Page 33 - 1964-12
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂR ILE. U N IŢ l-V A l' V e r n i s a j u l e x p o z iţ ie i d e l a
C ITIŢ I
IN N U M Ă R U L M u z e u l d e a r t ă a l 11. I®. H ern ii ase
D E AZI
M iercuri la amiază, la Muzeul de ţu lu i (1435-1436), manuscrisul c a li
In dezbaterea activiştilor artă al H. P. Romîne, n avut loc grafiat al lui Teodor Logofătu dc la
răspindirea cunoştinţelor cul- vernisajul expoziţiei „M in ia tura şi M înăstirca Mişca din Transilvania
tu rn l-şliin ţifice ornam entul cărţii manuscrise din (1560) si altele.
+ Ibtxlucţia anim alieră poa Ţ ările Romîneşti, secolele X IV — In cadrul aceluiaşi muzeu a a-
te ii sporită continuu X V J Iir. vut loc ve rn isa ju l. unei expoziţii cu
(pag. a 2-a) Expoziţia cuprinde numeroase c- lucrări ale pictorului si desenatoru
C onferinţa de partid de xem plare ilu stra tive , pentru evolu lui elveţian H enri Tren Ic, sta b ilit la
la K.M. Lonea : Preocuparea ţia artei m in ia tu rii şi ornam entului noi în ţară in cursul secolului X IX .
com uniştilor — înfăptuirea e manuscriselor, prin tre cure piese Exponatele prezintă im agini ale u-,
xemplară a sarcinilor rare ca: manuscrisul caligrafiat al nor vechi monumente dintre care
lui Nicodim, ce) mai vechi manus unele nu mai cxisiă astăzi, cum sint
+ Cursuri pentru ndicarea
Hrean aicomiietuiui regional hunedoara a i rm.r. st ai sfatului popular regional nivelului de cunoştinţe al mun- cris din Ţaiia Romîneascâ (1.-104- Cîu.m Mavrocoi d aţilor de )a Foişor,
H05), manuscrisul caligrafiat al lui
citoVilor G avrîl U ric dt* la M înăstirca Neam turnul bisericii Sin-Nieoară etc.
(Agerpres).
(pai;, a 3-a)
e pe«ţe*hotare
ANUL XVI. NR. 3095 JOI 10 DECEMBRIE 1964 A pagini, 20 bani ' ** (pag. a 4-a)
Magazine specializate pentru desfacerea
v , ^ »mjn y . pieselor de schimb necesare întreţinerii
produselor de uz îndelungat
M inisterul Com erţului . In te rio r îndelungată se vor organiza raioane
organizează în Bucureşti şi în toate specializate cu asemenea piese. De
centrele regionale magazine specia asemenea, o dată cu omologarea
lizate pentru desfacerea pieselor de
AJroduse refractare tori. Repartizaţi judicios pe schim schimb necesare în tre ţin e rii produ produselor se vor întocm i şi nomen
clatoarele pieselor de schimb c a rţ
m uncitorilor
buri, ei le-au arătat
cum să-şi organizeze activitatea pen selor dc uz îndelungat. In aceste u- vor face parte integrantă din con
de bună calitate tru ca tim p ii productivi să crească, n ilă ţi cum părătorii vor putea găsi tract. In magazinele speiiallznta
cum să exploateze mai raţional ma piese de schimb pentru televizoa pentru desfacerea pieselor de
In cursul acestui an, colectivul şinile ctc. re, aparate de radio, maşini de spă schimb auto vor funcţiona tehnici
de muncă de la întreprinderea de Aplicarea acestor măsuri şi<ui do
produse refractare din B aiu Mare vedit eficacitatea. C olectivul între lat rufe, aspiratoare etc. In u n ită ţi eni îndrum ători.
b obţinut o scrie de succese. Pla prinderii şi-a depăşit planul în cele le chix? desfac m ărfu ri de folosinţă (Agerpres).
nul de producţie a fost depăşit ) l luni la toţi indicatorii. La pro
lună de lună, iar calitatea produ ducţia globală şi marfă sarcinile au
selor a fost îm bunătăţită. Faţă dc fast depăşite eu circa 1 la sută. Pro
anul trecut. în acest an d u ra b ili ductivitatea m uncii a lost realizată Autobuz pentru şcolari
tatea produselor refractare a cres în proporţie dc 10J .8 la sulă. La sul
cut cu 1 la sulă. Dc la beneficiari fura de carbon planul a fost depă bine. Insă. o dată cu sosirea anotirn-
nu s-a p rim it nici un refuz, nici o şit cu 2,5 la sulă. In oraşul Simeria, prin g rija par pului rece, un num ăr tot mai mai:e
reclamai ie. D im potrivă, pentru ca Cele mai bune realizări le-au ob tidului, s-a construit in arest an o de elevi, care locuiesc mai departe
litatea bună a produselor refracta ţinut m uncitorii din secţiile sulfu şroala de 8 ani, unde învaţă peste de şcoală, întirziau aproape zilnic la
re livrate, oţelarii de la C.S. H u ra de carbon, chimică, filatură şi a 000 de copii ai oam enilor m uncii din ore. pierzînd în felul acesta m inute
nedoara au adus m u lţu m iri colecti lll-a . localitate. preţioase din lecţii.
vu lu i întrep rin d e rii. S. 1VANMCSCU Şcoala a fost încadrată cu cadre La intervenţia şcolii, cu s p rijin u l
Pentru obţinerea acestor succese corespondent calificate, iar cei doi directori, tova organelor de partid. I U T A. Deva
au fost aplicate in producţie mă răşii Kusu Viorel ş» Bildea Ion. s-au a pus la dispoziţia şcolarilor un au
suri tehnîco-or.qa ni za lorice eficace. dovedit de la început buni în d ru tobuz pentru transportul lo r la şcoa
Organizarea m uncii s-a îm bunătă Feste sarcinile mători ai cadrelor didactice în pro lă şi acasă, creindu-li-se astfel con
ţit. In cadrul brigăzilor m uncito cesul instructiv-educativ.
r ii au fost repartizaţi mai judicios de plan Cu aju to ru l p ă rin ţilo r s-a amena d iţii optime pentru învăţătură.
pe operaţii' de lucru. Ei au exploa jat curtea şcolii şi s-au aranjat sălile Prof MARFA JO ANDHEA ;
ta t mai raţional m aşinile şi u tila je de clasă. Se părea că totul merge Şcoala medie Sim eria ^
le; s-au preocupat îndeaproape de De la începutul anului şi ptnă în Brigada condusa de minerul Rudic Constantin, de la E. M. Uri-
ridicarea ca lifică rii profesionale. In prezent, colectivul de muncă de la coni, şi-o depăşit în fiecare lună sarcinile de plan.
acest an. peste 100 m uncitori au termocentrala Uzinei „V icto ria " din In fotografie: minerii unui schimb din brigada amintită, înainte D IS C U Ţ IE C O L E C T IV A D E S P R E
frecventat cu regularitate cursurile Călnn, îndrum at de organizaţia de
de ridicare a ca lifică rii. Paralel cu partid, a obţinui succese frumoase de introreo în mină.
aceasta m uncitorii dc aici t s-au în producţie. Lună de lună sarcinile
preocupat de întărirea disciplinei, de plan au fost depăşite. In luna TRANSPORTUL IN COMUN
de elim inarea tim p ilo r neproduc noiembrie, planul a fost depăşit cu
tiv i. peste 300.304 kWrh. Planul anual dc Folosind raportai maşinile
P. IACOB energie electrică a ‘fost depăşii cu
corespondent 4.260.513 kWh. M uncitorii, inginerii şi tehnicie c? le aveau de îndeplinit, au repar ÎN ORAŞUL HUNEDOARA
Aceste realizări se da tocesc mai nii de la sectorul de investiţii al Ex tizat m uncitorii judicios pe operaţii
m ultor factori. Mai in iîi trebuie ploatării m iniere Peîrila, îndrum aţi de lucru, explicindu-le concret ce mare. Aceasta deoarece maşinile nu
Depăşiri subliniat faptul, că tonte agregatele îndeaproape de organizaţia do partid, au de făcut. Iarna a Intrat în toate drepturile seu este grupul de laminoare, unde
au.fost exploatate moi ra ţio n a l Ele au obţinut succese dc scamă in pro D ’iifre cei care au obţinut re a li ci. Motocicletele, bicicletele au fost călătoresc zilnic m ii de oameni. sînt bine întreţinute* şi exploatate
de către şoferi. Unii dintre ei, cum
la toţi indicatorii au fusl întreţinute şi reparate bine, ducţie. In luna noiembrie ei şi-au zări mai hune, am intim pc m unci bine curăţate şi puse la adăpost. Po Ei vin clin Măcăştie, Mînerău, Boj, sînt loan Chica şi Constantin Dideă,
de Către m uncitori calificaţi. Apoi, depăşii sarcinile dc plan la indica torii din brigăzile conduse de tova sesorii lor ca şi ceilalţi oameni ai Zlasii, Hăşdat. Teliucul M ic şi clin nu îngrijesc maşinile, iar şoferul
m uncitorii de la term ocentrala' U zi munci din Hunedoara, folosesc, pen oraş Noi ne străduim să asigurăm
M un cito rii, inginerii şi tehnicie to rii m etri lin ia ri şi m etri cubi cu răşii Kalath Otto, Dogariu Sebostian. tru a se deplasa la locurile de pro oam enilor condiţii optim e de trans loan Coţofană perm ite călătorilor să
n ii de la Întreprinderea „Viscoza" nei „V icto ria " din Călan au folosit 9,3 la sută şi respectiv cu 7,7 la sulă. care şi-au depăşit planul cu 40 la ducţie sau în scopuri |>crsonal3. ma port. Peni i u aceasta maşinile ire- transporte obiecte mari care provoa
din Lupeni, îndrum aţi îndeaproape din plin tim pul de lucru şi şi-au o r Aceste succese au fost obţinute ca sută şi respectiv cu 27 la sută. cit şinile I C O Din aceste moiive, ma buie să circule de la 5 dim ineaţa că nem ulţum iri.
dc organele şi organizaţiile de ganizai mai bine munca. Inginerii urmare a îm bunătăţirii organizării şi cei diu brigăzile conduse de Flc.ş- şinile F.G.O sînt m ult solicitate mai şi oină la 1 noaptea. Totuşi, transportul In comun tre
partid, s-au preocupat in acest an şi tehnicienii i-au s p rijin it concret muncii, folosirii raţionale a m aşini ran Constantin şi Tălaru PGtrn, caic ales în orele de v îrf, cind m uncitorii Despre condiţiile de care dispune buie asigurat în cele mai bum: con
mai m ult de îndeplinirea ritm ică a in acest scop. lor şi utilajelor, preocupării susţinu şi-au îndeplinit sarcinile dc produc intră sau ies din uzină. In această întreprinderea n e a vorbit tov d iţii. Pentru aceasta, sînt necesare
sarcinilor de plan. In producţie au La obţinerea succeselor, am intite o te pentru ridicarea cunoştinţelor pro ţie în proporţie de J25 la sulă. perioadă, sarcinile lucrătorilo r dc la Laurenţiu Duţ. şeful serviciului anum ite măsuri. Despre măsurile
aplicat măsuri bine chibzuite. M a conîribuţic însemnată au adus-o io fesionale ale m uncitorilor. Şefii de I. CARPEN întreprinderea de gospodărire oră transporturi al I C O. luate ne-au vo rb it iov. Laurenţiu
şinile au fost deservite mai ra ţio va iaşii Moghcrusan loan şi M ala brigăzi, ţinind seama de sarcinile corespondent. şenească Hunedoara sînt sporite, lată — Faţă de anii trecuţi, condiţiile l>uţ şi Romulus ÎMurcşon, secretarul
nal de către m uncitori calificaţi. d ie Ghcorghe, mecanici principali de transport s au îm bunătăţit. Pe organizaţiei de bază P.M.1L
Toate maşinile şi u tilajele au fost de turbină, G runiţan Leontin şi Pu F i e r v e c h i gjCBBirca o f e l ă r i i de ce am considerat necesar să o r lingă un num ăr mai mare dc maşini, — Părerea noastră este că putem
ganizăm o discuţie colectivă cu mai
întreţinute şi reparate bine. Ca u r păză Aurel, mecanici de cazane. A le m ulţi tovarăşi din conducerea I G.O. dispunem ele oameni cu o bună ca asigura un transport la nivelul ce
mare. ele au funcţional in bune xandru Elenţoaîca şi S/abo Franci.sc, Pentru a veni în ajutorul oţelari- gajamentul anual. Sectoarele S C B. Hunedoara, despre măsurile luate lificare şi cu un grad de conştiinţă rinţelor şi eu cele 31 dc maşini in
c.Qndiţiijni. electricieni, loan Ciubolea, Troian lor. care s-au angajat să dea in fie din cadm l secţiei de centralizare şi pentru asigurarea unui transport în mai înaintat. Şoferi ca Mogoşan Con funcţiune de care dispunem. T re
Organizarea m uncii s-a îm bună Iio rv a lh şi loan Neşiu, m aiştri şi care zi metal peste plan. cefei işti» telecomandă Simeria au reuşit să comun de bună calitate şi la timp. stantin. Tîheorghc Cojocca. Teodor buie insă să ducem o muncă sus
tă ţit în toate secţiile. In acest scop a lţii. din Simeria îşi intensifică eforturile colecteze în anul 1964 mai m ult de loja. Constantin Gheju, D u m itrii ţinută în rîndul unor şoferi care nu
in gin e rii şi tehnicienii întreprinde A. TU ZA în colectarea şi expedierea unei can 63.000 kg. fier vechi. Realizări fru — La ora actuală — spunea tov. Sandu sînt numai ciţiva dintre cei respectă programul. Spunem aceasta
rii i-au s p rijin it concret pc m unci corespondent tită ţi cit mai mari de fie r vechi. Co moase in această direcţie au obţinut losif H iiio ş, directorul întreprinde care îşi fac datoria în mod con deoarece se mai intîm plă ta unii
lectivul reviziei de vagoane din Si- şi m uncitorii de pe raza d istrictului rii, sarcinile noastre sînt mari. A uto ştiincios. In prezent, parcul aulo dintre ei să se retragă din cursă fără
m eria-triaj a colectat şi expediat ci L I din Simeria. buzele trebuie să transporte zilnic dispune de 51 autobuze. Hău este ca noi să ştim, provocând discuţii
nul acesta 264 tone fier vechi şi E. CMF/fU aproxim ativ 30 000 călători din H u -însă că dintre acestea funcţionează în rin riu iile cetăţenilor. Dc aseme
nedoara Si suburbiile oraşului. Fără
fontă veche, depăşindu-şi astfel an corespondent îndoială că cel mai aglomerat tra- doar 34. restul fiin d defecte nea, se mai înlîm plă ea niţele .ma
Am a m in tit tovarăşilor din condu şini să se defecteze pe parcurs fără
cerea I G.O. (fapt constatat cu oca a se lua măsuri urgente de punere
© Colectivul bibliotecii raionale ■ ~ zia unor sondaje), că celăţenii clin a lor în circulaţie. D ar cele mai
din Alba lulia, in colaborare cu oraşul Hunedoara nu sînt m u lţu m iţi m ari deficienţe s-au m anifestat in
biblioteca comunală, organizează lotuşi de calilaiea transportului in buna organizare a transportului. Pc
astăzi, in ju ru l orei 19, la Tciuş, comun Cele mai m ulte deficienţe se baza unor consultări cu tovarăşii din
o seară dc întrebări şi răspunsuri înregistrează în transportul m unci conducerea C om binatului siderurgic
pc teme zootehnice. Acţiunea o r to rilo r la grupul de laminoare Peş- Hunedoara, in urma discuţiilo r p ur
ganizată arc caracterul unui schimb tiş Aici, ca şi în alte părţi, maşinile tate, am stab ilit noi măsuri' de îm
bunătăţire a transportului în co
dc experienţă pentru responsabilii „Mişcarea comunistă, tea mai in doabe pentru pomul de iarnă. Dar. nu circulă cu regulai ilate. provo- mun. Astfel, s-a hotărit ra maşinile
bibliotecilor comunale din regiune, fluenta forţă politică a tim pului „Luna cadourilor" poate aduce cînclu-se aglomerări şi în tir/ie ri in
care urmează un curs dc specia nostru". Expunerea va fi fărută dc bucurii şi celor m ari, nu numai procesul de producţie. Despre aeeas- caic vin din exterior spre centru să
lizare la Alba lu lia către tov. Aurel Muntcanu. copiilor. I ii acest scop, unităţile de lă problemă au vorbit Iov. I. Iluroş aibă traseul pină ia blu'ming. Tn
L U C IA N MARCA <E) La S M.T. din Orăştic a ovul confecţii, încălţăm inte şi galante şi Laurenţiu Duţ. acest fel. m uncitorii nu mai sh\t
nevoiţi să schimbe maşina în cen
corespondent loc în ziua dc C decembrie un rie au fosl astfel organizate, incit — Cunoaştem faptul râ m ulţi câ- tru, deci nu vor mai pierde tim p.
© In cadrul m ăsurilor pentru schimb de experienţă p rivind pre cei care doresc să facă un cadou lălo ri sînt nem ulţum iţi ele calitatea
biimi desfăşurare a celui dc-al IV - gătirea u tila ju lu i agricol penii u frumos şi pc gustul lor, să-l poată transportului în comun. $i pc bună De exemplu, m uncitorii care vin de
la Boj merg direct la blum ing,
n il
Ica festival bienal dc teatru „I. L. campania dc prim ăvară. La schim găsi in magazine. (N. SUUCIIEA, dreptate. Se mai înlîm plă încă o se aşa cum se proceda pină acum, cînd
Caragialc". Casa regională a croa bul dc experienţă au participat in corespondent). rie de deficienţe pl in faptul că ma din centru, luau altă maşină. Acest
ţiei populare a organizat la 1 la- ginerii şefi si mecanicii controlori @ Colectivul T eatrului de stat şinile nn circulă cu regularitate, se
lucru s-a introdus şi pe a lte .traseg.
|eg o instruire a tu tu ro r instruc dc Ia toate S.M.T. din regiune. Cu din Constanta, aflat în turneu prin provoacă aglom erări etc. Pe noi ne Conform noului program, din maşi
to rilo r de teatru de pe cuprinsul acest prile j, s-au sta b ilit o scamă regiunea noastră, prezintă m iinc frăinîntă acest lucru. O parte clin
raionului. Cu acest p rile j. Iov. I. de măsuri menite să ducă la exe la orele 20, în sala „A rta " din deficienţe se clatoresc unor cauze nile in funcţiune, 0 sînt oprite în
Anghclcscu ÎMorcni, actor Ia Tea cutarea unor reparaţii de bună ca Deva, spectacolul cu piesa „Este obiective. D in cci 102 şoferi nece fiecare zi în rezervă pentru peri
trul dc stal „Valea Jiu lu i" Ic-a litate şi la reducerea preţului de vinovată Corina ?". sari. întreprinderea dispune doar de oada de vîrf. M aşinile de rezervă
vorbit instructorilor amatori des cost al acestor lucrări. © Astăzi dim ineaţă, 35 siderur 42. Apoi lipsesc o serie de sînt folosite şi in tim pul zilei pen
tru anum ite intervenţii.
pre etapele muncii pentru reali © „Luna cadourilor" a fost te gicii si constructori din Hunedoa piese de sclnmb pentru maşini etc. In orele de v îrf. maşinile vor
zarea spectacolelor dc teatru. Ase m einic pregătită şi de către con ra, au plecat cil autocarul O.N.T. Dar, pe lingă cauzele obiective tre porni din două în două minute. T ot
menea in stru iri vor avea loc şi în ducerea cooperativei orăşeneşti de Carpaţi in tr-o excursie ta C luj. Cu buie să recunoaştem că se manifes pentru îm bunătăţirea transportului
celelalte raioane ale regiunii consum Haţeg. In vitrinele şi in tă şi uncie deficienţe de ordin su
Fabrica dc htrtic PetreştL După operaţia de tăiere la formal, hîr- © In sala dc conferinţe a C lu acest prile j, ei vor vizita oraşul şl V. A LD U .«
lia care urmează să fie livra tă in coaie trece la operaţia dc sortare bului muncitoresc din C ugir se va terioarele magazinelor care aparţin 'o r viziona meciul dc fotbal Ştiinţa biectiv. N um ărul m aşinilor scoase (Continuare tn pag. a 3-a)
clin funcţiune (17), t-ste destul de
Iu fotografie: Muncitoarele Maria Uiscă I şi Suşana Tutela sortind expune astăzi la ora 19 conferinţa: acestei cooperative şi-a făcut apa C lu j — Dinam o Bucureşti. (A. UN-
coaiele de Iunie. riţia o bogată gamă de ju că rii, po G lIE ItE A , corespondentă)
DISCIPLINA — CARTE DE oprobiul unanim. „N -am treabă cu
nim eni" obişnuieşte să spună H er
R A I D ban Romulus, sticlind pe oricine, ne-
hiînd ,,în seamă ind ica ţiile m aiştri
lor, sfatul tovarăşilor de atelier.
U nii de la „m aşina de cusut* au
, V IZITA A C O LE C TIV U LU I alte obiceiuri. Cu Drăghici Cornel
a n c h e t a s-a stat în repetate rînduri de vorbă..
Drăghici a prom is că se îndreaptă,
că nu mai absentează. Se ţine de cu-
In fiecare zi, pe adresa redacţiei desfăşurate pentru Întărirea discipli vînt doar cîteva zile, pină la chen
trecut de m ult dincolo de porţile
sosesc scrisori din fabrici şi u/me, nei in producţie. şi obraznic — se ridică unul dintre Uzinei mecanice din Cugir. M unci zină, apoi iar lipseşte nemotivat, vine
m uncitori.
din mine sau de pc şantierele de V inovaţii n-aveau ce răspunde. tori cum sînt re c tilira to rii Dionisic în schimbul în care ii convine lui.
construcţii, ce ne aduc veşti despic „Nu ne este indiferent Nu-şi puteau justifica faptele. P riv i Slanciu, Tudor Grecu şi a lţii, sau Nu rare au fost cazurile cînd în u-
noile succese obţinute de colectivele rile tovarăşilor dc muncă, cuvintele cum sînt cei dc la montaj, printre zină s-a auzit că „D răghidi de la ma
de muncă în întrecerea socialistă. E- cum munciţi" lor aspre arătau că nimeni nu-i a- care V irginia Crama, Bărbii Eugen, şina de cusut" a provocat scandal. Şi
probă Ana Băiciue, loan Oniţă şi a lţii, s-au rectificatorului M olodeţ llie îi place
lo rlu i ile depuse pentru depăşirea — Am putea cere să fiţi m utaţi in făcut cunoscuţi prin priceperea lor, „paharul mare". Ca s-o demonstreze
Adunarea a avut loc cu cîtva tim p tuturor, a venit de cîteva ori la lu
sarcinilor de plan. preocuparea deo altă secţie, să fiţi sancţionaţi — a prin dragostea de muncă, prin con
in urmă. Erau de fată lucrători din cru... „afum at".
sebită pentru calitatea produselor, secţia m aşini-unelte a U.M. Cugir. intervenit Alexandru L iţu —, dar nu ştiinciozitatea de care dau dovadă.
Asemenea lucrători sînt şi la ate
întărirea disciplinei în producţie, Oamenii erau indignaţi. Cu Cnsma asta vrem. Avem nevoie dc voi aici. lie ru l de ascuţit clin secţia maşini-u-
Vrem să vă îndreptaţi. Nonă nu ne
iată ce caracterizează fiecare colec Petru, Şuşman Nicolae şi Sechercş este indiferent cum m unciţi. Dacă nclte. U nul dintre ei este si Hemus Despre ei s-a mai scris
Simion s-a stat de vorbă in repetate
tiv de muncă despic care ne scriu plecaţi din secţie, acolo unde veţi Herban. £f şi-a cîştigat. încrederea
lîn d u ri. Totuşi continuau să lipsea In coloanele ziarului nostru s-a
corespondenţii noştri voluntari. în scă nemotivat, să nu-şi realizeze merge veţi face la fel De aceea tre unanimă a tovarăşilor de muncă, s-a scris deseori despre succesele turnă
buie să răm îneţi la noi. Dar, să vă
drum aţi dc organizaţiile de partid, planul, să execute lucrări dc slabă schimbaţi. făcut cunoscut prin conştiinciozitatea torilor. ale lu cră to rilo r clin atelierul
m uncitorii, tehnicienii şi inginerii calitale. Ba mai mult, vorbeau o- De atunci au trecut cîteva luni. Cei cu care munceşte, prin grija deo de montaj al turnătoriei ni 1. sau
braznic cu tovarăşii care le arătau sebită pe care o acordă calită a!c fe ro via rilo r dc la Uzina „V ictoria "
luptă neobosiţi pentru ca numele co treî n-au plecat din secţie. Nici fam i ţii lucrărilor. Examenul de rid i
că greşesc. Intr-o zi Cosma a lost din Călan. S-a scris despre echipa
lectivu lu i clin care lac parte să fie găsit ascunzînd piesele rcbulate ca liilo r lor nu li s-au- trim is scrisori, care a categoriei de salarizare, pe turnătorului loan Gorgan, despre cea
înscris la loc dc cinste pe graficul să nu fie tras la răspundere. Biroul aşa c um li se promisese înainte de a care l-a prom ovat dc curînd cu suc a form atorului Z am fir X ic u riri, des
fi puşi in discuţia colectivului. Cos
întrecerii. organizaţiei de bază P.M.It. a propus ma. Şuşman şi Sechcreş şi-au ces, confirm ă părerea că Itemus H er pre m uncitori ca M iron Muntean,
să fie puşi în discuţia colectivului. ban este un bun m uncitor. Ca elev despre frezorii A chim Curăblilea şi
Mai sînt însă unii. puţini la nu dat seama că au greşit. Au sim ţit zi al şcolii medii serale, el se strădu
„Ne faceţi de ruşine!", „De te nu Teodor Goldca, sau despre tura de
măr, care prin atitudinile lor se a- vă în g rijiţi maşinile?", „De ce lip do zi ajutorul tovarăşilor de muncă, ieşte să nu fie cai nim ic mai prejos manevră condusă dc S ilviu Miisan.
bat de la disciplina ele producţie. siţi nemotivat de la lucru?", „De ce al lui Alexandru Liţu. Costache Mi- cloc it in producţie Exemple de conştiinciozitate, mereu
cluţ. Viorel Branea, Constantin Bin-
Munca perseverentă a organizaţiilor n-aţi avut curajul să spuneţi că aţi ţinţan şi a! m ultor altora. N-au mai A lă tu ri de aceşti oameni cunoscuţi în fruntea întrecerii, ei si-au cistigat
rebutat piesei.? şi le-aţi ascuns?", pentru rezultatele lor frumoase, unii respectul întregului colectiv din ti
de partid, opinia de masă a colecti lipsit de la lucru. S-au îndreptat O
„De cc..." întrebările au venit una şi-au făcut „renum e" pe alte căi. zi nă.
velor de muncă, au avut in m ajori după alta, aspre, pe măsura fapte dovedesc com portările lor, felul e- Tot in atelierul de ascuţit lucrează Cu ciţiva ani în urm ă în ziarul
xcm plar în caic îşi îndeplinesc sar
tatea covîrşitoare a cazurilor un efect lor cinile. * şi un alt Herban — Romulus. Nu-1 nostru s-a scris şi despre frezorul
pozitiv. Raidul de faţă, organizat de — Am încercat să vă ajutăm. Au interesează lucrul, este neatent, iar Muntean Constantin. El a reuşit —
redacţia ziarului cu sp rijin u l cores stat de vorbă cu voi tovarăşii de calitatea lu cră rilo r lasă de dorit. T o Sudorul Pop losif, de la Atelierele centrale „ Ardealul• din Alba
pondenţilor voluntari de la Uzina muncă, conducerea secţiei, biroul or Oameni cunoscuţi nul arogant, tu care vorbeşte cu to pentru prim a dată în uzină — să lulia, l$i depăşeşte lunar planul de producţie şi execută numai lucrări
mecanică din C ugir şi Uzina „V icto ganizaţiei U.T.M., biroul organizaţi realizeze 500 de radiatoare frezate de calitate bună El se menţine evidenţiat in întrecerea socialistă pe
ria" din Călan Îşi propune să scoată ei de partid Voi n-aţi luat in seamă Vestea despre hărnicia colectivu varăşii de muncă, deşi aceştia au În 11 luni.
In evidenţă cîteva aspecte ale luptei sfaturile noastre, ba aţi mal vorbit lui din secţia „m aşini de cusut" a cercat deseori să-l ajute, a atras (Continuare in pag a 3-a) Foto: V. ONOW