
Dumitru Moga, adjunct «al şefului de fie cit mai grupate. A vantaje: o apro tim pul anului în două si trei schim Şi dc data aceasta avantajul este o- au procedat tovarăşii cu mine. V or
şantier, ne-au relatat citeva aspecte vizionare mai bună a locurilor dc buri la săpări şi turnări de fundaţii, vident: ritm u l de muncă este m ult ţine o adevărată şcoată cu noul
Şi în acest an. sectorul de drum uri podărîren mai judicioasă a materia din munca desfăşurată pînă acum. muncă, asistenţă tehnică permanen montări dc planşce şi zidării. Ce a mai bun (finisajele le term inam în venit* — şi-a spus el Şi s-a ţin u t
şi ^poduri din cadrul Sfatului popu lelor de întreţinere a drum urilor, — Aş începe, spunea tov. D um itru tă, gospodărire judicioasă. Munca de însemnat pentru noi munca in moi circa 1.5 luni), iar calitatea este m ult de cuvînt. I-a explicat U n icu lu i
lai al oraşului regional Hunedoara prin folosirea resurselor locale şi a Aiidor, prin a parafraza zicala „ziua planificare nu s-a o p rit însă aici. multe schim buri? Ne-a permis să îm bunătăţită. Voica operaţiile mai sim p le : cum
a depus o muncă susţinuta pentru m aterialelor produse de carierele bună se cunoaşte dc dim ineaţă". Nu A m repartizat m aiştrilor grafice de turnăm 45 la sută din volum ul total — Despic ce alte acţiuni aţi mai se retuşează sertarele după placă,
întreţinerea si amenajarea d ru m u ri din apropiere. mai că pentru ca „dim ineaţa" să #fie execuţie. întocm ite pentru fiecare al betoanelor, să montăm 70 la sută putea vorbi? cum se montează corect capul de
lor. Planul a fost realizat pînă la Cele patru echipe din cadrul sec do bun augur, să ne meargă bine tot lu n a re în parte, cu eşalonări preci din elementele prefabricate şi să Ia regulator. In zilele următoare i-a
data dc 1 noiembrie n.c. în propor torului de drum uri, au fost bine or anul, trebuie să înceapă cu m ult îna se. pc categorii dc operaţiuni, cu de- executăm 40 la sută din zidării în- — încă una, foarte eficientă: u r arătat cum se repară şi se m on
ţie de 101 la sută. Ce) mai mare vo ganizate, ele desfăşurind o activi inte de prim a zi a noului an de ac falcări valorice şi fizice, pc luni şi tr-un tim p de muncă scurt.it. în zile mărirea consumului de ore pe apar tează autoclavele, piedestalele, ca
lum de lucrări a lost efectuat pe tate ritm ică şi o intervenţie operati tivitate. Pentru a fi aşa iţi trebuie decade. La indicaţia biroului organi vorbind, la aproxim ativ jum ătate tament. Făcind o defalcare, spunea pacul de boiler şi cel de dom. E x
drum ul regional Hunedoara — Strei vă în toate cazurile de degradare a zaţiei de bază. graficele au fost re faţă de anii «interiori. tov. D um itru Andor, a necesarului plicaţiile teoretice erau urm ate de
— Sîngiorgiu, pe drum urile raionale ^ru m u rilo r. Colectivul sectorului a la tim p proiectele dc execuţie şi un partizate si afişate pe fiecare bloc în — Efectul s-a răsfrînt şi asupra dem onstraţii practice. Voica îşi
proiect minuţios de organizare. De
Bretea R o mină — Dineu Mare. Peş- executat în afara sarcinilor de plan beneficiar nu ne putem plînge, ne-a parte, pentru a le aduce la cunoş modului de folosire a utilajelor, a de ore pe fiecare obiectiv, o eşalo controla atent toate mişcările, nu
tîş — Nandru. Hunedoara — Telîuc, di urnul de legătură cu coronamentul asigurat la vreme întreaga documen tinţa tuturor construc torilor. In func intervenit tov. D um itru Moga. In nare precisă, precum şi o urm ărire uita nim ic dîn cele explicate, exe
Teliuc — Chel ar. precum şi.pe dru barajului de la Cinrî.ş, reparaţia ca permanentă, noi am reuşit să scur cuta întocmai operaţiile. In tr-o zi
m urile comunale Nădăştia Inferioa pitală a podului de la cariera Brazi taţie. iar în ce ne priveşte am ac ţie de acestea am căutat să ne în 2—2,5 luni cu macaralele catarg fo tăm durata de execuţie a unui a- M arcu Vasile l a pus pe Voica să
ră — Nădăştia Superioară. Govăjdîe I I I , reparaţia podului din Piaţa L i ţionat la timp. Să pornim de la p ri tocmim planurile operative lunare, losite, am reuşit să ridic.îm toate lucreze la retuşa rea capului de Ia
— Cerbul, Hunedoara — Batiz şi a l bertăţii, oraşul Hunedoara. în tre ţi ma şi una din cele mai im portante să ne aprovizionăm cu materiale, u- materialele necesare unui bloc cu 32 partam ent la 2060 ore. faţă de 2300 regulator, operaţie pretenţioasă.
tele. Pc aceste drum uri s-au trans- nerea unui drum in incjnta com bi acţiuni ale noastre: proiectul de or tilaje, să recrutăm forţe de muncă. de apartamente. Apoi, pentru o ore planificate. In anul v iito r vom Acesta luă sculele necesare si în
portat Şi aşternut 12.538 tone rocă natului şi a construit prin muncă persevera în aplicarea acestui sistem, cepu lucrul. După ce term ină re-
dură, mai m ult cu 8 733 tone faţă de patriotică un drum în lungime de pentru a reduce şi mai m ult tim pul t uşa rea, regulatorul fusese supus
plan şi 1.760 tone balast. S-au rea 2 lom. rcalizînd astfel o economie în probei. Se dădu drum ul apei. Par-
lizat astfel 200.000 lei economii Ja valoare dc 205.000 lei. In fruntea ac de execuţie. L. DEM ETER
preţul de cost, cu 50.000 Ici mai ţiu n ilo r s-au situat m uncitorii din A. OARGA
m ult faţă dc angajamentul pe în sectoarele conduse de com uniştii (Continuare in pag. a 3-a)
tregul an Baîcu Ioan. Simoşi Cornel, Lapoş (Continuare In pag. a 2-a)
Acest lucru a fost posibil prin gos- Ludovic, Fusea D um itru şi alţii.
Cu s p r i j i n u l ■ ACTI)AILi¥A¥EA:
c e f ă f e n i S o r
La buna întreţinere a drum urilor alţii, au efectuat un mare volum de B In scopul d e fin itiv ă rii lucră curs „C ine ştie răspunde", pc teme
o contribuţie de seamă au adus-o, muncă la transportul şi nivelarea a rilo r de raionare a soiurilor privin d meseria de turnător, după
care urmează dans.
acţiunile de muncă patriotică. A- 4 375 m c material pietros, executa de legume în Tegiunea Hunedoara,
vind în permanenţa asistenţa teh rea a 5 810 mc. ternsamente pe d i azi, la Staţiunea experim entală din H O R IA UARUU corespondent
nică necesară din partea secţiei dc ferite drum uri şi curăţarea a 24.258 Geoagiu are Ioc o consfătuire Par
drum uri şi poduri, acţiunile orga m.l. şanţuri. ticipă ingineri agronomi din u n i HE5j Astăzi la Casa dc cultură din
nizate au crescut în amploare şi re In fruntea acţiunilor de muncă tăţile producătoare de legume, spe KSă Hunedoara, Teatrul dc păpuşi
zultatele lor au fost mai bune. patriotică s-au situat deputaţii, care cialişti de Ia consiliile agricole ra Sibiu prezintă spectacolul „N ic i un
Cetăţenii comunelor Topliţa. Hui au m obilizat prin exemplul lor şi ionale, delegaţi din partea U.R.CC. zmeu nu c de vină". A m atorii dc
tu ri, Zlaşti, cei clin oraşul Călan şi pe alţi cetăţeni. Şi de la fabrica dc conserve diu teatru vor putea asista în ziua dc
Haţeg. 12 decembrie la reprezentaţia „E
vinovată Corina ?“ , in in terpre
(Sg)Colectivul orchestrei populare dc
Asigurarea circulaţiei stat din Caransebeş, care se află dc stat din Constanţa.
tarea unui colectiv de la Teatrul
in tr-u n turneu prin regiunea noa
pe timp de iarnă stră, a poposit azi în m ijlo cu l side- RJŞB Dîn in iţia tiv a comisiei rcgîo
ru rg iştilor hunedoreni. A ici el va
k i l nale dc aviaţie, în cvartalul
prezenta spectacolul muzical-core- 23 August din Deva s-a organizat
grafic, „H a i nonă, nană, fată bă
Pentru efectuarea ritm ică şi în au fost formate trei echipe de acţiu năţeană". o expoziţie — v itrin ă de aero şi
bune condiţiuni a transportului pc ne ce vor lucra pe trei schimburi, navomodclc.
tim p de iarnă pe toate drum urile, şi s-a început transportul m ateria Spectacolele au loc în matineu Expoziţia prezintă modelele cons
Sfatul popular al oraşului Hunedoa lulu i antiderapant pe drum urile Hu de la ora 17 şi seara de la ora 20. tru ite de sportivii Noaglii Ioan,
ra. prin secţia drum uri şi poduri, a nedoara — Călan şi Hunedoara — Astă seară, la orele 19, a,rc Ciortan Lcontin, Culcanu Longhin,
luat din tim p mai multe măsuri. In Haţeg. loc la C lubul muncitoresc al Ilo rva th Petru şi a lţii, cu care au
general, măsurile luate au drept scop Toate acestea. împreună cu alte sindicatelor din C ugir o scară a cîşligat locuri fruntaşe in campio
să preîntim pine mzâpezirile. măsuri ce se vor lua pe parcurs, vor tineretului organizată dc comite natele R.P.R de aero şi navomo
A stfel au fost curăţate şanţurile şi perm ite o bună circulaţie a autove tul U.T.M. din sectorul turnătorie dclc, ediţia 1964, precum şi tro fe
canalele colectoare, s-au consolidat hiculelor pe tim p de iarnă. de la U.M C,, în colaborare cu con ele ciştigatc de echipa regiunii
zidurile de sp rijin. Toate utilajele ce Ultim ele noutăţi apărute la lib ră ria „Ion Slavici* din Alba Iu lia slnt repede alese de prietenii căr ducerea clubului. In cadrul scrii noastre, campioană republicană In
vor fi folosite la dezăpeziri au fost A N G ELA UNGHEREA ţilo r pentru bibliotecile lor personale. Imaginea surprinsă de fotoreporterul nostru, V IR G IL ONOZU, e edi tineretului se desfăşoară un con anii 1963 şi 1964 la navomodelism.
revizuite şi reparate. De asemenea, corespondentă ficatoare.