Page 3 - 1964-12
P. 3
f
Nr, 3087 Drumul socialismului Pag. 3
•«x
Adunarea generală de dare de seamă D©asă feluri a !©!©§!
şi alegeri de ia laminorul m ecaiaisEEieie
(Urmare din pag. 0 u tiliz ă rii lor raţionale, sâ contro
leze periodic modul cum se aplică
ren -v<i reparaţia m ultor mecanisme măsurile luate. In vederea instală
SA REALIZAM DE PE ACUM a fast neeorespunzătoui e. De aceea rii tuturor mecanismelor in tim pul
s-au delectat des.
planificat şi a plasării lor cît mat
La I F. Orăşiie există toate con
d iţiile ca mecanismele să 1 ie folo judicioase, conducerea D.R.E.F. va
trebui să studieze posibilitatea în-
site raţional. Pentru aceasta însă va liin ţâ rii unei echipe de topografi,
trebui ca întregul colectiv de m un care sâ se ocupe în exclusivitate de
INDICII DE PLAN PREVĂZUŢI citori, ingineri şî tehnicieni sâ se proiectarea şi trasarea locurilor un
preocupe mai m ult de folosirea lor.
Se impune din partea conducerii în de se vor monta mecanismele. Dacă
la nivel de D.R.E.F. nu se va putea
treprinderii sâ ia de urgenţă măsuri realiza, sc poate ca fiecare între
eficace in această direcţie. Toate prindere în parte să aibă un spe
mecanismele vor trebui deservite de
PENTRU ANUL VIITOR! ~ către m uncitori calificaţi, revizuirea cialist in aceste probleme. L u cră rile
de trasare a locurilor unde se vor
şi repararea lor va trebui îm bună
tăţită. monta mecanismele vor trebui în
Colectivul de la I F. Orâstie pre cepute după stabilirea parchetelor
cum şi celelalte vor trebui să fie ce vor urma a inti*a în producţie.
desfăşurată de întregul colectiv, sub s p rijin ite mai m ult dc către D.R.E.F. Acest lucru va perm ite pregătirea
•" complexei aclivj tâ(i economice cc se desfăşoară în conducerea organizaţiilor de partid, Hunedonra-Deva. Pentru lăspindirca din tim p , a terenului unde sc vor
niadcie combinat tuinedorcan, secţia bluming împreună cu linia de semi care a depus eforturi sporite pentru metodelor bune dobindite de unele monta mecanismele, va duce la eti-
fabricate ocupă un loc deosebit de im portant. Prin cajcle acestui lam i realizarea planului şi a angajamen colective de muncă în folosirea me minarca intîîv.ierilor de punere în
nar dc 1.000 mm se scurge aproape întreaga producţie de otel a com telor luate în întrecerea socialis- canismelor, conducerea D.R.E.F. va funcţiune.
binatului Desfăşurarea unei a c tiv ită ţi ritm ice şi fără întrerupere este lă. Este un m erit al com itetului de trebui sâ organizeze schim buri dc Aplicarea acestor măsuri şi a a l
partid, care a ritiut să aleagă din
o cerinţă hotăriloarc in bunul mers şi n altoi- secţii. experienţă pe această temă. E nece tora va face ca activitatea econo
Pornind dc la necesitatea în fă p tu irii acestor sarcini, adunarea dc complexul sarcinilor pe cele mai e- sar apoi, din partea conducerii mică a în tre p rin d e rilo r forestiera
dare dc seamă şi alegeri a com uniştilor de la lam inorul blum ing şi li senţiale, de.sfăşurînd apoi o intensă D R.E.F., sâ urmăreasc ă mai m ult din Orăşiie şi din celelalte locali
nia de semifabricate a făcut o ana Uză temeinică şi m ultilaterală a muncă politică în vederea m obiliză felul cum se folosesc mecanismele, tăţi sâ sc îmbunătăţească, planul sâ
muncii politice şi economice desfăşurate dc comitetul de partid, de la rii întregului colectiv de m uncitori să ia măsuri concrete in vederea fie îndep linit ritm ic, lună de lună.
alegerile din anul trecut şi pînă în prezent Pătrunşi de un înalt simţ la realizarea lor. S-a văzut un in
«le răspundere, comuniştii au de/.bă lut pc larg sarcinile sporite de pro teres şi o preocupare sporită din
ducţie cc le revin in ultim ul an al planului şescnal. partea b iro u rilo r organizaţiilor de
partid de a dezbate în adunările ge
nerale cele mai im portante proble
me la ordinea zilei. V orb itoru l a a-
Muncă politică slabă calitate Slăbind exigenţa şi ne- preciat experienţa bună dobînditâ
efectuîndu-se un control operativ pe
de‘ com itetul de partid în orientarea
intreg flu xu l tehnologic, unele lin personalului tehnico-ingineiesc spre
vie “ rezultate bune gouri sini încălzite necorespunzător. 0 muncă de concepţie strîns legată M A R Ţ I 1 D E C E M B R IE 1 9 6 4
de rezolvarea sarcinilor de produc
Din aceaslă cauză cuvele redresoare
de In linia de sem ilabricate au fost ţie. de introducerea tehnicii noi. de
Relevi nd succesele dobindite de avariate grav, provocînd staţionarea îm bunătăţirea şi perfecţionarea pro Solişti şi fo rm aţii artistice de a-
m uncitorii, tehnicienii si inginerii liniei tim p de 30 de ore. cesului tehnologic de laminare. Re CINEMA in alnri; 16,45 Cîntece patriotice ;
lam inorului blum ing şî liniei de se V o rb ito rii au arătat că este nece zultate bune s-au obţinut şi în alte D EVA: Vînâioarea — cinema 17.00 Muzică uşoara interpretată
m ifabricate, darea de seamă şi par sară mai multă iniţiativă. Se simte domenii. tograful „P atria"; E permis să de Edith Pieha; 18,05 Balada pen
ticipanţii la discuţii au subliniat nevoia unor acţiuni comune a comi Avînd în vedere sarcinile sporite calci pe iarbă — cinem atograful tru violoncel şi pian dc M ircea
olul şi im portanţa m uncii politice tetului de partid şî conducerii sec ce stau de afum înainte în faţa co „.Şi acum aştept răspunsul „A rta " ; PETROŞANI : Două Neagu; 18,15 Universitatea tehnică
şi organizatorice desfăşurate de co ţiei pentru respectarea severă a dis lectivului — a spus în continuare dum inici — cinem atograful „Repu radio; 18,30 Program muzicaL ce
m itelui de partid şi birourile orga ciplinei tehnologice. Totodată, aten vorbitorul — vor trebui luate noi blica", B raţul nedrept al legii — rut de m inerii de la sectorul V II
n iza ţiilo r de bază pe linia înfăptu ţia com itetului de partid trebuie în măsuri politice si organizatorice. In cinem atograful „7 N oiem brie"; LU - al E xploatării m iniere Lonea, re
irii neabătute a sarcinilor econo dreptată spre folosirea judicioasă a activitatea sa, noul comitet de partid E.M . L O N E A : PENl : La strada — cinem atograful giunea Hunedoara şi colectiviştii
mice. spaţiului de producţie, evitînd ast ales va trebui să-şi concentreze toa „C u ltu ra l"; A LB A IU L1A: Al din comuna Şelaru, regiunea A r
încă de In adunarea de dare de fel amestecul d ife rite lo r mărci de tă atenţia asupra pregătirii temei nouălea nume — cinem atograful geş; 19,10 Concert de seară — m u
seamă şi alegeri din anul neeur. co oţeluri, deficienţă ce a pricin u it nice a producţiei anului viito r. Cea „V ic to ria "; Cerul şi m ocirla — zică distractivă; 20,40 Muzică de
m itetul de partid şi-a concentrat multe neajunsuri pînă acum. mai bună garanţie că planul pe a- POSTUL DE CORESPONDENT! cinem atograful „23 August" ; dans; 2J, 15 Ediţie radiofonică ;
toată atenţia asupra pregătirii tutu Din dezbaterile si propunerile fă nul 19C5 va fi îndeplinit ritm ic dîn SEBEŞ: Inspectorul şi noaptea — 21,35 Din creaţia de muzică uşoa
ror co n d iţiilo r necesare realizării cute in ceea cc priveşte calitatea, prima zi n lunii ianuarie, este să cinem atograful „P rogresul"; Poves ră a com pozitorului Ion Vasilescu;
planului pe anul în curs. Îm preună s-au desprins mai m ulte concluzii. lucram încă de pe acum la nivelul tea Scufiţei Roşii — cinematogra 22,15 Muzică de cameră de Frnnz
cu conducerea tehnieo-adm inisiraii- P rivind cu răspundere sarcinile de viitoarelor sarcini de plan. Pentru ful „Sebeşul"; ORAST1E: Dragos Sehubert: 23,00 Concert de m uzi
vă a secţiei, au fost fixate măsuri plan pe anul viitor, com uniştii au aceasta va fi nevoie ca în cel mai VOLUNTAR! NE INFORMEAZĂ te neîm plinită — cinem atograful că uşoară.
politice şi tehnico-orgamzatorice dc cerut noului comite: de partid ales scurt tim p să lic analizat stadiu) în „F lacăra"; IIA ŢE G : Ocolul pămîn-
mare eficacitate, care aplicate în să pună în centrul a ctivită ţii şale fă p tu irii planului M.T.O. şi a mă tului in 80 de zile — seriile 1 şi ll
practică au dus la îm bunătăţirea în problema îm bunătăţirii caluăţii la su rilor privind pregătirile pentru — cinem atograful „P opular" ; TELEVIZIUNE
tre ţin e rii şi exploatării cuptoarelor, minatelor. In acest scop — au ară iarnă. O sarcină im portantă ce stă Cu 10 zile pro d uclivită ţii muncii şi reducerea BRAD: Camelia — cinem atograful
la evitarea a va riilo r de natură me tat vo rb ito rii — este necesară inten în faţa secţiei blum ing este inten preţului de cost, colectivul E. JVI. „Steaua roşie"; S1MERIA: Am a- 18,30 Universitatea tehnică la
canică r.i electrică. înfăptuirea a- sificarea muncii politice în rînciurile sificarea ritm u lu i de lam inare ast Lonea a obţinut realizări de sea juns şî rege — cinem atograful televiziune: Procedee moderne de
cestor măsuri a permis colectivului m uncitorilor pentru întărirea disci fel ca în luna decembrie să se lu mai devreme mă, nu acelaşi lucru se poate spu „M ureşul". __ ____ , analize in petrochim ie, de ing. D u
de la secţia bluming. ca încă din plinei in producţie sî creşterea sim ne despre calitatea producţiei. A - m itru Sîndulescu de la IC EC H IM ;
trim estrul IV al anului 19G3 să rea ţului de răspundere în îndeplinirea creze la nivelul sarcinilor din îndeplinirea sarcinilor dc produc proape in fiecare lună s^au plă tit RADIO 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
lizeze indici înalţi de utilizare şi să sarcinilor. anul viitor. Folosirea mai chib ţie si u angajamentelor luate în în penalizări pentru că s-a liv ra t căr N ăzdrăvăniile v u lp ii: V ulpoiul şi
lucreze la nivelul sarcinilor de plan Pentru reducerea procentului de zuită a tim pului efectiv de lu trecerea socialistă a constituit o bune cu conţinut mare de şist. l i Programul I: 5,00 Muzică Inter veveriţa — adaptare şi dram atiza
dîn acest an Tot pentru bunul mers rebut, deosebit de im portant este ca m i si îm bunătăţirea exploatării n- preocupare permanentă pentru co nele brigăzi dc m ineri cum sînt cele pretată dc fanfară; 5,40 Cîntece re de Sergiu M ilo ria n : 19,40 Em i
al producţiei pe anul in curs. comi la cuptoarele de preîncălzire să s*e gregatelor, trebuie să stea mereu in lectivul de la E M. Lonea. D atori conduse de loan Farcnş, Petru la- din folclorul nou si jo cu ri popu siune de teatru: M itică Popescu
tetul de partid a acordat o atenţie respecte cu strictele tim pul optim de atenţia organizaţiilor, dc partid. Ele tă acestui fapt angajamentul anual cob. loan Baciu şi altele se ocupă lare; 6,10 Muzică uşoară; 0,30 Sui de Cam il Petrescu. In pauză —
deosebită acţiunii de dezbatere a încălzire a lîngotirilor. Nu trebuie au datoria să controleze felul în de «i da-peste plan 22.000 tone de cu mai m ultă atenţie de alegerea te de estradă; 7,00 Form aţii de m u Emisiune de ştiinţă: O experienţă
sarcinilor de plan, preocupîndu-se să fie neglijat nici graficul de des care şefii de echipă, m aiştrii si şe- cărbune a fost realizat încă în şistului vizibil, aplică pu.şrarea se zică ur.oaiă; 7,30 Sfatul medicu ş tiin ţific ă în Oceanul Indian; In
de stabilirea celor mai eficace mă cărcare eşalonată a cuptoarelor. De 1 ti de schimb îşi fac datoria asa cursul lu n ii octombrie. Folosirea lectivă. A ltele trec* insă cu vederea lui: A lim entaţia în stările febrile; încheiere: B uletin de ştiri, Bule
suri tehnico-orgnnizntorice. a lît la felul rum sînt respectate aceste gra cum se cuvine la locul lor de m un din plin a utila jelo r din dotare, buna problema calităţii. iar m aiştrii nu 7,45 Piese vocale de estradă; 8,00 tin meteorologie.
nivel de secţie cit şi pe schim buri, fice. depinde în mare măsură ritm i că O preocupare mai susţinută va organizare a transportului în sub manifestă suficientă exigenţă faţă M elodii populare; 8,30 P reludii şi
sectoare şi locuri de muncă. In an citatea lam inării şi se evită arderi trebui să existe din partea comite teran şi la suprafaţă, organizarea de calitate şi nu controlează pro coruri din opere; 9,30 Muzică u- Buletin meteorologic
sam blul m ăsurilor luate, un ncrent le de lingouri. Comitetul de partid tului de partid in privinţa folosirii judicioasă a m unrii în abataje a dat ducţia în fro n tu rile de lucru. Ne- şoară; 10,29 Din folclorul muzical
deosebit s-a pus pe intr oducerea teh va trebui să îndrume comitetul sin macaralelor si spaţiului de produc posibilitatea m in erilo r noştri să efectuîndu-se puşca rea selectivă, ste al popoarelor; 11,00 Scene distrac PENTRU 24 ORE
nicii noi. a metodelor şi procedee dicatului în mai buna organizare şi ţie. înscrie un nou succes pe graficul în rilu l se amestecă cu cărbunele. Asa tive din operele; 11,45 Piese cora , Vreme neslabilă cu cerul noros.
lo r avansate de laminare, pe intensi desfăşurare a întrecerii socialiste, Referindu-se la necesitatea creă trecerii: îndeplinirea planului de se petrec lucru rile la brigăzile de le în interpretarea ansam blurilor V or cădea precipitaţii sub formă
ficarea m işcării de inovaţii şi ra fixînd ca obiectiv central al în tre rii tuturor condiţiilor pentru pro producţie pe l l luni cu 10 zile mai mineri conduse de M ânăilâ Bulă- artistice şcolare: 12,03 M elodii de ploaie şi ninsoare. V in tu l va su
ţionalizări. cerii — calitatea. Extinderea expe ducţia anului viito r, vorbitorul a devreme. Demn de remarcat este şi nescu. Clement Bărbuţă. Ioun M i populare din regiunea C lu j; 12,40 fla moderat din nord şi nord-vest.
Referindu-se la conducerea cu rienţei btine obţinută de unele echi subliniat, im portanţa îm bunătăţirii faptul că la acest sector randamen ile a 111 şi altele. Faţă de această M elodii vieneze: 14,05 Recomandări Tem peratura aerului va fi cu
din program; 14,10 Muzică uşoară;
competenţă de către comitetul de pe şi brieăzi. este încă un pas pe colaborării între secţia blum ing si tul a sporit la 1,266 tone pe post, situaţie sînt necesare măsuri. Tre 14,30 Radioracheta p ion ie rilo r ; prinsă între 6 şi 12 grade ziua,
partid a întregii a ctivităţi politice calea îm bunătăţirii ca lităţii. Orga celelalte secţii din combinat. A pro faţă de 1.253 cît este planificat. Un buie în tă rit controlul în abataje 15,00 Pagini din opere comice; 15,30 iar noaptea între — 1 şi 6 grade.
şi economice, m anevrantul Ludovic nizarea unei largi dezbateri, asupra vizionarea ritm ică cu lingouri cal aport însemnat la aceste realizări pentru a se face alegerea şistului v i
Andrica. lamînalor ul Toachim A liin - calităţii, de la nivelul secţiei şi pînă de la o temperatură ridicată este ho- l-au adus colectivele sectoarelor I, zibil în fro ntu rile de lucru. La toa
II. IV si v.
pescu, zidarul Anton Dragotă ş»i a lţi la nivelul grupelor sindicale, ar fi tărîtoare in realizarea sarcinilor de te locurile cu intercalaţii de sist sâ
vorbitori, au apreciat stilu l si me binevenită. plan ale bhtm ingului. L u m ii acesta se aplice puşcarea selectivă şi sâ se
todele bune de muncă folosite de O altă deficienţă, căreia adunarea insă, nu e cu putinţă fără un trans însemnate economii întărească răspunderea m aiştrilor, a
m em brii com itetului de partid. de dare de seamă şi alegeri i-a a- port bine pus la punct. Conducerea
recţia transportului sâ ia cele mai la preţul de cost
Deosebit de fructuoase s-au do cordat multă atenţie a fost costul com binatului trebuie să oblige d i şefilor de brigăzi şi a m inerilor faţă
vedit a fi în tîln irile săptăminale, ridicat al producţiei. Supunînd unei de calitatea producţiei.
Ia nivelul com itetului de partid, a minuţioase analize acest indicator, eficace măsuri pentru îm bunătăţi
In perioada celor 10 luni care au
tu tu ro r secretarilor organizaţiilor de mai m ulţi vorbitori au arătat că şi rea transportului, să sincronizeze trecut din acest an. datorită creş
bază. Cu p rile ju l acestor- întîlnii'i in această direcţie sînt încă rezerve circulaţia tre n u rilo r spre blum ing în Se modernizează
conducerea secţiei inform a despre insuficient valorificate. îm bunătăţi funcţie dc descărcarea cuptoarelor terii producţiei şi productivităţii
fic. colectivul de muncă de la E.M. transportul
îndeplinirea sarcinilor de plan, sub rea calităţii producţiei prin reduce la oţelărie. La rîndul ei, Direcţia muncii, reducerii consumului speci
lin iin d în acelaşi tim p problemele rea procentului de rebut, sub cifra mecano-energeiicâ trebuie să s p riji
cele mai im portante care se r idicau admisă, constituie cea mai eficientă ne mai concret secţia blum ing în Lnnea a realizat 1.417.000 Ici eco Sectorul de transport din cadrul
în faţa colectivului. Pe baza cunoaş cale ce duce spre economii. Core aprovizionarea la tim p cu piese de nomii suplim entare la preţul de F. M. Lnnea se modernizează con
te rii amănunţite a situaţiei existen laţia: calitate — preţ de cost, tre schimb şi materiale, iar la reparaţi cost. Aceste economii puteau fi însă tinuu. El a fost dotat nu de m ult
te. com itetul de partid şi birourile buie înţeleasă just de către fiecare ile mecanice r«i electrice, cu forţă de şi mai m ari clacă nu se plăteau li cu două locomotive Diesel de 120
organizaţiilor de bază stabileau mă muncitor. A lît tim p cît la indicatorul muncă mai Calificată. nele penalizări pcnlru calitatea nc- C P. Cu aceste locomotive s-au tran pj p e r ic o l
suri concrete, care să vină în spr i calitate sc cămine în urmă, este ric Conducerea com binatului — a sub corespunzătoare a cărbunelui livrat. sportat ir cursul acestei luni 8500 C 0£ SURPARE
jin u l realizării sarcinilor economice. la sine înţeles ră nu se poate vorbi liniat vorbitorul — trebuie să acor tone cărbune şi alte materiale nece
In felul acesta a crescut si s-a în nici de economii la preţul de cost. de maxim um de im portanţă term i Calitatea cărbunelui sare pentru mină.
tă rit rolul de conducător politic al O preocupare maj susţinută trebuie nării lucră rilor de investiţii aflate
organizaţiilor dc partid pe schim să manifeste conducerea secţiei a- in curs de construcţie la prelungi poate fi îmbunătăţită ŞTEFAN N O AG H l
buri. a crescut influenţa şi presti supra felului cum este gospodărită rea halci bluming.
giul b iro u rilo r organizaţiilor de şi folosită cărămida refractară. De 'Ar (responsabilul postului de co-
h j/.y si a fiecărui membru si can păşirea consumului specific la acest In lum ina acestor sarcini, a dis Dacă în ce priveşte îndeplinirea iTxspondenţi voluntari de la
didat de partid în faţa întregului m aterial cu 700 de tone, în numai cuţiilor* si propunerilor făcute, adu planului de producţie, creşterea E M. Lonea) & £Q tC O l O f
colectiv. 10 luni a făcut să crească m ult pre narea de dare de seama şi alegeri
Aceste măsuri au duş la folosirea ţul de rost. La ncrealizarca preţului de la secţia bluming. a adoptat ho- , A S f /K t f fi
tâ rirj im portante menite să ducă la
mai judicioasă a agregatelor, la evi de cost planificat a mai contribuit îm bunătăţirea muncii de viito r. Cei Un nou m ag azin s ă t e s c i t m o n /
tarea stagnărilor şi o p ririlo r acci şi calitatea scăzută a unor repara prezenţi la adunare şi-au exprim at
dentale. Ca urmare. în prim ele 10 ţii, folosirea nernţionalâ a tim pului in unanim itate hotărîrea să nu pre Cu cîteva zile în urmă s-a dat în
le. care satisfac pe deplin cerinţele
luni din acest an. indicii intensivi electiv de lucru şi a capacităţilor cupeţească nici un efort pentru în folosinţă în satul Poiana din comu cetăţenilor din localitate. Din p ri
de utilizare la lam inorul blum ing au de producţie. făptuirea m ăsurilor stabilite, pen na Almaş. raionul Orăşiie, un nou
mele zile magazinul a cunoscut o
crescut cu 7 la sută şi cu 5,5 la sută tru continua îm bunătăţire a muncii magazin săiesc. Magazinul este a- mare afluenţa de cum părători.
la linia dc semifabricate. Pe această politice si economice. provizionat cu un bogat sortim ent
bnzâ, planul de producţie a fost de de m ărfuri alim entare si industria Lcnuţa T rif, loan Jude
păşit lună de lună. laminîndn-se S. THUŢA corespondenţi
peste sarcinile de plan 28.000 tone în perspectivă
laminate, la bluming, şi mai bine
de 38 000 tone laminate la linia de Darea de seamă prezentată de Iov.
semifabricate. Chiar şi simpla enu de partid si discuţiile purtate, au COMPLETARE LÂ UN RĂSPUNS
Petru Lungii, secretarul com itetului
merare a acestor* cifre e suficientă
pentru a ne da seama de eforturile
fost străbătute de înaltul sim ţ de
şi strădaniile depuse de întregul co răspundere şi grija com uniştilor (Urmare din pag. I)
lectiv. a spus in ruvîntu) său co pentru soarta producţiei viitoare. tom brie la care sc refereau cifrele serie de „cauze obiective" care. de
m unistul Florean Bolea. Aceste re In lumina sarcinilor mereu spori Şi mai departe, în răspuns se spu clin „Agenda de întrecere". Realita altfel, nu existat în perioada a m in ti
zultate sînt efectul unei munci po te ce le stau în faţă, com uniştii din ne : tea este însă alta: se caută ju stifica tă, fără să se facă o analiză amă
litice vii, dusă cu perseverenţă, zi secţia bluming au subliniat proble ,,c) La E. M M uncelul M ic clin rea cu orice preţ a lip su rilo r în lo nunţită şi clin aceasta să se tragă
de zi de comunişti în rîndul mun mele esenţiale ce trebuie să stea în lipsă dc m uncitori s-a resim ţit şi cul m ăsurilor menite să ducă )n în concluziile necesare cu privire la
citorilo r. atenţia com itetului şi a organizaţii lipsa de rambleu, care a frînat des lăturarea lor. se încearcă «argumen cauzele care au dus la neritm icitatea
te tehnice fără să se caute adevă
Luînd cuvîntul pe marginea dării lor de partid. Avînd în vedere că în făşurarea normala a extracţiei in ratele cauze ale răm înerii în urmă. înd e p lin irii planului în exploatările
de seamă, numeroşi vorbitori au a- anul care vine sarcinile de plan sînt abataje. De ce nu se spune în răspuns nici am intite. Ba mai m ult, se susţine că
râtat că în comparaţie cu anul tre m ult sporite faţă de anul acesta, vor S-au luat măsuri pentru lim itarea un cuvînt despre măsurile luate diferenţele de procente dîn cursul
cut, calitatea s-a îm bunătăţit mult. trebui luate cele mai chibzuite si unor lucrări auxiliare si întărirea lunilor, de la o decadă la alia, sint
Rezultatele obţinute însă. nu sint la eficiente măsuri politice şi tehnico- echipelor din carieră şi abataje, fapt pentru lichidarea asaltului de la normale, că, „aşa-i mina". Această
nivelul sarcinilor de plan. mereu oi ga n i za toi i ce, care să ducă la rea care a dus la realizarea tonajului slîrşit de lună ? Este cunoscut doar practică de a te ascunde după para
sporite. Fie nu reflectă posibilită lizarea integrală a planului de stat planificat pe luna octom brie". faptul că acest „asalt" dezorgani vanul cauzelor obiective duce In per
ţile reale ale colectivului. Aceasta cu pe anul în curs. Im portant este ca, La prim a vedere se pare că este, zează producţia, că se pierd însem petuarea deficienţelor din producţie.
a tît mai m ult cu cîi în decursul a- în pregătirile ce se fac pentru pro intr-adevăr, vorba de o cauză obiec nate cantităţi de minereu în prima Consecinţele acestei practici greşite
r.rlor s-a ciştigat o experienţă boga ducţia anului viitor, să se insiste în tivă: lipsa braţelor de muncă. Dacă jum ătate n lu n ii cînd planul nu se se resimt în întreaga activitate de
tă în exploatarea şi întreţinerea a- deosebi pe îmbunătăţirea co ndiţiilor aşa stau lucrurile, normal ar fi să realizează. M ulte lucrări de ame producţie, din abataje r.i pînă la
gregntelor. Tov. ing. V aîile Văzdâu- de încălzire constantă a lingourilor, se meargă constant, pentru ca ar najare nu sint făcute la timp. Ele uzinele de preparare sau la staţiile
ţeanu. pr ecum si Viorel Neag, Viorel creşterea indicilor extensivi de u ti gumentul sâ rămînă valabil. Dar nu sînt lăsate pentru prima decadă a de sortare.
Stancîu şi a lţii au scos la iveală li lizare a agregatelor, pregătirea m i mai în prima decadă se manifestă lunij următoare, urm înd ca după 15 Planul pe anul 1965 pune în faţa
nele deficienţe care au influenţă ne nuţioasă şi efectuarea de calitate a lipsa de m uncitori, pentru că în de aie lu n ii să se înceapă din nou a- colectivelor de muncă sarcini spo
gativă asupra ca lităţii. reviziilor şi reparaţiilor. cada următoare şi, mai ales, spre saltul care suprasolicită maşinile şi rite. In unităţile T rustului m inier
In multe cazuri, depăşirea pro ★ sfirşitul lunii, realizările întrec cu utilajele. Nu îniîm plător în prima Deva s-au luat din tim p măsuri care
centului de rebut admis, au spus In încheierea dezbaterilor ce au m ult pe cele de Ia începutul lunii. decadă a lunii, la E. M. Teliuc coe sâ ducă la îndeplinirea lor. Condu
vo rb ito rii, porneşte de In întreţine avut loc la adunarea de dare de sea Nu numai că se recuperează m inu ficientul de utilizare a parcului au cerea tehnică a T M. Deva are însă
rea şi exploatarea neeorespunzătoa- mă şi alegeri a luat cuvîntul tov. sul, dar luna se încheie cu cite 3-4 to este in fe rio r celui din decada a datoria sâ valorifice şi această im
rc a agregatelor, continuind apoi Constantin Nicolae. secretar al Co procente depăşire la minereul ex treia. Toate acestea pentru că, con portantă rezervă de creştere a pro
n i nerespectarea procesului tehno m itetului regional Hunedoara al tras. Este cazul lunii iulie cînd, in ducerile tehnice nu-i trag la răs ducţiei de minereu — ritm icitatea
logic şi desele abateri de la instruc r.M .lt, care în numele biroului Co prima decadă, procentul de realiza pundere pe maiştri, pentru că per în d e p lin irii planului — prin măsuri
ţiu n ile de lucru. Deşi comitetul de m itetului regional de partid a fe li re ern de 96.8 In sută. pentru ca luna mit asemenea abateri de la discipli concrete, să caute să descopere cau
panîd a analizat această problemă citat pe m uncitorii, tehnicienii si in să fie încheiată cu planul de extrac na de producţie. In prima decadă a zele subiective care duc la răm î-
sî a iuat unele măsuri, procentul ginerii secţiei blum ing şi liniei de ţie îndeplinit în proporţie de 104 lunii asistenţa tehnică este slabă, nei i in urmă şi să nu mai tolereze
de rebut a continuat să se menţină semifabricate, pentru rezultatele Ia sulă. Deci, o diferenţă de aproa m aiştrii tolerînd „relaxarea". $î toi argumentarea cu orice preţ a d efi
ridicat de la o lună la alta. Ara s-a bune obţinute şi le-a urat noi succe pe 8 procente. in această primă decadă, curios, n u cienţelor. Fiecare exploatate din cele
ajuns ca la sfirsitu l celor 10 luni de se în îndeplinirea exemplară a sar Ceea ce surprinde însă în răspun mărul absentelor nemotivate şi al citate a arătat în cursul acestui an
activitate, indicele de rebut admis, cin ilo r de plan pe anul în curs şi sul trim is redacţiei este faptul că în vo irilo r este mare. Despre tonte că planul poate fi îndeplinit din
la b h im in '\ să fie depăşit cu 1013,1 a celor de viitor. numai greutăţile obiective au cau acestea tovarăşii Nicolae Jur coane prim a pînă în ultim a zi a lunii. Dar,
tone. iar la linia da semifabricate cu — Succesele pe care le-aţi rapor zat ră m ineri în urmă. Se pare că — inginer şef adjunct la T. M Deva aceasta se realizează nu prin În
55.8 ton?. Uşurinţa şi superficialita tat astăzi în adunarea de dare de dacă n-ar fi existat cauzele expuse si Costel lonescu — şeful serviciu cercarea dc a justifica, do a găsi
tea cu care unii m aiştri şî şefi de seamă şi alegeri — a spus în eu* la punctele a, b. c,.., din răspuns, lui producţie, care semnează răspun argumente, ci prin măsuri concrete,
schimb îşi exercită ati ibuţiunile, vintu l său tov. Constantin — sînt toate exploatările am intite si-ni* fi sul trim is redacţiei, nu pomenesc p rin tr-o muncă susţinută depusă de
duc în mod nem ijlocit la lucru de rodul m uncii pline de răspundere, depăşii planul pe perioada 2-20 oc nici un cuvînt. Au fost înşirate o întregul colectiv.