Page 31 - 1964-12
P. 31
Pog. 3
Nr. 3094 Drumul socialismului
..■■im'
A lunari de alegeri în organizaţiile de partid Folosesc timpul
prielnic pentru
executarea lucrărilcr
agricole de
Gospodăriile de Mal şî gospodă
riile colective folosesc nm pnl p si.i-
In arest ni gospodai iile colective al lu crărilor agricole. Astfel, atît do că există posibilitatea ca în viilo r nic pentru executarea lu cru rilo r a-
din raionul Sebeş .iu înregistrai o ic i de scamă r it şi numeroşi p a rti mecanizatorii de la S.M T. M iercu g iiro le de sezon.
sporire sim ţitoare a producţiei erec cipanţi la discuţii printre care Iov. rea su-şi aducă o contribuţie tot mai O atenţie deosebită se acordă pro
ţiile. Comparativ cu .uml Im u l. în Cornel Popescu. Hichard P rcslei. insemnată la sporirea producţiei n- ducerii pentru perioada d.' iarna .»
:• \»11\n■ i» porum bului s-n obţinut c. Ioni» VYariii, Vasile C hirilă. loan gricolc :;i la întărirea economic o-or- unor c antităţi mai mai i de legume.
producţie mai mnre cu .iproiipe *400 Cerbu, Gheorghe i\ a trapei, loan I Ie ganizntorică a gospodăriilor colecti Pină in prezent, s au iusăm inţai i i
kg boabe In h c la i. iar hi c a rto fi cn şeni si a lţii au evidenţiat faptul că ve clin raionul Sebeş. C ondiţiile suc sete si răsadniţe cu legume tim p u rii
nproiipe 3 ttOO Ug. Sporuri asemănă cele mai bune rezultate le-au înre cesului lucrărilo r agricole din anul peste 400.000 m p. Cele mai mari su
toare de producţie s-nu realizat si gistrat brigăzile de mecanizatori în v iilo r se pregătesc incă de pe ac um. prafeţe .iu fost realiz.iiIc* ele gospodă
riile de Mat si colective du» regiu
Iii celelalte cu lh iri Aceste rezultate care grupele dc partid au desfăşurat lată ele ce in centrul preocupărilor
se datoresc strădaniei depuse de că o muncă politică susţinută in rin- noului birou al organizaţiei de par nile Banat. Dobrogea, G alaţi şi cele
tre rolei liv işti poiilrn aplicarea hi dul tractoriştilor, com uniştii fiind c- tid. al tuturor com uniştilor trebuie din zona legumicolă a Capitalei.
tim p si in bune condiţhm i ii com xemp'e personale in îndeplinirea să stea problema executării unor re Concomitent ru aceasta, gospodă
plexului de măsuri agrotehnice spe sari in ilo r de producţie. Numeroase paraţii si revizii de bună calitate In riile de stat si colective folosesc tim
cifice fiecărei colturi. grupe de partid discută in cadrul întreg u tila ju l agricol. Organizarea pul prielnic pentru a con tin u i »n-
adunărilor cele mai im portante pro- reparaţiilor pe posturi specializate, .simînţarca ii» u m p eşalonată a le
blrm e legate de bunul mers al lu asigurarea participării fiecărui trac gumelor din primăvara anului v ii
tor. A ii fosi insăm iiiţatc pină in pre
experienţa înaintată, cră rilo r agricole şi de reducere a torist la repararea m aşinilor pe care zent n i salaiă, spanac, ceapa, ustu
cheltu ielilor pe hectarul dc arătură
Ic are iu prim ire, exigenţa
sporită
normală. Astfel. în brigăzile de trac la recepţia lucrărilor, sint câţiva clin roi cu., peste 5.1*00 ha., cele maî
toare cai c deservesc gospodăriile co f.cc lo rii c are condiţionează realizarea mari suprafeţe fiin d realizate de
lective clin Apoldul de Jos. Sebeş, acestui obiectiv. Fix istă încă o serie H H N H H M H unităţile agricole clin regiunile B u
Pianul de Jos, C linic ete a existat de rezerve rare. valorificate din plin, cureşti, Galaţi, laşi şi .Suceava.
O contribuţie însemnată la o b ţi o preocupare susţinută din partea
nerea succeselor am intite si-a atlu- pot contribui la îm bunătăţirea sim Combinatul siderurgic IIii uedoaru Aspect de la O S M nr (Agcrpres).
s-o colectivul de mecanizaturi de In tuturor mecanizatorilor pentru buna ţitoare a activităţii de viitor. Un o-
S.M T. Miercurea. Plinind in cen în g rijite şi folosire n u tila ju lu i, pen biectiv de seamă care trebuie să
tru
executarea la tim p şi de bună
trul a ctivită ţii sale preocuparea pen calitate a h e ru lilo r agricole, urntă- sica in faţa com uniştilor este întări Cit de bun e minereul Irim is fu r
tru înfăptuirea sarcinilor economice nnclu-sc totodată îndeaproape înlă rea disc iplinei în rindul mecanizato nalelor in trim estrele If, III si IV
care au stal tn la ţa staţiunii de mn- turarea risipei de carburanţi, lubri- rilor. In acelaşi tim p nu trebuie scă rezultă si clin următoarele cifre :
sini si tractoare, organizaţia de par pată din vedere preocuparea pentru conţinutul ele metal în minereul ex-
tid si biroul sân au reuşit să mobi finnţi si piese ele schimb, reducerea creşterea răspunderi* personale a lias a crescut de Iu 33.4 la sută, cât
lizeze intrcqul colectiv de mecani orelor de staţionate s.a In afara de m ecanizatorilor in îngrijirea maşini se prevede în plai», la 33,C la sulă.
zatori la realizarea pivvedei dor pla aceasta, com uniştii din brigăzile res lor şi executarea la un nivel agro făcând un calcul sumar rezultă că
pective an participat la m ajoritatea
nului anual de producţie. Atenţia cn- adunărilor generale clin cadrul gos tehnic corespunzător a luc ră rilo r a- numai pc seama îm bunătăţirii in
li n mişti lor a fost îndreptată spre e- podării lor colective pe care le de gricole. De asemenea, este necesar dicelui de calitate in minereul ex
xerutnren unor revizii si reparaţii dc servesc. fapt ce i-a ajutat să cunoa să se urmărească cu mai multă e xi tras, s-a câştigat mai m ult de 1 500
bună calitate la tractoarele şi ma genţă reducerea cheltu ielilo r pentru tone dc metal, penlru obţinerea că
şinile af'atc in dotarea S M T si scă sarcinile ce stăteau in la|a unită fiecare lucrare executată mecanizat. ruia etan necesare 2 710 posturi. Cu
spic folosirea lor cu randament ţilo r respective in fiecare campanie Itealiznica obiectivelor am intite este fiecare dală au fost găsilc noi rezer
agricolă. influenţată de felul cum se organi Calitatea minereului-in centrul atenţiei alte cuvinte in fiecare zi s-a o bţi
sporit. In uim ii unei analize Inculc — Faptul că unele gospodării co ve de îm bunătăţire a calităţii mine nut o cantitate de metal, in plus,
de către biroul organizaţiei de bază let tive cum sint cele clin Apoldul dc zează si se desfăşoară invăţăm intul reului Cu tim pul, s-a furnist o opi egală cu productivitatea medie a
asupra modului cum s-au desfăşu Sus. Girbovn, C ilnic, Pianul dc Jos de partid si de modul cum funcţio Colectivul E xploatării miniere 'IV- < b:zii:e desprinse, împreună cu nu nie de masă îm potriva acelora care citea P m uncitori.
rat reparaţiile in anul trecut, s-au si altele, au reuşit sa realizeze si să nează cercurile penlru ridicarea ca liue a liv ra t in acest an furrv.ilisiilor meroasele propuneri făcute au de manifestau lipsă de răspundere în Sporul dc calitate reali/a l, pe sea
constatat o sene de deficienţe. Pen lific ă rii profesionale a tractoriştilor, hunedoroni, celor din C’ălan si Uzi venit obiec tivele unui plan de mă alegerea ste rilu lu i Graficele ele ca ma creşterii eon(inutulii) dc metal
tru remedierea lor s-au luat măsuri depăşească produc ţiile planificate la întărirea vieţii interne de partid şi nei de preparare din Tel ine nvii suri conc rete, pe sec toare si piuă la litate din sectoarele T şi If au slîr- in minereul extras, a influenţat fa
majoritatea culturilor, constituie şi
eficiente rconi tizindu-se cile 3—4 a rin clin ilo r organizaţiei dc bază mult ele 23.000 tone minereu, peste nivelul brigăzilor şi ec hipelor. P rin nit din nou curiozitatea m inerilor vorabil si scăderea preţuim ci** rost,
mem bri de partid in fiec are ec hipă o inindric a noastră — a mecaniza sînt. de asemenea, probleme cărora saixinite de plan In faţa unei ase tre altele, a Jos’ luată măsura de La intrarea si ieşirea din schimb ei indicator la caic in prim ele 10 luni
to rilo r — au arătat in cuvântul lor
de reparaţii. Totodată s-au dat in tov. Glieorghe Nali apei şi Vasile este necesar să li se acorde mai m ul menea depăşiri se pune firesc între in'.ăi :ro a nristenţei tehnice pe toa îşi vedenii oglinda muncii lor. De clin an s au obţinut 130 000 lei eco
dicaţii conducerii tehnic n-adm inis C hirilă. tă atenţie. In acest scop se va avea barea ; oare am reuşit noi insul domi te schim burile şi la fiecare lor de multe ori. in faţa acestor grafice se nomii suplimentare.
trative şi com itetului sindicatului să iu vedere ca în cadrul adunărilor no sa livrăm beneficiarilor mine muncă, de a spori rolul m aistrului purtau discu|ii vii, in care scli de Penlru obţinerea unor rezultate si
organizeze mai bine consfătuirile — C olectiviştii clin Apoldul dc' Jos generalc să fie dezbătute probleme reu coi un conţinut cit mai bog.it — d» conducător nem ijlocit al pro brigadă c a : loan Enăşcău si loan mai bune au fost lin ie noi măsuri,
săplămmnle de producţie şi să ia caic au obţinut drapelul de gospo le principale ce stau in faţa colec de metal ? Maic-aii de In sectorul II. Co/ma întreg personalul ec aparţine ele
măsurile corespunzătoare pentru în dărie' fruntaşă pe raion si regiune tivului de mecanizatori, pregătirea (lucliei. Şi. bineînţeles, sa intensi Culcoa dc l.n sec io n ii f si a lţii, sc* eoniiolul tehnic do calitate e:ă° în
pentru executarea la tim p si in bu si desfăşurarea acestora să se fără Melci indu-nc la cele d în lii Ioni ale ficai controlul calităţii producţiei pe
făptuirea propunerilor făcute Jn a- anului, trebuie să recunoaştem iâ angajau să-şi depăşească ortacii din scris la un curs do specializare Con
< elasi tim p comisia de recepţie a fost ne condiţii a lucrărilor agricole m la un nivel corespunzător, astfel in m;. In prim ul trim estru, lu rn a lis iii toate fazele. C ontrolorii de calitate o ri/o n lu l vc*c in sau clin celălalt tro lo rilo r li se predau lecţii c u p ri
îndrum ată s.i-si sporească exigenţa cam paniile agricole de primăvară. cit ele să constituie o adevărată erau nem ulţum iţi ele calitatea m i si-nu sporit exigenţi» şi mai m»»lt schimb. încărcând in vagoneţi cel vire la recunoaşterea tip u rilo r de
faţă de călită le a lu crărilor de re Şi vară. au ele spus numai cuvinte scoală de educaţie comunistă. Dc a- nereului p rim ii dc la noi. Si, pen faţa de rec epţionarca vagoncîelor mai c'iuat minereu. minereu existente in zăcămînt. Ca
paraţii. De asemenea, s-a urm ă rit de laudă la adresa mec ani/aloi ilo r semenea, trebuie îm bunătăţită m un Pc* linia m ăsurilor lualc sc înscrie dre t-‘bnico-ingiiu.'ieşti cu experien
*— a prec izat Iov loan I Ieşeni ca de educare a activului Iară ele tru a ne demonstra că procentul de ieşite clin mină. .Atunci când sterilul
îndeaproape reducerea preţului de si înfiinţarea vitrin e i cu i buturi ţa in m inerii, descriu şi explică
cost al re paraţiilor prin rccondiţio- In raionul Scbcs sînt însă si gos partid sj n tineretului. steril vizibil in minereu depăşeşte vizibil ii» minereu depăşea procen Aşezată la lor vizibil. c*:i c onstiioi'* cursanţilor m rlodclc dc exploatare
narca unui num ăr cit mai mare de podării colective ca cele din Cîusu. La S iM T Miercurea luc i oază un eu mi il 1 lim ita admisă, no-au in tul admis, se luau măsuri operative un alt mijloc eficace dc* critică la
piese Un alt obiectiv urm ărit a fost Ghirbom , Şpring şi altele* care nu au role: tiv de mecanizatori, harnic i si vitat la Hunedoara. Intr-o zi. câţiva Va.gonetele cu steril erau manevrate adresa ec hipelor si brigăzilor < ue folosite la m in a , Telinr. Expunerile
executarea în bune condiţii a re vi obţinut rezultate pe măsură posi pricepuţi M ilitin d pentru mobiliza uicaiuă în vagonete steril vizibil lo o ie iire sint însoţite' de lecţii prac
z iilo r la maşinile agricole aflate la b ilită ţilo r Aceasta dovedeşte că şi rea tuturor luc lătur ilo r la înfăptui m ineri au răspuns invitaţiei. Atunci pc* linia „m oartă” şi anunţat iuda- tice de cunoaştere a minei -oului şî
sediile brigăzilor de trac tnarc. îo ac tivitatea brigăzilor de trac toare rea h o lă ririlo r adoptate de către co ei si-au dat seama că fiirn a lişlîi isi .lă şeful dc echipă sau brigadă, care La mai puţin (Ic* o lună după lua sterilului.
Pentru ca înecările agricole clin care deservesc unităţile respective munişti. pentru ridicarea tuturor intemeian a firm a ţiile pe câteva gră a extras minereul respectiv să vină rea acestor măsuri, calitatea mine Deşi in prezenl ne aflăm p** un
campania dc prim ăvară «a se des nu existat unele deficienţe' în c ec*a brigăzilor de tractoare la nivelul ce mezi de stei il ales ele ci. la suprafaţă pentru a-si vedea ..ope reului a început sa se imbunătăhxis
făşoare in bune condiţii. înainte dc ce priveşte folosirea din plin a tim lor fruntaşe*, colectivul de mecani Că* s a petrecut atunci in con ra” . Exigenţa şi grija pentru calita că. Tot mai puţine* echipe si b ri drum bun. totuşi, nu trebuie să ne
a fi deplasate brigăzile de tractoare pului prielnic pentru lucru şi u tili zatori dc* In S.M T. Miercurea îşi va ştiinţa ace. tor oameni, c greu ele găzi apăreau eu robot pe gr.dicul declarăm m ulţum iţi. Acord ind in
în gospodăriile colective pe caro le zarea tractoarelor şi a m aşinilor n- spori aportul la conţinu.i consolida tea minereului a mcis pină acolo continuare atenţia cuvenită calită
deservesc, biroul organizaţiei de grirole n i randament maxim Nu a re a succeselor înregistrate de că spus. Destul că, rcintorşi la mină. nu incit vagonctelc cu steril au fost re- ca lilăţii. In abataje. !a staţia de sor ţii, colectivul minei T cliiic este ho-
bază a îndrum at şi s p rijin it con tainas in afara c riticii iviri faptul că tre G.A.C. din raionul Sebeş pe ca povosiit ortac ilo r ceea ce au văzut. bntatc şi scăzute din produc le» echi tare şi bandă de elnubaj. fiecare lărît să* livreze beneficiarilor numai
ducerea S M T si com itetul sindic a la uncie brigăzi cum sînt cele din lea În tă ririi lor clin puiu l de vedere Cai»» in aceiaşi tini]) com itetul de pei respective. m uncitor dovedea o exigenţă ere*.-
tului să organizeze o consfătuire de Oaia si Şpring. <e face risipă cir car partid a tăcut o analiză temeinică O rganizaţiile de partid de la sec ciudă faţă de calitatea muncii lui minereu de bună calitate, să sporeas
producţie cu toţi mecanizatorii. Cu buranţi si lu b rifin n ţi. crea (e a dus economic şi organizatul ie. că si mai mult conţinutul ele metal
arest p rile j m ecanizatorilor li s-an la ridicarea preţului de c ost al luc j .i- a c.ni/cioi care conduceau la cali toarele I şi II au analizai de mai Părerea fiu nnlistilor devenise cai to în minereul extras.
ndus la cunoştinţă sarcinile dc - r ilo r executate. De altfel problema N. TlltC O U tatea siob.j a minereului livrat. Con- mulio ori calilalca minereului. Şi dc iul alia Acum. ei o spun răspic jt ;
ce le au de realizat, un mare nu reducerii cheltuielilor pe hanlru a m inerii din 'IVliuc ne ajută, liv riu - Ing A LE X A N D R IN A u o m i a
m ăr dintre ei luînchi-şi angajamente fost scăpală din vedere si de călrc chi-ue minereu ele bună calitate. şeful serviciului C’.TC .
mobilizatoare *n in trecerea sociali organizaţia de bază, din care cauză
O
stă organizată între tractorişti si b ri preţul de cost pe haotici a Inst mai jcrrn I j j
găzi. mare dec it rcl prevăzut Dacă biroul M ofeta T L id W Jfi f s
organizaţiei de bază urmărea mai 5 s a . 9n sprijinul producţiei
Ca urm are colectivul de me îndeaproape generalizarea experien
canizatori a reuşit că efectueze
ţei pozitive acumulată de brigăzile ((■'i nun e din pag /)
un volum do lucrări agricole echi rari.' au obţinut c ele mai bune rezul Şi Maieu îî arătă im ărulni cum clic . schiţa câte un zâmb?t Era m ul In prim ul semestru al acestui an, mare. produc tivâlnl v» muncii a rros-
valent cn aproape 100 000 de lia n tate. activitatea economică financia tea exterioară a sertarelor se ume trebuie s.i execute corect tetuşa- ţum it i un» 11in wiză. mişcarea de inovaţii si raţionalizări «iii m uli
ţii. Analizând însă felul m m s-nu re ră a S.M T s-iir li îm bunătăţit sim zi. Pe la etanşeitate se scurgeau rea capului de regulator. — Asa zâe şi cu. Merge bine. din cadrul exploatării noastre s-a In pivzenl. in radrul cabinetului
In zilele care au urmat, comu
nostru sc far intruse pregătii». -Sin:
alizat prevederile pla n urilor pe cam ţitor. în arest scop trebuia acordată picuri de apă. Maieu Vasile îl privi nistul Mărcii s-n ocupat şi inai I’oţi executa oric e luci are singur. desfăşurat la un nivel necorespnn- confecţionate machetele şi prototi
zător. Puţinele inovaţii prezentate
panii se conclnlă că realizările o b ţi mai m ultă atenţie analizării in şe pe Voi ea. Ea ţa acestuia se înro mult de ea li fie-a rea tuiăi ului Voica. Eşti stăpin pe meserie. la cabinetul tehme nu aveau ca o- purile celor mai bune inovaţii in
dinţele dcendale a modului cum se şise. — Mă voi strădui să fiu întot
nute sînt sub nivelul posibilităţilor. L-a îiuli uniat s.i citească rev iste deauna la înălţim e — a spus Voica b ic rliv rezolvarea problemelor cen vederea participării In expoziţia de
înfăptuiesc sarrmPc de producţie, — Iii, se maî uilim plă Demon
Cauzele care au determinat exis si căi ţi iv-lmice. i-a arătat să locă Angajam entul si-l respectă. De trale pc cate le reclama înd e p lin i inovaţii organizată ele trustul m i
rit si cheltuielile cu care fiecare b ri ica zâ serialele — spuse era Im rea planului. In urma analizei ră nier Deva, in zilele dc Jl — 12 de
tenţa unor asemenea stări de lucruri Maieu. diferite schiţe. Purta zilnic discu mai multe luni execută num.ti lu
gadă a realizat lucrările agricole. ţii interesante, pe teme ele pro crări de calitate bună Este ev i- n ile de com itetul de partid si a mă cembrie ne.
an fost analizate pe larg de călrc Voica M iliai execută rele spu.so. ducţie. II punea s.i execute ope dcnţiiit in intreccrea socialistă. U i surilo r luate, in activitatea cabinetu S IL V IA OPHISA
comunişti cu p rile ju l adunării de St lins»* apoi toate piesele si U* puse ra ţii tot mai complexe Intr-o zi mind exemplul comunistului M ai lui tehnic s-au înregistrat progrese. responsabila cabinetului tehnic
dare de seamă si alegeri rare a n- Spre rezultate pe bancul de lucru. Comunistul l-a pus sa ajusteze si sa monteze eu Vasile, se preocupă acun» cu La sfîrşilul celor II luni, numărul
Maieu cercetă piesele.
vnt loc recent. In acelaşi tim p s-au — Pc* Oglinda capului sint r i manivelele si paralelogramele dc multă seriozitate de ridicarea ca inovaţiilor înregistrate la cabinetul
tehnic a fost de 5G. Din acestea, 32
scos la iveală rezervele rare au ră tot mal bune duri, canale. Din această cauza nu la regulatorul unui cazat». „Vrea lific ă rii tînărului Petcslie Vasile. sint deja aplicate in producţie, adu Destinaţia: Hunedoara
— Prinde bine băiatul — ne spu-
mas nefolosite sau au fost slab va a putut fi montat perfect dans. să mă încerce. Trebuie să reuşesc " nt'n Voica. In curîncl va fi în rind când o economic poslcnh ulală in
Capul de la regulator nu a fost In afara a ctivită ţii de producţie,
lorificate. pentru creşterea continuă Ţ in in il scama dc succesele obţinu — si-a spus alunei Voica. Şi, stâ- cu noi E disciplinat, ascultător. Ii valoare do 80 800 lei anual.
bine retuşat in tim pul lucrului şo- Din inovaţiile cu eficienţă econo colectivul exploatării noastre par
a p roductivităţii muncii pe tractor te. darea dc scamă şi numeroşi par bărul nu a fo.a ţinut bine. a tre piri pe sine. a început lucrul. Mar place meseria. mică marc, ce vin direct în spri ticipa ru entuziaştii şi la acţiunile
fizic si reducerea preţului de cost ticipanţi la discuţii au arătat faptul pidat. cu Vasile il urmărea atent. Perie». * 2 'te jin u l realizării sarcinilor de pro de muncă patriotică. Periodic sînt
Pe drum ul pe caic au păşit M ăr ducţie. poate fî am intită cea cu p ri organizate acţiuni de colectare a fie
cii Vasile si Voica M iliai, au mers vire la schimbarea soluţiei de pro ru lu i vechi. Pînă acum au fost co
si a lţi m uncitori care acum sint iect pentru halda de minereu sărac lectate si predate peste 513 tone de
exemple demne dc urmat. Hăt lâ in conţinui de metal, a părtinind co şeuri fieroa.se şi mai m ult de 1.300
na Gheorghe, Sucici Constantin, lectivului alcătuit din ing. loan Poz tone metale neferoase. întreaga can
Munteanu Petru, Sa bău Sever, liâ- titate de fie r vechi a luat drum ul
mie Trainn. .Vasiu IIio, Groza V a nă ren. Petru Miloş şi Glieorghe Hă- o ţclă tiilo r hunedorene.
lentin sini numai ciţiva dintre cei y.ulea, care aduce economii ame- S-au evidenţiat tin e rii din orga
calculnte in valoare dc 435 000 Ici
caic au învăţat meseria la A te nizaţiile U.T.M. de la sectorul I şi II.
anual Altă inovaţie aplicată este
Paralel cu preocupările pentru în tehnica secui ită ţii muncii. întrucât fondurile pentru protecţia muncii de copturirc Vinovaţi de acest lu lierele n M It Simeria si care cea a m aiştrilor loan Luca şî C"arol
deplinirea si depăşirea sarcinilor de în explorăm ea m inereului pot apă am intim : terminarea in întregime a cru se fac solii de echipe, caic p ri acum se preocupă de calificarea ti Lcopold. In urma unor studii fă M A T IC A A LEX A N D R U
plan. penlru îm bunătăţirea calităţii rea elemente noi. condiţiile dc lu sui toi ului dc acra j dc la Măgura, vesc supei iliria l executarea opera nerilor. In secţiile întreprinderii, cute, ei au reuşit să înlocuiască in- secretarul com itetului
m inereului, conducerea tc'lmic o-acl- cru se pot schimba, ha E.M. It.uza mina Musariu. adîncirea puţului de ţiei de cuplurile, cit Şi m aiştrii care m uncitorii cu experienţă, in fru n că rea rea manuală a iam bicului în organizaţiei U.T.M.
m inistrativă a Exploatării miniere s-a introdus „m om entul de protecţia la orizontul 100—210; s-a executat nu au luat n iri o măsura îm potriva te cu com uniştii, sini neobosiţi edu rai icră cn screpere mecanice Cn u r dîn sectorul I
liarza a acordat o atenţie deosebita muncii'*. Despre ce este vorba ? La pe o lungime de 800 m vin canal do elim inării deficienţei am intite. La catori. adevăraţi părinţi pentru cel
asigurării securităţii muncii, creă începutul fiecărui schimb, m aiştrii aeraj la orizontul 210. In punctul scctoorclc 200 si 210 — mina M u tineri. Ei au deschis in cadrul în-
rii unor condiţii tot mai bune de dc re vir le tac m uncitorilor clin Măgura s-a montat un ventilator de sai iu II. II — mina Valea M orii si ireprindei ii o adevărată şcoală a
lucru. An de an au lost aplicate mă grupe, la faţa locului, iii» scurt in ■2.r»00 ni.r./m inut, iar la mina Valea 2 — mina Musariu I regulile dc colectivului De aceea, despre eî
suri eficace. Şi rezultatele au lost structaj M orii s-a săpat un suitor cu c» lun transport in subteran nu sint întot se vorbeşte cu respect, sînt lot fhi ne cinstea
bune. Asigurarea securităţii muncii Au lost luate si alte măsuri. De gime de 330 m. Depozitele do ex deauna respectate La controalele mai apreciaţi si stim aţi de între
s-a îm bunătăţit. pildă, agitaţia vizuală a lost axată ploziv au lost amenajate corespun executate s-au găsit vagonete ncasi- gul colectiv dc* muncă.
Conducerea exploatării şi condu in mare parte pe felul cum trebuie zător norm elor ele tehnica sc:.n i- gurnte, lăsate libere. Vagonetarii nu
cerile sectoarelor, îndrum ate de o r respectate normele de tehnica se tăţii. S-au confecţionat 520 grătare au respertat întotdeauna distanţa
ganizaţiile de partid, au întocm it curităţii. Apoi, au fost întocmite şi metalice pentru acoperirea rnslog.ia- prescrisă.
planuri de măsuri N T.S. cu respon difuzate gratuit tuturor m uncitoii- lelor. Penlru transportul explozivu Sint incă a rtificie ri care transpor Extinderea folosirii fi-a găsit... tocat
sabilităţi. La întocmirea planurilor lor instrucţiuni de N.T.S Biblioteca lui a rtificie rii au lost dotaţi cu lămpi tă exploziv cu lămpi cate an flacăra
s-a ţin u t seama de specificul fiecă tehnică a fost dotată cu cărţi .şi re cu acumulatori. M uncitorii care desc hisă, contrar N T.S Nu sc res izotopilor radioactivi in
rui loc de muncă. M ăsurile prevăzu viste din conţinutul cărora reiese lucrează in locuri umede au p rim it pectă dc către toate echipele mono
te au fost concrete, fapt ce a per modul de respectare a N T.S., cum haine caneuicato. iar celor care lu grafia de armare. Uneori operaţia ele industria constructoare D um itru Flcacă. acel om robust, p iin (inc ştie ce cămăruţe sau slu-
m is urm ărirea felului cum sînt apli trebuie asigurată protecţia muncii crează in toruri înclinate li s-au dat pusearc se face de către persoane plin dc sine, care s.* plimba p lin dia unele metode dc însuşite a bani
cate Accentul a lost pus pc* cunoaş Cu p rile ju l adunărilor grupelor sin gcnunchieio E lectricienilor li s-;»u neautoi i/ate. Asemenea c azuri au toată ţara cn vodă prin loboda, în lor clin avutul obştesc. Cei din con
terea d* călre toţi salariaţii n nor dicale s» a consfătuirilor ele produc chit mănuşi dielectrice, eismt* din fost in tîln ite la sectoarele 3 — mina de maşini cepuse să sc facă binecunoscut. Pu ducerea T.A.P.L. Deva nu se prea
#
m elor de tehnica securităţii, respec ţie s-a analizat, pe lingă alte proble cauciuc eh. Staţiile de comprcsoare Musariu I şi 250 — mina Musariu tea fi în tiln it peste tot : pe aeropor fră tn iiiin u de ceea ce se petrecea la
tarea lor întocmai. me şi felul cum au lost aplicate mă şi maşinile de extracţie au fost pre III. La sectorul 250. mina Musariu fn industria constructoare dc ma tul clin Dev a sau din Tinnsoa» :i. în cantină sau In bufetul „P ă ltin iş" pe
Pentru cunoaşterea temeinică de surile pe linia N.T.S. Noii angajaţi văzute cu poduri izolante şi cu tă III. artificie ru l Brîncus Vasile a lă şini se oxtinde folosirea izotopilor acceleratul dc Uucuiesii etr Sa nu m otiv că acolo au pus un „om de
Călre toţi muncitori» a norm elor de bliţe avertizoare. sat pe m inerul Lazăr I.iviu să în radioactivi pentru controlul calită sc ci cadă că un on» cat e munceşte bază". Pleacă insă, fura pe rupte.
tehnica securităţii, in cursul aces si m uncitorii care nu an o calificare Măsuri eficace au fost luate si în carce găurile cu exploziv, fără ca ţii pieselor si a procedeelor tehno nu |X)t»ic să realizeze aşa ceva. Acest Sume mari dc bani erau însuşite
corespunzătoare au fost repartizaţi
tui an. la E.M. Rnrza s-a prelungit să lucreze pe lingă m ineri cu expe coca ce priveşte prevenirea îm bol acesta să fie autorizat. .S-au în lîl- logice. O scrie dc întreprinderi, cum cetăţean, reuşise, insă, cn într-o pe prin Ici dc fel (Ic metode Dar u l
durata instructajului c»» f> zile. Dară rienţă. care au o înaltă calificare n ă virilo r profesionale. Sub îndrum a •» ii cazuri cind deşi puşca rea s-a e- ar fi Uzinele mecanice din T r Se- rioadă scurtă de tim p să trăiască pc ciorul nu merge dc multe ori
înainte, pentru noii angajaţi, pe Inginerii si tehnicienii au sp rijin it rea com itetului dc partid, conduce xccutat de către persoane autorizate, verin. Uzinele de utilaj clum ic si ra picior maro prin mijloace necinstite. la apă.
rioada ele instructaj era ele 0 zile, rea exploatării s-n ocupat do stabi acestea nu au luat măsuri de eva fin ă rii dîn Capitală, „Steagul Hoşu“ U nii il admirau pentru modul cum Cu ocazia unui rnnlrol s-au des
acum ca este de 13 zile Lecţiile ple mai m ult m uncitorii în ceea ce p ri lirea fro n tu rilo r de lucru în care tre cuare a m uncitorilor din frontul de din Braşov a.u fost înzestrate cu n- reuşea să sc „descurce14, a lţii insa coperi: sursele aducătoare dc* „ve n i
date în cadrul instructajului sint veşte cunoaşterea si respectarea nor buie aplicate măsuri de combatere a lucru. An încălcat normele de teh parnte proprii de defcctoscopic cu erau indignaţi de felul lui de viaţa. tu ri". D. Picată a inccrrni sa in ti
strins legate de specificul locului de melor ele tehnica securităţii In con- prafului. S-n extins folosirea perfo nica securităţii munc ii şi arii fie ie izotopi radioactivi. Aic i se lac în D um itru Pleacă era gestionar la mideze organele dc control.
hoalele pe care ei le executau le-au
rmincă şi diferă In funcţie de pro arătat corn ret cum trebuie să-si o r ra jului umed la peste 100 locuri de rul Demian Viorel. vagonetarii Do- jirezent lucrări pentru determinarea bufetul „P ăltiniş" clin Deva. Bufe — Ce vreţi de la mine ? Eu sint
fesie. Pentru ea lecţiile piv.late să ganizeze lucrul, cum să folosească muncă. In suitoarele de la orizon broiu Tosif. Vasiu Teodor ş a. uzurii pieselor prin frecare la mo tul, aflat în centivd oraşului, cu iii» om cinstii. X-avcţi ce face?
fie asim ilate maî bine, sînt urmate turi s-a introdus si extins lucrul cu La E.M. Barza se put si va tre toarele eu combustie internă. La in- bun vad comercial, era vizitat z il Cei tare au v e rific a t gestiunea au
de dem onstraţii practice la locurile corect maşinile şî utilajele pentru a măşti M uncitorilor li s-au făcut pe bui să se obţină rezultate mai bune (reprindetc'a „P rototipul" din Capi nic de numeroşi consumatori Unii. dovedii cii nu nvm re la ie Ei nu au
de muncă, uncie noii angajaţi au fost preveni accidentele. S-au constituit riodic analize medicale*. Dc cinând. în ceea ce priveşte crearea unor con tală a fost amenajat iii» laborator nem ulţum iţi de modul cum erau ser luat in seamă cele spuse dc gestio
încadraţi să lucreze. In acest scop. comisii care au controlat ti» toate d iţii bune de muncă. îmbunătăţirea special pentru cleic rtoscopie care fo viţi, aduceau vânzătorilor (oameni nar, dinei in vileag faptele lui.
fronturile de lucru felul cum au In E. M Barza a sosit caravana de loseşte izotopi radioactivi. dc încredere ai lui I lentă), cuvinte ( înd a ajuns in laţii Tribuna iu
la E.M Barza au fost recrutaţi teh microradiografie, care va examina securităţii muncii. Conducerea ex
nicieni cu experienţă, care s au ocu fost aplicate măsurile privind N.T.S. starea sănătăţii m uncitorilor. ploatări» va trebui să se preocupe De asemenea. în numeroase uzi de reproş. Lo bufet găseai tot telul bii popular id oraşului Deva. Du
pat în exclusivitate de instruirea In afară de aceasta, în cadrul ex mai m ult de această problemă, să ne au fost construite standuri mo de băuturi. Poate că lucrurile ar Vi m itru PI ea csi nu ii mai avui ce spu
noilor angajaţi. Instructaîuf s-a fă ploatării au fost organizate trei con Cu tonte acestea mai sînt cazuri cîntl controleze şi să ia măsurile cuve derne de încercări, cate servesc la mers mai bine dacă gestionând nu ne. Dovezii*.' zdrobitoare •■onfirniau
cut după un program judicios întoc ţi oale obşteşti. Constatările făcute unele instructaje se fac superficial, nite pentru respectarea de călrc toţi probarea m aşinilor şi utilajelor. îna avea alte preocupări. Socotit <n ..om că îsi însusise din avutul obst sa
m it L-» term inarea duratei luî, mun cu Ocazia controalelor au fost dez nu sînt ut mate de demonstraţii prac m uncitorii a norm elor do tehnica intea in tră rii lor in fabricaţie de ele bază" in alim entaţia publică, Du 72.1133.85 Ici şi ii mai sustras in
complicitate* 112 borcane cu pastă
c ito rii au fost exam inaţi, apoi au bătute cu toţi m uncitorii, cu care tice (exemplu la sectoarele 13 — securităţii. Va trebui de asemenea, seric*. m ilru Pleacă S-n oferii să gestioneze
fost trecuţi în cadrul pixDducţjei. p rile j au fost luate noi măsuri pen mina Valea M orii si 3 — m i să se acorde o maî mare atenţie in In controlul ca lităţii pieselor, ca si cantina de bloc. Asa că s-arc inile dc tomate in valoare ele (5 080 Ici.
Instructajul început a continuat tru evitarea accidentelor. na Musariu l). Apoi. o parte din structajelor Inginerii si tehnicienii pătă o largă utilizare si ultrasunete lui sc* dublaseră. Dar. dac ă-f ( cu Judecind acest caz. Ti ihunaliil
sub alte forme, chiar la locul do Pentru prevenirea accidentelor m uncitori nu respectă normele de la rindul lor. au datoria s.j-i rsprii:ne le. Ele se lolosesc mai ales în atc tai la bufet pentru a discuta anu popul ir al oraşului regional Dcv.i
ii < michiiiiitni [>*« inculpat l;t 12 ani
muncă Lunar sau Vrimesti i:»I m un s a căutat să li sc asigure muncito tehnica securităţii. La sec toarele 00 mai m ult pe m uncitori in organiza îterele de material rulant pentru ve mite probleme privin d aproviziona
c ito rilo r li s-au tăcut in<ti •»• l.» je le rilo r condiţii bune ele lucru. 11» a- — mina Musariu II, 210 — mina M u rea muncii, exploatarea corectă a rificarea osiilor la vagoane, precum rea si deservirea in local, ţi sc spu muncii silu irii. 5 ani deci udare c i
gate de specificul locului ele muncă rest scop, fondurile alocate p.**i:ru m aşinilor şi utila je lor Numai astfel şi la uzinele ..23 August” din Capi nea (ă este la cantină. La cantină vică si confiscarea parţiala ii averii.
De data aceasta m uncitorii au fost protecţia muncii au fost folosite ju sai* iu III. 3 — mina Musariu I si 13 sc vor obţine realizări tot mai bune tală la conţi olul c a lită ţii pieselor de erai inform at că gestionarul trebuie De asemenea, ! n obligat să plăteas
puşi să demonstreze care sint şi dicios, executindu-se lucrări im por — mina Valea M orii s au în tiln it ca în asigurarea securi tăi*' munci' motoare. să fie In bufet. că despăgubiri civile in valoare de
cum trebuie respectate normele de tante. D intre lucrările executate clin zuri cind nu s-a executat operaţia (Agerpres). in lealitate, el se ospăta din plin G0.409,22 lei.