Page 35 - 1964-12

Nr. 3095 Pag. 3
Drumul socialismului

Conferinţa de partid de la E. M. Lonea I, R . I. L. A L B A

Cursuri pentru ridicarea

niveiuiui de cunoştinţe

A telierul dc lîm -
Plârie al I.O.I.L. ai muncitorilor
Deva. Iii fotogra­
fic. comunistul
întreprinderea raională de indus­ tat acelaşi curs, au făcut şl două
loan Zoica — u- trie locală Alba şî-a lărgit activita­ inovaţii valoroase: „D ispozitiv pen­
Com uniştii din cadrul E M. Lonea, nicienii în prea mică măsură se ocu­ de norma admisă este necesar să se nul din tim p la rii tea de la un an Ja altul A ii fost tru strunjirea robineţilor" şi „D ispo­
întieeul colectiv de m uncitori, ingi­ pă de ritm icitatea producţiei. Aceas­ aplice puşcarea selectivă, iar după care dau numai dezvoltate secţiile, s-a m ărit numă­ zitiv glisant pentru filetarea cu f i­
neri şi tehnicieni, au inlîm pinat con­ tă tendinţă nu a fost combătută cu puşcarea frontului de lucru, m aiştrii lucru de calitate. rul de sortim ente pe care ie pro­ lieră şi trapez ataşat la păpuşa mo­
ferinţa de partid cu succese de sea­ tărie de com itetul de partid şi orga­ m ineri, inginerii şi tehnicienii sec­ duce, contribuind prin aceasta tot bilă a strungului". Ion Crişan, su­
mă în îndeplinirea sarcinilor elabo­ nizaţiile de bază. Neîndeplinirea rit­ toarelor să controleze cu mai multă mai m ult la aprovizionarea popu­ dor, Anton M itrofan, lăeâruş, Cons­
rate de partid. In perioada care a mică a planului de producţie este răspundere modul în care membrii F o to ; A. VOTS laţiei cu bunuri de larg consum exe­ tantin Muntean, $tef Gheorghe şi
trecut din anul acesta, m inorii de frecventă mai ales în sectoarele brigăzilor aleg şistul vizibil. T re­ cutate pe plan local. In anul aces­ Toma Mărginean tîm plari, şi-au îm ­
aici, sub conducerea com itetului de 111, IV şi V. Tovarăşul Samoilă Prinţ, buie făcut mai m ult pentru stim u­ ta, planul de producţie prevede rea­ bogăţit cunoştinţele profesionale reu­
partid, au dat paulei 24.237 tone prim -m aistru m iner în sectorul 1. a larea brigăzilor care dau cărbune de lizarea a 27 sortimente, cu cinci mai şind să-şi realizeze cu succes sarci­
de cărbune energetic peste preve­ arătat că acolo unde există preocu­ calitate, iar acelea care nu aleg şis­ multe decît in 1963 şi un volum de nile de plan şi să execute lucrări
derile planului de producţie, depă- pare,-interes pentru bunul mers al tul să fie trase la răspundere. IUI produse m ult mai mare decît in de bună calitate.
şindu-şi astfel angajamentul de a producţiei, rezultatele nu in tirzie să Darea de seamă prezentată în faţa anii anteriori, Lu cră torii care au p rim it c a lifi­
da in anul 19G4 cantitatea de 22.000 se arate. In sectorul nostru, spunea conferinţei a pus în discuţia comu­ îndeplinirea sarcinilor de plan, pe carea in d ife rite meserii prin cursu­
tone cărbune peste plan. Creşterea tovarăşul Samoilă — îndeplinirea n iştilor prezenţi posibilităţile de în­ lîngă a lţi factori, depinde in ntore rile pe care le-a ti urmat, se ridică
prod u ctivită ţii m um ii la 1.2GG tone ritm ică a planului de producţie a deplinire şi depăşire a planului pe măsură de nivelul de cunoştinţe la nivelul evidenţiaţilor in întrece­
cărbune pe post faţă de 1.253 tone stat în permanenţă in centrul aten­ anul viito r şi luarea unor angaja­ profesionale al m uncitorilor. Ce s-a rea socialistă. Ca exemplu pot fi
cît era planificat, extinderea susţi­ ţiei organizaţiei de partid şi a con­ mente mobilizatoare de întrecere pe făcut în această direcţie la între­ daţi tov. loan Constantin şi Elisa-
nerii metalice şi a exploatării ză- ducerii tehnico-adm inistrative. O r­ noul an. Astfel, s-a arătat că la mina prinderea de industrie locală din beta Dedea, îm pletitori de sîrmă,
căm întului de cărbune prin metoda ganizarea temeinică a lucrului în a- Lonea există condiţii pentru ca sar-' Alba ? De la început trebuie spus care acum se numără printre evi­
abatajelor frontale, depăşirea pla­ botaje, întărirea răspunderii maiş­ cinile sporite de plan să fie înde­ că, în cursul anului curent, s-a ma­ denţiaţii secţiei.
nului de extracţie cu susţinere me­ trilo r m ineri faţă de aprovizionarea p linite şi depăşite cu cel puţin 5 000 nifestat o preocupare deosebită pen­ G rija nrinifestată de conducerea
talică cu 17.G ia sută şi a planului la tim p a brigăzilor cu materiale şi tone cărbune Extragerea acestei tru calificarea şi ridicarea califică­ întreprinderii şi de organizaţia de
lu cră rilo r de piegătire cu 4,4 la sută vagonete goale, ridicarea ca lifică rii cantităţi de cărbune peste prevede­ rii tu tu ro r lucrătorilor din secţiile partid faţă de ridicarea ca lifică rii
la m.l. şi cu 12 la sută la m.c., ob­ profesionale şi îm bunătăţirea asis­ rile planului, poate fi realizată pe î — carte productive. m uncitorilor se reflectă şi in măsu­
ţinerea unei economii la preţul de tenţei tehnice la fro n tu rile de lucru, baza sporirii productivităţii muncii Pentru ridicarea ca lifică rii. Ia re­ ra luată privind repartizarea lucră­
cost în valoare de 1.389 000 lei. sînt instruirea decadală a şefilor de b ri­ la 1,325 tone pe post. Pe baza folo­ comandarea organizaţiei de partid to rilo r mai slab pregătiţi profesio­
numai cîteva succese cu care colec­ găzi cu sarcinile economice ce stau sirii mai din plin a sarcinilor de re­ au fost organizate şi au funcţionat nal sau nou angajaţi, p3 lîngă mun­
tivu l minei Lonea se poate m îndri. în faţa sectorului — sînt numai ciţiva ducere a consumului de material de vizită a colectivului două cui-suri: unul pentru tim p la rii citori ca lificaţi şi cu o bogată ex­
M in erii din brigăzile conduse de co­ factori de seamă, care au contribuit lemnos, energie electrică şi pneuma­ de mobilă, frecventat de 2G cursanţi perienţă in producţie. Lăcătuşul Ion
m uniştii Moisc Danciu. Clement la ridicarea fiecărei brigăzi din sec­ tică etc., în anul care vine pot fi (Urmare din pag. 1) in alta. El, turnător, a lucrat şi lase- şi a ltul pe ramura m etalurgie la Triteanu de pildă şî-a însuşit m ulte
B irlu ţ, loan Baciu. Dionisie Policiuc, torul I la nivelul celor evidenţiate, realizate economii de cel puţin micocs. A plecat din uzină „d e fin i­ care au fost înscrişi şi au p a rtici­ cunoştinţe folositoare din experien­
loan M iclea*»lll, Simîon Petric etc. la îndeplinirea ritm ică a planului în 200.000 lei. într-o lună. Aceasta a presupus or­ tiv " la... Gostat Călan (!?) După o pat 35 de m uncitori. La fiecare din ţa bogată a lui Gheorghe Ordcanu
şi-au adus din plin aportul la rea­ tot cursul anului. In sectorul I al — Sarcinile sporite de plan pe ganizarea judicioasă a muncii, folo­ peregrinare de 3—4 ani, a ajuns din aceste cursuri au fost expuse cile care s-a ocupat de ridicarea c a lifi­
liză rile colectivului. minei Lonea s-a pus accent pe omo­ anul v iito r cu 50 000 tone de cărbune sirea din plin a tim pului de lucru, nou la turnătorie, de unde plecase. 10 lecţii, întocm ite şi predate de cării lui.
O altă măsură care contribuie la
Dezbaterile conferinţei au reliefat genizarea brigăzilor. In fiecare b ri­ sînt realizabile si colectivul minei îngrijirea maşinii. Acum se scrie din A promis că va fi exemplu. $i... este. ingineri de specialitate din cadrul îmbogăţirea cunoştinţelor profesio­
faptul că succesele obţinute în ac­ gadă lucrează aceiaşi onmeni de la noastre s-a pregătit să le îndepli­ nou despre Munteanu Constantin. Are multe absenţe nemotivate, este întreprinderii. La cursul organizat nale ale m uncitorilor este şi aceea
tivitatea economică de către colec­ începutul anului. nească cu succes, spunea tovarăşul De atunci, de cind a arătat „ce poa­ nelipsit in bodegi, vine şi la lucru pentru lucrătorii din ram ura meta­ privind formarea unor echipe de
tivu l minei Lonea sînt rezultatul Referindu-se la îndeplinirea rit­ Feier Gheorghe. şeful exploatării. \ te", n-a mai mers înainte. A bătut in stare de ebrietate. lurgie. au predat com uniştii Sofron control tehnic şi de calitate în fie­
creşterii ro lu lu i conducător al co­ mică a planului din prim a şi pînă in Comuniştii Clement B îrluţ, Mîron pasul pe loc şi în cele din urmă a Călina Nieolae, de la radiatoare, Muntean, inginer şef, ing. Ion Or- care secţie Aceasta a făcut să creas­
m itetului de partid, al organizaţiilor ultim a zi a lunii, tov. Vasile C iri- Rebedea. Florian Buia, Elena Foc- dat înapoi. A devenit mofturos. „A zi are alt obicei E „bolnav" in fiecare deanu, şeful serviciului producţie şi că interesul fiecărui m uncitor pen­
de bază din sectoarele exploatării. peru, inginerul şef al exploatării, şa şi alţi membri de partid care au n-am chef", spune el, şi, curios, ba i lună cîte 4—5 zile. E bolnav cu cer­ ing Ionel Salmen; la cursul de r i­ tru ridicarea calificai ii, pentru a
A co n trib u it de asemenea la buna a arătat că acest lucru trebuie să luat cuvintul au subliniat măsurile se defectează maşina, ba nu taie tificat medical în regulă, lună de lu­ dicare a ca lifică rii organizat pentru putea executa piese la nivelul ce­
desfăşurare a procesului de produc­ stea mereu în centrul atenţiei nou­ asupra cărora trebuie îndreptată ^uţitele... Cărăbulea şi Goldea i-au nă, cite 4—5 zile. din februarie în­ tîm plari, lecţiile au fost predate de rinţelor.
ţie munca vie, permanentă, desfă­ lui com itet de partid, al organizaţii­ toată atenţia în vederea pregătirii luat-o de m ult înainte. Iată de ce coace. Cînd se plictiseşte, sau cînd tovarăşii D um itru Magda, inginer, M ilitîn d pentru ridicarea califica­
şurată de com itetul de partid şi or­ lor de bază Tovarăşul loan Cărcă- co n d iţiilo r pentru realizarea sarcini­ se scrie din nou despre Munteanu nu-i con\ine munca ce i se dă, plea­ loan Socaci, tehnician şi a lţii. ţii m uncitorilor, organizaţia de
ganizaţiile de bază în vederea edu­ leanu a arătat că din lipsă de va­ lor sporite de viitor. îndeosebi s-a Constantin, ca să înţeleagă că gre­ că „la doctor". Se întoarce după In acest an aici au funcţionat şi partid din întreprindere a analizat
cării în s p irit comunist a m em brilor gonete goale colectivul sectorului II subliniat necesitatea ridică rii tutu­ şeşte. 3—4 zile cu certificat medical. A- cursuri de calificare pe ram uri de in adunări generale această proble­
şi candidaţilor de partid, precum şi are in această lună un minus de 700 ror brigăzilor rămase în urmă. ex­ La turnătoria 1 mai sînt unii care ceasta şi pentru că comitetul sindi­ activitate. De exemplu, in luna fe­ mă, luînd măsuri cu eficacitate. De
faptul că in perioada analizată, or­ tone de cărbune. Schim buri întregi, tinderea metodelor avansate. îm bu­ îşi au toanele lor. Este vorba despre* cal de secţie n-a urm ă rit să vadă bruarie s-a încheiat cursul de cali- altfel şi organizarea cu rsu rilo r de
ganizaţiile de bază din sectoarele a arătat vorbitorul, rostogolurile nătăţirea con diţiilor de luciu şi a M urar Aurel şi Călina Nieolae. M u­ „cauzele îm b olnăvirii" şi n-a luat ficare^de ia secţia sîrmă. Prin acest ridicare a c a lifică rii s-a făcut in
m inei Lonea s-an în tă rit prin p ri­ noastre stau pline cu cărbune din transportului, întărirea disciplinei in rai* se plim bă de eolo-colo, fără măsurile cuvenite pentru „vindeca­ curs au fost calificaţi în meseria de urma unei măsuri stabilite într-o
mirea unui num ăr de 137 mem bri cauză că nu ni se asigură suficiente producţie. rost. Stă cîte două-trei luni într-o rea bo lii" lui Călina. Despre M urar îm pletitori de sîrmă 19 tovarăşi. adunare generală a com uniştilor.
şi 130 candidaţi de partid, dintre cei vagonete goale. Şi noi avem un m i­ secţie şi, cînd se plictiseşte, se mută şi Călina nu s-a mai scris în ziar. In aceeaşi lună s-a încheiat şi Toate acestea au condus la rid i­
mai buni m uncitori, ingineri şi teh­ nus de 921 tone de cărbune, spunea dar tovarăşii lor de muncă ar dori cursul de calificare din ramura nv.i- carea nivelului cunoştinţelor profe­
nicieni fruntaşi şi evidenţiaţi in în­ inginerul Vaier Rebeleanu, şeful sec­ să se scrie că s-au îndreptat. teriale de construcţii, sectorul ce­ sionale al m uncitorilor. După cum
trecerea socialistă. Acest lucru a torului IN . Faptul că nu ne îndepli­ "ir ramică de la S îm im bru urm at de afirm a şi tov. ing. Ion Ordeanu, şe­
permis ca in locurile principale ale nim ritm ic planul se datoreşte in Raidul întreprins in unele secţii 13 tovarăşi. Acum la acelaşi sector ful serviciului producţie, în pre­
procesului de producţie să fie repar­ prim ul rînd indisciplinei care mai ale Uzinei mecanice din Cugir şi ale funcţionează cel de^tl doilea curs zent la întreprinderea raională de
tizaţi mem bri şi candidaţi de există în producţie, slabei calificări Uzinei „V icto ria " din Călan a scos de calificare din acest an la care industrie locnlă din Alba m ajo rita ­
partid. a unor m uncitori. în evidenţă atitudinea nouă, socia­ sînt înscrişi 18 lucrători. Curaul de tea lucrătorilor sînt calificaţi in
Avînd repartizaţi comunişti la P articipanţii la discuţii au dezbă­ listă faţă de muncă a m a jo rită ţii lu­ calificare pentru meseria de tîm- meseriile ce le practică şi muncesc
locurile hotărîtoare ale producţiei, tut temeinic şi anumite aspecte le­ crătorilor. C azurilor izolate de aba­ plari, cu durata de 10 luni, este ur­ cu productivitate ridicată. Este o
exercilind cu competenţă dreptul de gate de îm bunătăţirea calităţii căr­ tere de la disciplina de producţie li mat de 22 m uncitori din în tre p rin ­ afirm aţie pe. care o confirm ă fap­
control asupra conducerii tehnico- bunelui. Tovarăşii loan Grozav, şe­ se opune o puternică opinie de ma­ dere, care la 20 decembrie vor fi tele. Astfel, dacă în trim estrul J în­
adm inistrative. intervenind cu ope­ ful sectorului IV, Hristate Borş, m i­ să şi, aşa cum au arătat faptele, e- exam inaţi pentru a prim i cat nete­ treprinderea a p rim it 14 recU m uţii
ra tivita te pentru înlăturarea defi­ ner şef de brigadă şi alţi vorbitori ducaţia făcută în şcoala colectivului de tîm p la ri calificaţi. pentru slaba calitate a mobilei fine
cienţelor în producţie, com itetul de au arătat că datorită dezinteresului a readus pe drum ul cel bun pe cei Aceste cursuri s-au soldat cu re­ (care s-a executat de fapt. în u lti­
partid şi organizaţiile de bază şi-au pe care il manifestă unii m ineri faţă care tem porar au avut abateri. E- zultate bune. Cîteva exemple e d ifi­ mele luni ale anului I9G3), în t r i­
dovedit din plin capacitatea de a de alegerea şistului din cărbune, în xemplele citate sînt edificatoare De catoare Strungarul Iosif Srhm idt. mestrul J1 s - u ii prim it doar 8 recla­
m obiliza colectivul exploatării Ia perioada care a trecut din anul a- aceea este bine ca experienţa bună care a urmat cursul de ridicare a m aţii ia r în trim estrul (II num-'i
îr>d<N»to‘ihi*ea sarcinilor trasate de cesta colectivul minei Lonea a avut dobîndită de unele colective să fie calificării, acum slăpineşte mai bine una. In trim estru! IV, piuă in pre­
"fi' pâltMnec rebutate 5.811 tone de cărbune*. Mai însuşită şi aplicată în .şcopul întă ri­ meseria executînd numai piese de zent nu s<i mai p rim it nici o re-
Darea de seamă prezentată de m ulţi comunişti printre care şî tov. rii disciplinei de producţie, pentru calitate bună La robineţii pentru clamaţie îm potriva ca lită ţii produ­
tovarăşul Traian Costea, secretarul Em il Tănase au arătat că asemenea formarea unei opinii de masă împo­ gaz solicitaţi de fabrica Ocna Mureş selor executate de I.It.I.L. Alba.
com itetului de partid al minei Lo­ lipsuri s-au manifestat şi datorită triva acelora care sînt certaţi cu dis­ şi executaţi de el nu s-a p rim it nici Sarcinile de producţie pe întrea­
nea, cit şi discuţiile purtate pe mar­ faptului că comitetul de partid şi ciplina. o reclamaţie. Acelaşi lucru se poatr ga întreprindere, au fost îndeplini­
ginea ei, au dezbătut m ultilateral organizaţiile de bază nu au urm ărit (Raid realizat de S. POP spune şi despre piesele pentru trans­ te şi depăşite lună de lună. Acest
d ife rite aspecte legate de ritm ic ita ­ îndeaproape modul în care condu­ cu s p rijin u l corespondenţilor portorul cu cablu de la fabrica din fapt a dat posibilitate întreprinde­
tea şi calitatea producţiei. In unele cerile sectoarelor traduc in viaţă ho- voluntari T R A IA N TRIC. D IO ­ S îniim bru pe care le-a s iru n jit. lo- rii să pontă raporta realizarea pla­
sectoare ale minei se constată că în tărîrile adoptate privind alegerea şi N IS IE M U NTEANU şi lO SIF sif S rhm idt împreună cu Iosif Mure- nului anual la I decembrie.
prim a decadă a lunii desfăşurarea depozitarea sterilului în abataj. In CRASCA) şan, un a lt tovarăş care a frecven­ Jt. BUDIN
pracesuluî de producţie se face mai scopul extragerii unei producţii
lent, şefii de brigăzi, inginerii şi teh­ cu un conţinut redus de cenuşă faţă
De curînd. peisajul Zlatnei s-a m it calificativul de „foarte bune".
înfrum useţat cu încă un bloc cu 32 ţia t m aistrul Gheorghe Popa. echi­ AGITA lli
Prin contribuţia adusă s-au eviden­
VESTI de apartamente dat in folosinţă
m uncitorilor de la exploatarea m i­ pele de zidarî-teneuitori conduse de
nieră şi uzina chim ico-m etalurgică loan Cîmpean şi Nieolae Mărginean.
din localitate. Cu acestea, numărul Lucru de bună calitate au efectuat
COMPLEXUL C. F. R. PETROŞANI apartam entelor date în folosinţă în mozaicarii, tim p la rii şi instalatorii. UL C
cele 11 luni. creşte la 282.
C onstructorii au acordat o mare Fototext:
atenţie ca lităţii tu tu ro r lucrărilor şi N IC O LAE B A lŞ A N In adunările de dare de seamă şî tice de masă desfăşurată de organi­ In general, agitaţia vizuală este
îndeosebi finisajului. Ca urmare, la strungar
Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, ceferiştii din Complexul alegeri care au avut loc în organiza­ zaţiile de partid in rindurile siderur- bine organizată, ea aduclndu-şi in
feroviar Petroşani desfăşoară o susţinută întrecere socialistă, dobin- recepţia făcută blocului dat recent (din colectivul subredacţiei vo­ ţiile de bază P.M.R. din Combinatul gişlitor Roadele acestei activităţi se mare măsură aportul la succesele si-
dind noi şi importante succese in realizarea sarcinilor de plan. In cele in folosinţă, toate lucrările au p ri­ luntare Zlatna) siderurgic Hunedoara, a reieşit că exprimă in participarea toi mai con­ derurgiştilor. Se observă însă că mal
11 luni care au trecut din anul acesta, feroviarii şi-au realizat şi depă­ agitaţia vizuală răspunde tot mai bine ştientă a m uncitorilor, inginerilor şl există totuşi unele locuri şi compar­
şit ritmic planul. Luna noiembrie a fost deosebit de bogată in realizări. nevoilor majore ale producţiei. Orga­ tehnicienilor la înfăptuirea sarcinilor timente unde ea a rămas în
Iată cîteva din succesele acestei luni. nizaţiile de partid privesc această la­ de producţie şi a angajamentelor lua­ urma preocupărilor de bază ale co­
T R A N S P O R T U L t N C O M U N tură a muncii politice de masă ca un te in întrecerea socialistă, în îndepli­ lectivelor. La tu rn ă to rii, lam inorul
m ijloc principal de mobilizare a efor­ nirea lună de lună a sarcinilor de de 650, cuptoare industriale, lam ino­
turilor pentru traducerea in viată a > producţie de către toate secţiile din rul 800, agitaţia vizuală are un ca­
Sporind rulajul vagoanelor ÎN O R A Ş U L 1 E U N E 3 Î O Â J M h o tă rîrilor partidului şi guvernului In ’ combinat. racter general, este greoaie şi nea-
acest scop comitetul de partid a In­ Siderurgiştil hunedoreni s-au anga­ tvoetivă.
O problemă centrală în activitatea nătăţirii ru la ju lu i vagoanelor de (Urmare din pag D tovarăşii din conducerea I.G.O. H u­ dicat organizaţiilor de partid ca In jat să producă în acest an peste pre­ Stadiul realizării angajamentelor nu
R.C.M. Petroşani este şi înfăptuirea marfă. U rm ărind operativ staţiona­ nedoara să organizeze consfătuiri cu centrul activităţii lor să situeze lupta vederile planului 7.000 tone cocs me­ este o g lindit îndeajuns de operativ,
zilnică a planului de transport. rea vagoanelor la incărcare-deseăr- în comun, s-a deschis traseul centru călătorii pentru a afla unele suges­ pentru realizarea sarcinilor economi­ talurgic, 22.000 tone aglomerat, peste la panoul care este expus de exem­
In acest scop s-a acordat o aten­ care şi manevrarea vagoanelor în —B u ilu ri şi s-a pus în circulaţie o tii şi propuneri. EvSte necesar de a- ce, a angajamentelor luate in între­ 44.000 tone fontă, 96.000 tone oţel ş i^ plu la poarta nr. 1 a com binatului.
ţie sporită planului de încărcări al tranzit, ru la ju l vagoanelor s-a îm ­ maşină de serviciu pe tim pul nopţii, semenea să se afişeze in toate sta­ cerea socialistă. M ilitîn d pentru În­ peste 44000 tone laminate. Panouri Deşi se cunosc rezultatele obţinute
fiecărei staţii, punîndu-i-se la tim p bunătăţit cu 2,2 la sută faţă de plan. pe ruta Centru— Peştiş, care pleacă ţiile itin e ra riu i autobuzelor şi să se făptuirea acestui obiectiv, organiza­ mari, expuse la locuri vizibile din pe cele 11 luni din acest an, panoul
la dispoziţie vagoane goale de capa­ Prin reducerea cu 3.4 la sută a sta­ in curaă la intervale de o oră şi ju ­ urmărească de către peraonalul din ţiile de partid au Îmbunătăţit conti­ combinat, fac cunoscute colectivului oglindeşte şi acum realizările din
citate şi dim ensiuni diferite. In ge­ ţionării vagoanelor la încărcare-des- mătate. Aplieînd noul program, conducere felul cum el este respec­ nuu munca politică de masă, au rid i­ de muncă aceste angajamente. In ur­ luna august. Apoi, la clubul ,‘,Side-
neral, s-a u rm ă rit ca vagoanele cărcare, s-a realizat o economie de sîntem convinşi că transportul în tat. O muncă mai susţinută trebuie cat agitaţia vizuală )a nivelul cerin­ ma m ăsurilor politice şi organizatori­ rurgistul", cifrele afişate nu au fost
descărcate în una din staţii să fie 14 166 ore-vagon, iar prin îm bunătă­ comun din Hunedoara se va îm bu­ să desfăşoare organizaţia de partid ţelor Aceasta este acum mai strîns ce luate de organizaţiile de partid şi verificate în prealabil din care cau­
apoi încărcate în aceeaşi staţie. ţirea sarcinii statice pe vagon cu nătăţi. pentru educarea lucrătorilor în ve­ legală de sarcinile economice care conducerea tehnico - administrativă, ză angajam entul la m in a to rilo r apare
M uncind în felul acesta s-a reuşit ir derea îm bunătăţirii transportului in stau In faţa siderurgislilor, a devenit planul la tontă a fost depăşit cu a fi de 447.000 tone lam inate peste
ca in luna noiembrie să se încarce 4,9 la sută s-au economisit 1 000 va­ Din discuţia purtată cu o parte comun. O aientie deosebită este ne­ un m ijloc tot mai eficace de râspin- peste 63.000 tone, ia r la cocs meta­ plan în loc de 44.700 tone. Faţă de
peste planul operativ de transport goane a 20 de tone. Cu bune rezul­ din tovarăşii din conducerea I.G.O. cesar să se acorde felulu i in care dire a iniţiativelor valoroase născute lurgic cu 7.189 tone etc. La produc­ înlăturarea acestor neajunsuri com i­
că
in întrecerea socialistă.
Faptul
cu 77.270 tone mai m ulte m ărfuri. tate au m uncit colectivele staţiilor Hunedoara a reieşit că există frâ- sînt reparate maşinile pentru a nu planul producţiei globale şl marfă pe ţia de oţel pe cele 11 luni din acest tetul de partid al com binatului tre­
buie să manifeste mai m ultă exigen­
In centrul preocupărilor colectivu­ Vulcan. Lupeni, Petroşani, Baru m intări pentru îm bunătăţirea trans­ se mai înregistra atîtea deficienţe. combinat, in cele 11 luni din acest an an s-au obţinut depăşiri care se a- tă, să tragă la răspundere acele orga­
pi'opie de nivelul
angajam entului.
Oamenii muncii din Hunedoara, —
lu i nostru a stat şi problema îm bu­ Mare, Haţeg şi Livezeni. portului in comun. Unele progrese
s-au făcut. Pînă la satisfacerea de­ cel mai mare centru siderurgic al a fost realizat şi depăşit, că s-au ob­ Astfel, oţelarii au dat in contul an­ nizaţii de bază care dovedesc delă­
plină a cerinţelor călătorilor mai ţă rii — au pretenţia justificată să ţinut însemnate economii la prelul gajam entului peste 85.000 tone oţel. sare in organizarea operativă a agi­
de siderurgişll
Succesele obţinute
Tot mai mult supratonaj este însă un di urn lung de străbă­ fie transportaţi la locurile de pro­ de cost, dovedeşte contribuţia şi efi­ sînt in general bine reflectate de for­ taţiei vizuale. un panou mare
ducţie la tim p şi în cele mai bune
tut. Pentru remedierea deficienţe­
La furnalele 5-6
lor, considerăm că este necesar ca. condiţii. cacitatea tot mai mare a muncii poli- mele agitaţiei vizuale. In secţii, !a face cunoscut că angajamentul co­
In iţia tiv a rem orcării tre n u rilo r cu nuri cu un supratonaj de 560.135 colţurile roşii, la club, pe lingă gra­ lectivului secţiei a doua furnale este
tonaj sporit capătă pe zi ce trece o tone. realizindu-se astfel o economie fice, lozinci, chemări, sînt expuse în de a produce peste prevederile pla­
to t mai mare amploare. La Depoul de 255 locomotive pe distanţa Petro- vitrine portretele, drapelele fruntaşi­ nului 31.000 tone fontă cu cocs eco­
de locomotive din Petroşani, remor- şani-Simeria şi retur. De cită apre­ lor şi evidenţiaţilor in întrecerea so­ nom isit. A flin d u -ne in cea de-a
carea tre n urilo r cu supratonaj este ciere se bucură in iţia tiva rem orră- cialistă, sînt organizate vitrine ale douăsprezecea lună a anului, intere­
o problemă la ordinea zilei. Meca­ rii tre nu rilor cu supratonaj se poale calităţii etc. sul de a cunoaşte stadiul realizării
n icii mai vîrstnici împărtăşesc celor vedea şi din faptul că în prim ele 8 îndrumate de către comitetul de acestui fm m os angajament e mare.
mai tineri din experienţa muncii lor luni ale acestui an s-a remorcat mai partid de la combinat, organizaţiile Din calculele celor care urmăresc
in remorcarea tre n u rilo r cu tonaj m ult supratonaj decît in întreg a- de bază P.M.R. au luat măsuri ca agi­ producţia, rezultă că pînă în prezent
sporit. Dacă în urmă cu cîtva tim p nul 1962. ia r supratonajul remorcat taţia vizuală să explice cit mai sin­ fu rn a liştii au dat peste prevederile
remorcarea tre n u rilor cu supratonaj în cele 11 luni din ac. întrece cu tetic ce înseamnă creşterea producti­ planului peste 37.000 tone fontă. Dar,
era puţin cunoscută, astăzi puţine m ult pe cel remorcat in tot cursul v ită ţii muncii sau reducerea preţului cu toate că angajamentul a fost în ­
tre n u ri remoivate de mecanicii De­ anului 1963. de cost. Astfel. în cadrul secţiilor de p lin it şi depăşit, panoul continuă
poului de locomotive Petroşani c ir­ Nume ca cele ale m ecanicilor sînt expuse lozinci care se adresea­ să oglindească doar angajam entul
culă fără supratonaj. Z iln ic se re­ ză în mod concret colectivului de luat fără a releva şi succesul dobîn-
morchează trenuri cu supratonaj in­ Constantin Păun, Pam filie Timişan, muncă. La O.S.M. II, spre exemplu, în- dit.
tre 500—G00 tone în plus. Teodor Bucur, Gheorghe Ciornei şi tr-un Ioc vizibil, este alişală lozinca : Organizaţiile de parlid din C.S.H.
In cele II luni care au trecut din a altora ca ei sînt văzute lună de „O ţelari ! Ileducînd consumul de fe­ au acumulat o bună experienţă in or­
acest an au fo^t remorcate 3.508 tre­ lună la panoul evidenţiaţilor. roaliaje cu 1 Ia sută vom realiza o ganizarea agitaţiei vizuale, in desfă­
economie anuală de peste 3GO.OOO şurarea muncii politice de masă.
Liniile sîn) întreţinute mai bine lei*. La o astfel de lozincă este su­ M ultiplele sarcini, dc mare răspunde­
ficient să-li arunci privirea pentru a
re, care revin colectivului He muncă
înţelege în ce direcţie trebuie să ac­ de Io Combinatul siderurgic Hune­
Colectivul de m uncitori din ca­ de foarte bună. Rezultate bune au ţionezi. ce rezultate se pot obţine.
d ru l secţiei L-5 Petroşani se preo­ obţinut şl colectivele districtelor din Asemenea lozinci concrete sint expu­ doara pe trim estrul IV ac. şi pentru
cupă cu m u.tu răspundere de buna staţiile Pui şi Vulcan. In prezent, se si la furnalul 7, grupul de lam i­ anul viitor, cer Insă ca munca poli­
întreţinere şi reparare a liniei fe­ m uncitorii secţiei L-5 depun eforturi tică dc mar-ă să fie tot mai bine or­
rate. Dovadă? La controlul făcut zi­ susţinute pentru prevenirea înzăpe­ noare etc. Rezultatele ce se oblin la ganizată, să fie condusă cu si mai
lele trecute cu vagonul de verifica­ zim căii ferate. Se verifîcă instala­ C.S.H. sînt tot mai evidente De exem­ multă competenţă, astfel incit aceas­
re, toată reţeaua de lin ii ferate a ţiile de protecţie, se iau noi măsuri plu. la O.S.M. 1 preţul de cost pe
p rim it ca lifica tivu l de bine şi foarte de consolidare a . terasamcntului pe tona de oţel a fost redus în luna oc­ ta să-şi aducă o contribuţie şi mal
bine Este un lucru deosebit de im ­ tim p de iarnă, mare la înlăturarea deficientelor, la
portant dară ţinem seama că in anii IO AN CRIŞAN tom brie cu 1G4 leî, la furnalele 1—4 rezolvarea celor mei arzătoare pro­
trecuţi kilom etri întregi de linie operator R.C.M. cu 7G lei. ia r la blum ing cu 97 lei pe
primeau ca lifica tivu l nesatisfăcător (responsabilul subredacţiel vo­ tona de laminate. Succese însemnate bleme ale producţiei, la răspindirea
Porţiunea de linie nparţinind pi­ s-au obţinut şl la ceilalţi indicatori experienţei inainlaie in muncă.
cherului loan Băcanu din staţia Sub- luntare din Complexul C.F.R, de producţie.
«etate Q primit numai calificativul Petroşani) Vedere din centrul oraşului Haţeg. Foto : A. VOTS A. NAGY