Page 34 - 1964-12
P. 34
Pag. 2 Diurnul socialismului Nr. 3095
I» DEZBATEREA «TIVISHLO» Postul de corespondenţi
Cărfi noi
RÂSPÎNDIREA CUNOŞTINŢELOR Bogate cunoştinţe despre lim ba S. F. D r a s t i c voluntari ne comunică:
noastră, accesibile unui cerc larg
de citito ri, prezintă lucrarea „C u
vinte rom încşti — O poveste a A n g a ja m e n te în d ep lin ite Microhidrocentrală
CULTURAL-STIINTIFÎCE vorbelor'* dc Sorin Stati, apărută Anul acesta, colectivul în treprin depăşirea angajamentelor luate. Pină Ia Arieş
in Editura Ş tiinţifică. P rim ul ca
pitol tratează despre originea cu
vintelor romîneşti, iar ccl dc-al derii noastre s-a angajat să producă la sfîrşitul lu n ii noiembrie, colecti
doilea, pc baza a numeroase c- peste sarcinile de plan 500 m c. buş vul nostru a dat peste sarcinile de
La plenara C om ilclului p entru cui tură şi artă al raionului ganizaţiile de masă, tov. Opîncaru xcm plc, legătura dintre istoria teni gater răşinoase, 1.000 m. st. lemn plan 622 m c. buşteni gater răşinoase, Colectivul de muncă de la gura de
Sebeş a fost pusa în discuţia activiştilor culturali activitatea de V ictoria arăta că aceasta este ne- vocabularului şi istoria socie de foc, 50 m c. lăzi de fag. să împă 4.125 m. st. lemne de foc, 51 m c. exploatare Arieş, aparţinind sectoru
răspindire a cunoştinţelor cu) tu ra l-ş tiin ţificc în unităţile cultura- satisfăcătoare. Se alcă tuiesc^^ne o ri tăţii. durească prin muncă patrioticii 20 lăzi de fag, s-au îm pădurit prin lui de exploatare Cugir, a construit
le de pe cuprinsul raionului, Itaportul prezentat în acest sens şi planuri comune dar nu se urmăresc U rm ărind evoluţia unor cuvin hectare teren şi să sporească produc muncă patriotică 30 hectare teren, prin muncă voluntară o m icrobidro-
discuţiile purtate pe marginea lui au scos în evidenţă nivelul cum sînt duse la îndeplinire sarci te, cartea oferă in fo rm a ţii refe tivitatea muncii cu 0.5 Ia sută. iar productivitatea m uncii a crescut eentrnlă. Cu curentul furnizat dc a-
crcscînd al propagandei ştlin ţificc, formele variate folosite» efi- nile înscrise. ritoare la dife rite ştiinţe, la is Buna organizare a- m uncii in sec cu 3 la sută lată de plan. ecastă m icrohidrocentrală se ilu m i
cienţa acestora în rin d u rile oa m cnilor m uncii. Dar, mai ales din In 'ra io n u l Sebeş, spunea tov. ing. toria cu ltu rii, a lite ra tu rii, a ar toarele de exploatare, întrecerea sus D U M ITR U BÎRSAN nează 5 cabane pentru m uncitori,
discuţii» a reieşit şi faptul că mai sint destule neajunsuri care Teodor Eugen, unele gospodării a- telor ţinută ce se desfăşoară la locurile de preşedintele com itetului două rampe de încărcare şi magazi
trebuie înlăturate. grieole colective — Apold, Cîlnic muncă, au condus la îndeplinirea şi sindicatului nul alim entar. In construirea acestei
etc. — ca urmare a aplicării unor In colecţia „Ş tiinţa învinge", a m icrohidrocentrale se evidenţiază
metode înaintate, au obţinut pro prin munca depusă tov. Nicolae B al
Forme de activitate nul îm bogăţirii cunoştinţelor profe ducţii sporite la hectar la (Uknîte E d itu rii T inerelului a văzut lu C h e r e s t e a p e ste p lan tă, V in tilă C utitei, IIie A ngliei şi a lţi
sionale şi de cultură generală ale mina tipa ru lu i volum ul in titu la t m uncitori.
colectiviştilor. culturi. Extinderea experienţei pozi „Cartea, un călător m ilenar" dc La sectorul de industrializare a D intre m uncitorii sectorului care
eficiente In t aportul com itetului pentru tive a acestor gospodării colective Horia Matei. lem nului din cadrul întreprinderii au contribuit mai m ult la aceste rea TOAN T IT IE N E
cultură şi artă au fost reliefate şi constituie un material deosebit de ir noastre se desfăşoară o întrecere lizări am intim pe tov. Viorel Ioves- preşedintele com itetului sindical
In anul acesta, Com itetul pentru alte forme eficace de răspindire a preţios pentru activitatea comisiei O nouă ediţie, revăzută şi adău susţinută pentru îndeplinirea şi de eu, Florea Aeurmuloaie, şefi de b ri de secţie
cultură şi artă al raionului Sebeş cunoştinţelor euhurnl-ştnnţifîce, care de răspindire a cunoştinţelor cultu- gită, a lucră rii „Itossini" dc Gcor- păşirea sarcinilor de producţie. M un gadă. M i hai Goronea şi Patru Za-
a obţinut unele rezultate bune în au contribuit la ridicarea nivelului rn l-şiiin ţifice . Nu a existat însă o gc Sbîrcca a apărut recent în ca depusă a dat rezultate bune. In 11 goni. gaterişti, Luca Iordan, pendu
activitatea de râspîndire a cunoş cultural al oamenilor muncii. suficientă preocupare in acest sens. Editura Muzicală. luni am produs peste prevederile pla la r ii. D um itru Domuţa, maistru, de Biblioteci mobile
deficitară a comisiei
A ctivitatea
tin ţe lo r c u ltu ra l-şiiin ţifice . De altfel pentru răspîndirea cunoştinţelor cul- ie nului de producţie 285 m c. cheres la hala de gatere si m ulţi alţii.
raportul prezentat în faţa plenarei tea de fag. 368 m c. cherestea de d i ŞTEFAN PROŞENIC Pentru ca m uncitorii de la sectoa
s-a op rit îndelung asupra acestei Problema nr. 1 — tu ra l-ştiin ţifice se datoreşte în p ri In ultim u l tim p, Editura pen
mul rînd s tilu lu i necorespunzător de tru literatură a publicat o scrie verse esenţe şi 10 m.c. traverse spe şef de brigadă la hala rele de exploatare şi alte locuri de
părţi. (Păcat cu nu a lacul acelaşi ciale. de gatere muncă să aibă Ja dispoziţie cărţi de
lucru şi privind deficienţele şi mai organizarea muncii muncă al com itetului raional pentru dc lucrări ale unor autori rom ini literatură politică şi beletristică, co
ales cauzele acestora). cultură şi artă care, printre altele, în lim ba maghiară. In traduce m itetul sindicatului a luat măsuri
E videnţiind foi mele folosite s-o Evidenţiind rezultatele obţinute, nu a analizat niciodată munca aces rea lui Dclnci .lozscf a apărut U tilaje noi de în fiin ţa re a unui num ăr de 8 b i
teia. De fapt, în cadrul plenarei s^a
arătat că propaganda ştiin ţifică prin discuţiile pui tale în cadrul plenarei arătat că com itetul nu a exercitat „Apus dc soorc" dc Barbu Ştc- blioteci mobile. Asemenea biblioteci
făncscu-DcIavrancca. Szilagy A n-
conferinţe s-a desfăşurat mai bine. au arătat că în activitatea comisiei o îndrum are şi un control eficient Sectorul de industrializare a lem cu 5 circulare. Tot aici s-a construit s-au în fiin ţa t in acest an la sectoa
Comisia de râspîndire a cunoştinţe de răspindire a cunoştinţelor cultu- asupra u n ită ţilo r raionale în subor dras semnează traducerea volu nului a fost dotat în acest an cu şi dat în exploatare un exhaustor rele de exploatare Cugir, Sibisel şi
lor c u liu ra l-ş iiin ţilic e din cadrul co ra l-ştiin ţifice s-au manifestat şi u- dine — respectiv casa de cultură şi m ului „A rh a ngh e lii" de Ion A g îr- noi maşini şi u tila je ceea ce ne-a pneumatic pentru evacuarea rumegu Grădişte, Ja ocoalele silvice din C.ena-
m itetului şi-a îndreptat atenţia în nele lipsuri. In prim ul rînd munca biceanu, ia r B alint T i bor „M a i permis să sporim producţia şi pro giu, Cugir şi Orăştie, la gura de ex
prim ul rînd înspre popularizarea nu a fost suficient de bine organi biblioteca raională. danul cu dragoste" dc Gcorgc ductivitatea muncii şi să realizăm în şului. Introducerea în producţie a ploatare Arieş şi în sectorul C.F.F.
p o litic ii partid u lu i nostru, formarea zată. B iroul comisiei, cum aminteau ★ M rhail Zamfireseu. condiţii mai bune sarcinile de plan. acestor utilaje a dus la creşterea pro Fiecare bibliotecă are un responsa
şi dezvoltarea concepţiei m atcrialist- unii tovarăşi, nu s-a în tiln it derît Ţinînd seama de deficienţele sem P rintre noile u tilaje prim ite se nu d u ctivită ţii muncii cu 5 la sută şi la bil care se ocupă de popularizarea şi
dialectice despre natura şi societate foarte rar pentru a analiza felul cum nalate, Com itetul pentru cultură şi Editura Tehnică a scos recent mără 3 circulare pentru spintecat, 3 distribuirea cărţilor. Munca desfă
a oam enilor m uncii înspre ridica sînt duse la îndeplinire sarcinile ce-i artă al raionului Sebeş are datoria de sub tipar volum ul 2 din lu pendule hidraulice pentru retezat, 3 uşurarea efortului fizic al m uncito
rea conştiinţei socialiste a aces revin, metodele folosite şi eficien sâ-si organizeze mai bine munca, să crarea Iui S, M. F ihtcnholt „Curs rilor. şurată cu cartea a făcut ca num ărul
tora. Cei peste 180 de lectori, cu ta acestora. In multe cazuri s-a lu desfăşoare o îndrumare mai compe de calcul diferenţial şi integral". fierăstraie electrice D.E.P. 800 pen La instalarea şi darea la tim p in c itito rilo r să se ridice la peste 2.000,
tentă. De asemenea, este necesar să
prinşi in colectivul comisiei raio crat la întîm plare. fără un studiu stabilească măsuri practice pentru Din acelaşi domeniu, Editura d i tru retezat buşteni în depozit, 4 funcţiune a u tila je lo r am intite şi-au iar al că rţilo r citite la 3.000 volume.
nale, precum şi intelectualii de Ia aprofundat al problem elor pe care dactică şi pedagogică a tip ă rit platform e pentru aburit şi 10 vago- Cele mai bune rezultate le-au obţi
sate au expus în acest an in faţa le ridică viaţa culturală şi socială a lichidarea lipsurilor sesizate, ridieînd volum ul I din manualul de „A n a neţi pentru manipularea m aterialu adus aportul tov. Iosif Şapi, meca
activitatea de răspindire a cunoş
oam enilor m uncii aproxim ativ 4.800 raionului. Aşa cum s-a subliniat si tinţelo r cu ltu ra l-şiiin ţifice la nive liză matematică" dc prof. ing. nic şef, Ioan D um itru, electrician, nut bibliotecile mobile de la sec
de conferinţe pe teme interne şi in în raport, deşi în planurile de mun lul sarcinilor care se impun. Marcel N. Roşculcţ. lui lemnos in depozit. De asemenea, Iosif Vesa, sudor, Ioan Budu, strun toarele de exploatare C ugir şi Orâş-
ternaţionale, de ştiinţă populariza că ale comisiei figura pregătirea pe (Agcrprcs) a fost m ărită capacitatea de pro gar şi Petru C hirilă, tîm plar. tie.
tă, medicale, agrozootehnice, ju rid i riodică n lectorilor, aceasta nu s-a ION CIOBO TA ducţie a secţiei lăzi prin dotarea ei IL IE G H IŢ A
ce etc. Acestea au strîns în ju ru l făcut decît sporadic, ceea ce a dus Ing. IL IE ŞERBANESCU responsabilul cu munca culturală
lo r o mare masă de oameni, co n tri la scăderea eficienţei muncii aces şeful sectorului în com itetul sindicatului
buind la lărgirea orizontului lor de tora.
cunoştinţe. U nii vorbitori au subliniat că în
In activitatea de răspindire a cu cadrul comisiei nu sc lucrează în
noştinţelor cu llu ra l-stiin ţifice o for perspectivă. Numai asa se explică C O M ITETU L EX E C U T IV A L S F A T U L U I PO PU LAR A L RFG IU N II
mă eficace folosită au fost în tîln iii faptul câ adeseori sîmbăta la ore
le celor 7 brigăzi ştiin ţifice (care le 14 sint solicitaţi spitalului 5-6 me , .T H U N ED O A R A
cuprind aproape 50 de intelectuali dici pentru a fi trim işi in brigăzile I
de diverse specialităţi) cu colecti ştiinţifice, fără a se cunoaşte loca Publică concurs pentru ocuparea postului dc secretar al comite
viştii. Aceste brigăzi au fost orien litatea şi problemele ce se vor dez m . r'*’ *+ & § S * jb tului executiv al sfatului popular comunal din următoarele com une:
tate să-şi desfăşoare activitatea în bate. Pentru o repartizare mai ra — Comuna JVIctcş, din raionul A lba ;
deosebi in satele mai îndepărtate, ţională a medicilor, în funcţie de mm
unde posibilităţile de desfăşurare a problemele care se ridică şi de spe m - — Comuna Rişculiţa, din ra io n u l B ra d ;
a c iiv iiă ţii ş tiin ţifice sînt mai redu cialitatea fiecăruia (aceasta este va — Comuna Furcşoara, din ra io n u l Kia ;
se. Interesul cu care au fost şi sînt labil şi pentru celelalte categorii de - — Comuna Alm aş Săliştc, din raionul I lia ;
prim ite aceste brigăzi, numeroasele intelectuali), vorbitorii au propus să
întrebări care se pun. m aturitatea fie organizată in aşa fel activitatea — Comuna Jitia, din raionul Sebeş.
acestora, dovedesc eficienţa de care comisiei ca cel puţin la jumătatea La concurs pot să se înscrie cct ce au studii medii sau echivalente
se bucură ele în rind u rile colecti săptămînii fiecare conferenţiar sau cu acestea şi un stagiu de ccl p u ţin cinci ani in muncă la sfaturile
viştilo r şi ale celorlalţi oameni ai membru al brigăzii ştiin ţifice să cu populare, în Snvâţămînt sau In a lt domeniu al adm inistraţiei de stat
muncii. In anul în curs, fiecore din noască unde şi cu ce probleme se Dc asemenea, pot să sc înscrie şi cci ce au 7 clase elementare şi
cele 7 brigăzi ş tiin ţifice a efectuat deplasează duminica. un stagiu de ccl puţin 10 ani in m uncă la sfaturile populare sau in ait
între 4-6 in iîln iiî cu oamenii m un D in discuţii s-a desprins că pro domeniu al adm inistraţiei de stat.
cii de la sate. blema nr. 1 in v iito r trebuie să fie
Pe lînîa râspîndirii cunoştinţelor organizarea muncii in cadrul com i C ererile de înscriere lo concurs sc vor depune Io Com itetul exe
c u llu ra l-s tiin ţific e un loc de seamă siei de răspindire a cunoştinţelor cutiv ol Sfatului popular raional de care aparţine comuna respectivă,
pînă la dala de 25 decembrie 1964, fiin d însoţite dc urm ătoarele acte :
l-au ocupat cele 12 lectorate orga cultu ra l-şiiin ţifice . Lucrindu-se de
nizate anul trecut în cadrul ‘între cele mai m ulte ori în fugă, fără o — copie de pc actul dc naştere;
p rin d e rilo r şi in s titu ţiilo r din ra- planificare riguroasă, acţiunile se în — actul dc studii in original sau in copie legalizată;
r'ion, lectoratul de cultură generală treprind uneori fără eficienţă. O con — dovadă asupra stagiului în muncă fn adm inistraţia do
de pe lingă casa raională de cultu secinţă a acestui fel de a munci, — certificat de sănătate, eliberat dc circum scripţia sanitară sau
ră şi cele două lectorate cu femeile. spunea tov. Prodan Lăcrăm ioara, policlinica de care aparţine ca n d id a tu l:
De asemenea, de o mare popularita este şi aceea că deşi lectoratele din
— dovada situaţiei m ilitare eliberată dc Com isariatul m ilita r (pen
te s-au bucurat unele forme atrac întreprinderi puteau fi deschise, a- tru bărbaţi) ;
tive de popularizare a cunoştinţelor cest lucru a fost tărăgănat în mod
cu llu ra l-s tiin ţific e ca: serile de în nepermîs. — autobiografic.
trebări şi răspunsuri, serile de expe De asemenea, aşa cum spunea tov. C om itetul executiv al sfatului popular raional va depune dosarele
rienţe ştiin ţifice, jurnalele vorbite, Raica, directorul muzeului raional, candidaţilor împreună cu avizul lo r în termen dc 3 zile la Sfatul popu
călătoriile pe hartă, simpozioanele, în activitatea de răspindire a cunoş Clteva cifre vorbesc de la sine despre prietenii cărţii din Alba Iu- lar regional.
antrenaţi un număr mai mare de Săpături arheologice
serile de calcul ele. tinţelor cultural-stiînţifice trebuie lia. Acestea sînt înregistrate la biblioteca de aici (fotografia de faţă). Concursul va avea Ioc Ia C om itetul executiv al Sfatului popular
O contribuţie evidentă şi-au adus Cei 3.600 de cititori ai bibliotecii au lecturat in acest an 75.000 de vo al regiunii Hunedoara, cu sediul în Deva, strada Dr. Petru Groza nr.
în această direcţie şi bibliotecile. In intelectuali, care, repartizaţi pe spe lume, Foto : V. Onoiu 22, în ziua dc 29 decembrie 1964, orele 9.
cialităţi, să desfăşoare o muncă mai
special bibliotecile din M iercurea. rodnică. Pentru aceasta însă, comi la Tilişca
Pianul de Sus. Pelreşti. Pianul de Concursul va consta din tr-o probă scrisă şl una orală, asupra cu
Jos, Ohaba, Doştat, Roşia de Secaş, tetul pentru 'cultură si ană ar tre noştinţelor în domeniul construcţiei şi adm inistraţiei dc stat.
Draşov, Sîngătin şi altele au între bui să analizeze forţele de care dis Specialiştii muzeului Brulcenthal A (ft ® A Tematica problemelor concursului se poate consulta la Com itetul
prins numeroase acţiuni de popu pune şi să treacă ta o activitate mai din Sibiu au term inat săpăturile a r executiv al S fatului popular regional (secţiunea secretariat adm inis
larizare a cărţii ştiinţifice, organi- organizată. heologice la cetatea feudală din T i trativ), precum şi la comitetele executive ale s fa tu rilo r populare raio
2înd recenzii, simpozioane, consfă D atorită faptului că în rindurile lişca, raionul Sibiu, una din cele nale, orăşeneşti şi comunale.
mai m ari construcţii de acest fel
tu iri etc. m uncitorilor forestieri conferenţia din sudul Transilvaniei. Cetatea a
Raportul a subliniat şi activitatea rii ajung cu mai multă greutate, fost construită pe platoul unui deal JO110 DECEMBRIE 1964
desfăşurată cu film u l documentar. pentru popularizarea cunoştinţelor stîncos, situat la nord-vest de co
Cele 21 de film e cu caracter agro cu ltu ra l-şiiin ţifice in rin d u rile aces muna cu acelaşi nume. In urma să
zootehnic, prezentate pe ecranele ci tora, este necesar, au spus unii vor p ăturilor arheologice s-a constatat CINEMA ră şi pian de M ihail Jora; 11,03
nematografelor de la sate, au fost bitori, să ne sp rijin im în mai marc că cetatea a avut o înălţim e de 100 Muzică de estradă; 11,18 Cîntece
vizionate de aproxim ativ 30.000 co măsură pe antrenarea celor 60 de m etri şi o lungime de aproxim ativ DEVA : Veselie la Acapulco — pentru cei m ici; 11.30 Muzică u-
lectivişti. Prin conţinutul lor, ele au ingineri şi tehnicieni care lucrea 300 m etri. Accesul se făcea prin trei cinem atograful „P u liia " ; Carlou- şoară rominească; 12,00 Patru, pie gfA W B I L 4 / iV J S 4 r ^
venit în s p rijin u l însuşirii unor me ză in acest sector. che — cinem atograful „A rta " ; PE se pentru orchestră de Lum bye;
tode înaintate de muncă, în s p riji Vorbind despre colaborarea cu or in tră ri puternic fortificate cu zidiu'i m iniatură simfonică „Caravana" de
masive şi tu rn uri, înconjurate de un TROŞANI : Îm puşcături in ceaţă —
şanţ. C ercetătorii au descoperit aici cinem atograful. „Republica" ; Ban Samonov; 12,30 Scene şi potpu
numeroase obiecte de fier, care ates da de laşi — cinem atograful „7 riu ri din operete; 13,03 Recoman
Număr sporit de cititori tă ca cetatea a fost construită cu Noiem brie" ; LUPEN1 : B raţul ne dări din program; 13,08 M elodii
populare; 13,30 Emisiunea literară;
al legii — cinem atograful
peste 600 de ani în urmă. P rintre
drept
acestea se numără arme ale apără- „C u ltu ra l"; A L B A 1ULJA: S trăi 13,40 Fragmente orchestrale din
Ca urm are a acţiunilor de popu sînt înscrişi un număr de 15.081 ci to iilo r cetăţii, precum şi cuţite, sfre- nul — seriile I şi II — cinemato opere; 14,10 Piese corale; 14,30
larizare a că rţii organizate de către* titori. care au îm prum utat 159.800 dele, foarfeci de tuns oi etc. D in- graful „V icto ria " ; Comisarul M ai- Muzică veselă pentru cvintet de
colectivul bibliotecii clubului „Side- volume. Biblioteca dispvine în pre tr-un document al vrem ii reiese că gret se înfurie — cinematograful suflători de O ttm ar Gerster; 15.05
ru rg istu l" din Hunedoara, numărul zent dc 61.600 volume de literatură cetatea de la Tilişca a fost cuceri „23 August" ; SLI3E$ : Ciodara — Dansuri de estradă, 15,30 Muzică
c itito rilo r a crescut permanent. beletristică, politică şi ştiinţifică. tă împreună cu satele din ju r de cinem atograful „P iogresul4* ; Ger din opereta „Clopotele din Corne-
De la începutul acestui an şi pînâ A N G ELA UNGHEREA dom nitorul Ţ â rii Romîneşti. Mircca manie, steluţele tale — cinemato vile"; 16.00 Muzică populară in te r y-y.-ffls&ţF
în prezent în evidenţa bibliotecii corespondentă cel B ăirîn. graful „Sebeşul"; O R A Ş T IE : Bra pretată de am atori; 16.20 Din acti
ţul nedrept al legii — cinemato vitatea sfa tu rilo r populare; 17.10
graful „Flacăra" ; HAŢEG : Ju r Cîntă corul Sfatului popular al Ca mmA»
nalul Annei Frank — cinemato pitalei d irija t de Ştefan Muresanu;
18.00 Interpreţi de muzică uşoară;
graful „P opular" ; BRAD ; Dragos
PRODUCŢIA ANIMALIERĂ te la zero grade — cinem atograful 18,35 Solişti ai Operei de stat din
„St. ro şie "; S IM E R 1A:
Prim ul
troleibuz. — cinem atograful „M u Tim işoara: Elena Botez. Titus Mo
rarii. Elena Crivăţ, Emil Rotundu,
reşul". M arieta Grebenişan; 10.05 Cîntece
POATE FI SPORITĂ CONTINUU RADIO de nuntă şi jocuri populare; 19,30
Muzică de estradă; 22,30 Album de
D atorită faptului câ G A S. din nificaţi pentru producerea unui hec O mai mare atenţie trebuie să se PRO GRAM UL I: 5,OG Jocuri operetă.
Sîntăm ăria Orlea dispune de condi to litru de lapte s-au cheltuit doar acorde şi achiziţionării unor animale populare; 5.41) Cin le u pa trio tice ; Buletine de ştiri şi radiojurnale:
ţii prielnice pentru creşterea anim a 148 lei. de mare productivitate caro apoi să 6,Îl) Muzică uşoară interpretată la 5,00; 7.00; 10,00; 12.00; 14,00; 16,00; v ă o f e r ă
lelor, ea a fost profilată pe îngrâşa- Depăşirea producţiei plonifîcate şi lie puse la îngrăşat. Delicienţele xilofon; 6,30 Piese de estradă; 7,06 20.00; 22.00; 23.52 (programul I): g -T T v v Ş f ţ S f f l f f m a c a i / n e i c u u
rea taurinelor. Pe lîngă aceasta, sec în acelaşi tim p reducerea sim ţitoa semnalate în acest an. cînd s-au pro Muzică uşoară; 7,30 Sfatul modicu
torul zootehnic al unită ţii respective re a preţului de cost este urmarea curai unele animale care nu asi lui: Otita şi prevenirea ei; 7,45 9.00; 11,00: 13.00: 15.00: 17.00; 19,00;
mai cuprinde un num ăr însemnat de firească a bunei organizări a m un milau hrana pentru a realiza spo Duete şi trio -u ri vocale de muzică 23,00; 0,52 (programul II).
vaci de lapte şt scroafe pentru pră cii in cadrul fermei vacilor de lapte. rul prevăzut, nu trebuie să se* mai uşoară; C.06 Solişti şi form aţii ar
sită. Cele mai bune rezultate au fost do- repete. tistice de am atori; 8,30 M elodii TELEVIZIUNE
O scurtă p rivire asupra felului bîndite dc către în g rijito rii Ioan Lîud. O altă rezervă de sporire a pro populare; 10,03 Muzică uşoară in
cum sînt îndeplinite prevederile pla A ion Prejban şi alţii. ducţiei animaliere, mai ales de lapte terpretată de mici fo rm a ţii; 10,15
nului în sectorul zootehnic ne perm i Succese de scamă au obţinut lu si carne, constă în ridicarea conti Povestiri de vînâtoare de IVIihaiI 19.00 Jurnalul televiziunii; 10.10 ŞANTIERUL T.C.M.C. VALEA JIULUI — VULCAN
te să vedem cum au m uncit lucră crătorii de la G.A.S. din Sîntămăria. nuă a nivelului de cunoştinţe pro Sndoveanu; 10,30 M elodii populare Pentru copii: A venturile echipaju
to rii de aici pentru obţinerea unor Orlea şi în ceea ce priveşte îndepli fesionale ale lucrătorilor de la fer din Banat: 11.00 Dansuri din o- lui V a l-V îrlo j „Strigătele Deşertu
rezultate tot mai bune pe linia spo nirea planului de livră ri la carnea mele de animale. De aceea, condu pere; 11,30 însemnări de reporter; lui" (II); 20.00 Transmisiune de la a n g a j e a z ă :
rir ii producţiei în sectorul zootehnic. de bovine Spre exemplu, pină la cerea acestei unităţi irebuie să ia 11,38 Piese romîneşti pentru fan Opera Romînă din Cluj. In pauză:
In ceea ce priveşte producţia de slîrşitul 'un»i trecute, cele 1.000 de măsuri pentru ca toţi lucrătorii în fară; 12.03 Muzică de estradă; O MAISTRU ELECTRICIAN ;
lapte, pînă la I decembrie a.c. de tone prevăzute a se preda în cursul scrişi la cercul zootehnic să participe 12.45 M elodii populare interpreta Sfatul medicului. Sezonul rece şi © CONDUCĂTORI AUTO ;
la fiecare din cele 113 vaci (efectiv întregului an au fost realizate în to cu regullicitate la c ursuri, astlel in cit te de Ion Luican; 14,10 Solişti de sinuzileîe de dr. Valeria Ncrescu.
mediu furajat) s-au obţinut cîte 3.172 talitate. pe această cale ei să-şi ridice ne muzică uşoară care ne-au vizitat In încheiere: buletin de ştiri si bu © MECANICI AUTO.
litri, cu 72 litri mai m ult -decît pro Rezultatele obţinute de către aceas contenit nivelul de pregătite. ţara; 14.30 Prietena noastră car letin meteorologic. SOLICITANŢII VOR TREBUI SA ÎNDEPLINEASCĂ CONDIŢIILE LE
ducţia planificată pe întregul an. tă unitate pe linia sporirii producţiei IUul’ IjI cu mobilizarea lucrătorilor tea; 15.34 Din cîntecele şi dansu GALE DE PREGĂTIRE Şl STAGIU. _________
rile popoarelor: 16.10 M elodii in
La obţinerea acestui succes a con animale sînt satisfăcătoare. Aici e- la cursurile 'zootehnice este necesar terpretate de orchestre de mando
trib u it în bună măsură şi faptul că xistâ însă rezerve pentru o îm bună să sc acorde o atenţie maî mare şi line; J6.26 Muzică de estradă de Buletin meteorologic
consiliul gospodăriei a urm ărit în tăţire continuă a a ctivităţii în 1 sec organizării întrecerii socialiste între Laurenţiu Profeta; 16.45 Pagini ce
deaproape buna organizare şi desfă torul zootehnic- pentru obţinerea unor brigăzi şi în g rijito ri. Experienţa bună lebre din muzica de operă; 17,15 PENTRU 24 ORE 7F i mp
I l U I C P i l
şurare a a ctivită ţii în cadrul fermei producţii sporite. Deosebit de im por acumulată în acest sens în brigada Scrisori clin ţară; 17,35 Antologie Vreme schimbătoare cu cerul mai EXPLOATAREA vlanlufit A
vacilor de lapte. Permanent mem brii tant este ca in anul ce urmează să de la Berthelot. la ferma de vaci. t L L l l i u
consiliului s-au deplasat la grajduri fie asieuidte condiţii mai bune pen trebuie extinsă in tonte brigăzile şi poetică Marc os Ana; 13.00 Cîntece m ult noros. Izolat vor cădea nin
din folclorul nou cerute de ascul
urm ărind cum se desfăşoară munca tru adăpostirea anim alelor deoarece, fermele de animale. tători: 18.30 Seară pentru tineret; sori. V întul va sufla moderat din
de în g rijire şi hrănite a vacilor. O în prezent, grajdurile existente nu La G.A.S. din Sîntămăria Orlea 20.30 Noapte bună. copii: „O în sud-vest şi vest. Temperatura, ziua A ng ajează de u rg e n ţă ;
atenţie deosebită s-a acordat apoi perm it cazarea întregului efectiv. există rezerve însemnate care folo tîm plare de astâ-varâ"; 20.40 M u va fi cuprinsă intre 2 şi 6 grade
adm inistrării diferenţiate a furajelor Modul în care au fost adăpostite site judic ions pot contribui la rid i zică de dans; 21,15 P ărinţi şi co © CONDUCĂTORI AUTO — ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE.
în funcţie de potenţialul productiv pină acum animalele a contribuit la carea pe o treaptă superioară a pro iar noaptea între —2 şi —6 ,grade. DORITORII VOR FREZENTA ACTELE DE ANGAJARE LA SER
al fiecărui animal. S-a u rm ărit de ingreunaren în g rijirii şi fu ra jă rii lor. d ucţiilor animaliere. De valorifica pii; 21,30 Muzică din operete. PENTRU U RM ĂTO AR ELE VICIUL PERSONAL DIN EXPLOATARE.
asemenea, folosirea chibzuită a nu Oi*, aceste condiţii, au avut o in flu rea lor trebuie să se preocupe in PRO GRAM UL II: 9.03 Muzică
tre ţu rilo r. aslfel ca pe această cale din operete; 10.00 M elodii popu 3 ZILE PENTRU NEFAMILISTI SE ASIGURA CAZARE IMEDIATA.
să fie redus sim ţito r preţul de cost. enţă negativă asupra realizării spo mod permanent consiliul gospodăriei lare; 10,30 Revista economica ra Vreme favorabilă şi temperatura PENTRU FAMILIŞTI CAZAREA SE ASIGURĂ FE PARCURS ÎN MA-
Ca urm are a strădaniilor depuse în rului de creştere în greutate, plani şi toţi lucrătorii de aici. dio; 10,50 Mica suită pentru vioa in creştere treptată. SURA CE SE PRIMESC LOCUINŢE.
această direcţie, faţă de 161 lei pla ficat. A. POTOPEA