Page 38 - 1964-12

'Pag. i Diurnul îocialism ulul fjr. 3096

CASA RAIONALA Cresie numărul

abonamentelor

SI ORĂŞENEASCĂ DE CULTURĂ la ziare şi reviste

In prezent, la E. M. P etrila peste
3.500 de m uncitori şi alţi oameni ai
Aşezămînt creat în anii puterii priveşte munca de control şi îndru­ zeze activitatea, ce conţinut tem alic muncii au abonament la ziarele
populare, m enit să fie locul unde se mare. Acesta este colectivul de con­ să aibă această activitate, să pre­ „Scinteia" şi „D iu rn u l socialism ului'’,
adună a rtişti am atori şi iu b ito rii de ducere al casei raionale sau oră­ zinte foi m aţii c u ltu ra l-a rtis tic e de ia revistele „Lupta de clasă", „M u n ­
frum os, dornici de a-şi asim ila noi şeneşti de cultură, form at din cadre un înalt nivel. Or, dacă organiza­ ca de p a rtid ' etc.
cunoştinţe, casa raională sau orăşe­ de specialişti, oameni de cultură şi ţiile de sindicat, U.T.M. şi femei din Trebuie subliniat însă fap tu l că
nească de cultură mai are şi o a reprezentanţi ai organizaţiilor de centrul de raion sau oraş nu asigu­ în ceea ce priveşte difuzarea presei
doua sarcină — aceea de îndrum a­ mosă şi obşteşti. Numai dacă acest ră o . largă m obilizare a acestor fo r­ întâmpinăm şi uncie greutăţi S int
re metodică a căm inelor culturale organ reuşeşte să-şi însuşească şi să m aţii la casa de cultură, este greu cazuri cînd presa nu soseşte la tim p.
De<>i. două sarcini complexe şi bine înfăptuiască, cu ajutorul aparatului, ca aceasta să-şi îndeplinească sar­ In luna octombrie, spre exemplu,
definite, bine conturate. a grupelor de specialişti, sarcinile cinile. nu a sosit suplim entul revistei
In s titu ţii de prestigiu ale oraşe­ c e i revin, avem garanţia unei O atenţie m ult sporită trebuie să „M unca d t partid" ia r în ziua de 2
lo r noastre, casele de cultură au munci largi desfăşurată, temeinic acorde casele raionale de cultura decembrie a.c de lu abonamentele
In palmares experienţa unor m a­ orientală privind conţinutul tematic, îm bunătăţirii conţinutului reperto- ziarului „Scinteia'* au lip sit 200 buc.
nifestări de înalt nivel artistic, ma­ bogat, de actualitate, corespunzător riilo r fo rm a ţiilo r artistice. La una
nifestări cultural-artistice variate şi cu saixinile şi preocupările oame­ din recentele şedinţe ale biroului Este necesar ca pc viito r centrul da
atractive care înfrumuseţează, îm ­ n ilo r m uncii şi forma artistică de executiv al C om itetului regional difuzare a presei din Petroşani sa x*
bogăţesc ş i. înviorează viaţa oraşe­ inalt nivel. O ri cit ar fi- de dibaci, pentru cultură şi artă, la care au ocupe cu mai multă răspundere de
lor şi constituie pentru satele regiu­ de pregătiţi, de însufleţiţi activiştii participat şi directo rii caselor raio­ difuzarea operativă a presei.
n ii un puternic m ijloc de influienţa- şi salariaţii casei de cultură, singuri nale şi orăşeneşti de cultură, a re­
rc sub raport tematic şi artistic. Ră­ nu vor reuşi să cuprindă munca ieşit clar că acestei probleme, deo­ JOAN CARPEN
nim v ii in am intirea oam enilor m un­ vastă, pretenţioasă ce stă in faţa sebit de im portante, nu i se acordă (din colectivul subredacţit
cii m anifestări cultural-artistice cum acestei in stitu ţii. Este necesar să se atenţia cuvenită. La nici una din noastre voluntare P etrila)
au fost cele ale puternicului ansam­ sublinieze că în această direcţie casele raionale de cultură nu exis­ G rija faţă dc om, care se manifestă în statul nostru democrat-popu-
blu (de peste 400 de persoane) al (oote casele dc cultură au încă m ult tă încă un repertoriu de perspecti­ Iar este reflectată dc numeroasele complexe social-culturale construite
Casei raionale de cultură din Alba de făcut. Dacă la casele de cultură vă, bine ales, care să reflecte viaţa la oraşe şi sate. In oraşul regional Hunedoara, s-au dat în folosinţă
lu lia , care a dat spectacole pe sta­ din Hunedoara şi IIia, în mod deo­ şi activitatea, nevoile spirituale ale oam enilor m uncii, nînă acum, mai m ulte asemenea obiective. In pre­ EXPLOATAREA MINIERĂ TELfUC
dionul oraşului cu p rile ju l celei de sebit. activitatea este slabă, uneori •oamenilor m uncii din raion, să va­ zent, constructorii şantierului IV — I.C S .II, lucrează pentru a (ermina
a X X -a aniversări a e liberării pa­ sub nivelul unui bun cămin cu ltu ­ lo rifice folclorul frumos şi bogat al un nou edificiu dc sănătate: spitalul unificat.
trie i. corul şi — cu cîţiva ani in ral, aceasta se daioreşte în p rim ul zonei in care se află. Pentru festi­ In fotografie: Aspect e xterior al spitalului, care nu peste n iull A n g a je a ză de u rg e n ţă ;
urmă — ansamblul de operetă al rînd unei munci ncsalisfăcătoare valul de teatru „I. L. Caragiale44 a tim p va fi dat Sn folosinţă. Foto : A . VOTS
Casei raionale de cultură din Orăş- din punct de vedere organizatoric. cărui pregătire a început, o parte
tie, corul şi form aţia de dansuri ale Casa de cultură din Hunedoara are a caselor raionale dc cultură au O CONDUCĂTORI AUTO — IN CONDIŢII AVANTAJOASE.
Casei raionale de cultură din Ha­ de m ult o activitate extrem de sla­ înscris în repertoriul lo r piese fa ­ DORITORII VOR PREZENTA ACTELE DE ANGAJARE LA SER­
ţeg. De un real succes s-au bucu­ bă. A r fi tim pul ea atît com itetul cile, pentru forţele de care dispun, VICIUL PERSONAL DIN EXPLOATARE.
rat de fiecare dată form aţiile de orăşenesc pentru cultură şi artă cit nereprezentative. Ele nu şi-au pro­ PENTRU NEFAMILIŞTI SE ASIGURĂ CAZARE IMEDIATA.
teatru ale Casei raionale de cultu­ şi com itetul executiv al sfatului pus să pregătească montaje literare
ră din Brad. popular orăşenesc să ia măsurile cu­ şi un num ăr suficient de citito ri PENTRU FAMILIŞTI CAZAREA SE ASIGURA PE PARCURS IN M Ă­
întreaga activitate pozitivă a ca­ venite în această direcţie, indru- şi recitatori a rtistici. Este necesar SURĂ CE SE PRIMESC LOCUINŢE.
selor de cultură raionale şi orăşe­ mînd cu g rijă şi răspundere aceas­ ca în tim pul scurt care ne-a mai VINERI 77 DECEMBRIE 1964
neşti demonstrează existenţa unor tă instituţie. Un singur exemplu rămas să fie remediate aceste lip ­
p osibilităţi crescinde in fiecare oraş com parativ este suficient pentru a suri.
pentru a lărgi şi întări form aţiile, demonstra stadiul în care se află M u lt mai m ult trebuie să fie aju ­ CINEMA de muzică populară; 16,10 Piese
pentru a crea noi form aţii pe măsu­ această instituţie. V olum ul activită­ tate casele raionale şi orăşeneşti de corale; 16,30 Cu m icrofonul prin
ra acestor posibilităţi. Case de cul­ ţii casei de cultură — pe orice li­ către comitetele pentru cultură şi D E V A : Veselie la Acapulco — regiunea Banat; 1G.50 Valsuri din
tură cum sint cele din Haţeg, Alba nie s-ar compara — nu reprezintă artă, în prim u l rînd în ce priveşte cinem atograful „P a tria 44 ; Cartou- film e; 17,00 Din m elodiile popu­ ŞANTIERUL T.C.fiS.C. HALEA JIULUI — VULCAN
lu lia , Brad au un num ăr im portant nici 25 la sulă din volum ul a c tivi­ îm bunătăţirea stilu lu i şi metodelor che — cinem atograful „A rta 44 ; PE­ lare cerute de ascultători; 17,30 In
de colective artistice (aproape toa­ tă ţii pe care o desfăşoară casa ra­ de muncă, a a ctiviştilo r salariaţi şi TRO ŞANI : îm puşcături în ceată — slujba patriei, 18,05 Cintece pionie­
te genurile) — cercuri plastice, li­ ională de cultură din Haţeg sau nesalariaţi ai acestora. La A lba lu ­ cinem atograful „Republica" ; Dan- reşti; 18,15 Universitatea tehnică
terare, de foto etc. şi desfăşoară o Brad. Să aibă mai multe forţe a- lia, Brad, Haţeg, o parte din acti­ da de laşi — cinem atograful „7 radio; 19,00 Jurnalul satelor; 19,20 a n g a j e a z ă :
activitate susţinută de răspîndire a cesie oraşe ? E greu de crezut. viştii caselor raionale de cultură N oiem brie" ; LUPEN1 : B raţul ne­ Program muzical cerut de colecti­
cunoştinţelor ştiin ţifice . Colectivele La casa raională sau orăşenească lucrează cu răspundere, se preocupă drept al legii — cinem atograful vele de muncă dc la Balastiera A- O MAISTRU ELECTRICIAN ;
caselor de cultură din Haţeg şi Alba de cultură îşi desfăşoară activitatea cu însufleţire de îndeplinirea sarci­ „C u ltu ra l4* ; A L B A IU L IA : S trăi­ pa-com binatul „1 M ai" — Satu Mu­ ! O CONDUCĂTORI AUTO ;
lu lia au prezentat pînă acum fie ­ m em brii de sindicat şi fa m iliile a- n ilor ce le revin. Această atitudine nul — seriile I şi I I — cinemato­ re şi de la Exploatarea m inieră din O MECANICI AUTO.
care peste 50 de spectacole, iar cele cestora din întreprinderile şi in sti­ se reflectă in bună măsură şi în graful „V ic to ria 44 ; Comisarul M ai- F ilipeştii de pădure, precum şi de I SOLICITANŢII VOR TREBUI SĂ ÎNDEPLINEASCĂ CONDIŢIILE LE-
din Brad, deşi nu au o sală proprie, tu ţiile care nu au cluburi şi alte po­ rezultatele pe care aceştia le obţin, gret se înfurie — cinematograful colectiviştii din Băbeni, raionul | GALE DE PREGĂTIRE Şl STAGIU.
aproape 30 de spectacole. Tot la sib ilită ţi proprii, gospodine din car­ in respectul şi dragostea cu care „23 August" ; SEBEŞ : Ciociara — Zalău; 20,30 Noapte bună, copii.
Brad au avut loc peste 80 de confe­ tiere, m em brii cooperatori şi a lţi sînt in tim p in a ţi cînd merg la că­ cinem atograful „Progresul44 ; Ger­ Povestea „F în tîn a"; 20,40 Muzică
rinţe. la Sebeş 50, ia r la Alba lu lia oameni ai muncii. O rganizaţiile de m inul cultural să îndrum e, să ajute manie, steluţele laie — cinemato­ uşoară; 21,00 A rii din operete; 21,15
peste 30. G raiul laconic al cifrelor, sindicat, U.T.M. şi femei au datoria munca. Nu acelaşi lucru se poate graful „S ebeşul"; O R A Ş T IE : Bra­ Momente din istoria lite ra tu rii ro-
care înmagazinează sintetic multe să mobilizeze toate aceste forţe aici spune insă despre activiştii Casei ţul nedrept al legii — cinemato­ mîne; 21.45 Muzică uşoară inter­
e forturi, demonstrează existenţa u- la casa de cultură, atît in cadrul orăşeneşti de cultură din Hunedoa­ graful „Flacăra44 ; HAŢEG : Asasi­ pretată de Froncois H ardy; 22.15
nui volum mare de activitate in a fo rm a ţiilo r artistice cit şi ca spec­ ra. D atorită lipsei de control din nul din cartea de telefon — cinema­ Ciclul „D in muzica Renaşterii" ;
ceste compartimente. Fireşte, un a- tatori. Este greşită tendinţa de fă- partea com itetului orăşenesc pentru tograful „P opular"; BRAD: Dragos­ 22,45 Muzică de dans. C O M ITE TU L E X E C U TIV A L S F A T U L U I POPULAR A L R EG1UN11
semenea volum de activitate presu­ rîm iţare a forţelor, in zeci de co­ cultură şi artă, aceştia se deplasea­ te la zero grade — cinem atograful
pune o temeinică muncă de organi­ lective mărunte, fără putinţa de ză extrem de ra r la sate, iar la se­ „St. roşie" ; S1MERJA : Prim ul TELEVIZIUNE H U N ED O A R A
zare. Or, practica dovedeşte eă pen­ a li se «asigura instructori calificaţi, diu, trec săptăm îni în şir şi nu se troleibuz — cinematograful „M u ­
tru organizarea, cuprinderea tu tu ­ fără a Ii se asigura spaţiu şi cele­ organizează nici un fel de manifes­ reşul44. 18,30 Universitatea tehnică !a te­ Publică concurs pentru ocuparea postului dc secretar al comite­
ro r com partim entelor de activitate lalte condiţii necesare. tări cultural-artistice. Trece luna, leviziune; 19,00 Jurnalul televiziu­ tului executiv al sfatului popular comunal din următoarele com une:
este necesar ca la conducerea aces­ Se ştie că în îndrumarea activită­ trec şi chenzinele şi nimeni şi n i­ RADIO n ii; 19,10 Pentru tineretul şcolar : — Comuna Metcş, din raionul A lba ;
tor in s titu ţii să stea un colectiv pu­ ţii culturale la sate casa raională de mic nu-i urneşte pe cei trei activişti Vă place muzica? 20,00 Săptămi­
ternic, bine închegat, capabil să cultură trebuie să demonstreze prac­ la muncă. De altfe l, unul a şi fost PRO GRAM UL I: 5,00 MuzicA dc na; 21.00 O seară dc balet cu Ma­ — Comuna Kişculifa, din ra ion u l Drad :
desfăşoare o activitate vie. perseve­ tic. cu form aţiile proprii, cum şi ce transform at in „adm inistrator". Este estradă; 5.10 Cintet c şi jocuri ia P-liseţkaia; In încheiere : Bule­ — Comuna Furcşoara, din ra io n u l Ilia ;
rentă, a tît sub raportul m uncii de anume trebuie să facă unităţile cu l­ de la sine înţeles că „m uncind41 în populare; C.I0 M arşuri sportive; tin de ştiri. Buletin meteorologic. — Comuna Alm aş Sâliştc, din raionul Ilia ;
concepţie — orientare, cit şi in ce turale de la sate, cum să-şi organi- acest fel, nu pot exista nici rezul­ G.30 „M elodiile dim ineţii" — mu­ — Comuna Jitia, din raionul Sebeş.
tate. zică uşoară; 7,OG Piese disti active; Buletin meteorologic
Toate casele raionale şî orăşeneşti 7.30 Sfatul m edicului; 7.45 Solişti PENTRU U ORE La concurs pot să sc înscrie cei ce au studii medii sau echivalente
de cultură trebuie să devină focare de muzică uşoară; 8.OG Muzică in ­ Vreme schimbătoare, cu cerul cu acestea şi un stagiu de cel p u ţin cinci ani în muncă la sfaturile
terpretată de fanfară; 9.00 Melodii populare, în invăţăm înt sau în nit domeniu al adm inistraţiei dc stat.
puternice de cultură, să se simtă ac­ mai m ult no ros. Vor cădea preci­
tiv prezenţa lor atît în oraşul de re­ populare; 10,03 Muzică uşoară, p ita ţii sub formă de ninsoare. V in t Dc asemenea, pot să sc înscrie şi cei ce au 7 clase elementare şi
şedinţă cit şi in satele aparţinătoa­ 11,01 Muzică din operete; 11.30 p o triv it clin sud. Temperatura, un stagiu dc ce) puţin 10 ani în muncă la sfaturile populare sau in ait
re De aceea, este necesară îmbună­ Din cele mai cunoscute • melodii ziua va fi cuprinsă intre plus 2 domeniu al adm inistraţiei dc stat.
tăţirea conducerii lor, acordarea u- populare: 12.30 Ftlrm aţii de muzi­ şi plus G grade, iar noaptea între Cererile dc înscriere la concurs sc vor depune la Com itetul exe­
nui ajutor continuu. că uşoară; 14,10 Muzică uşoară de minus 1 şi minus G gt«ide. D im i­ cutiv al Sfatului popular raional dc care aparţine comuna respectivă,
T. PETUESCU Aurel Giroveanu; 15,00 Interpreţi neaţa şi seara ceaţă. pînă la data dc 25 decembrie 1064, fiin d însoţite dc urm ătoarele acte :
— copie de pe actul dc naştere;
— actul dc studii in original sau in copie legati/ată ;
în alte localităţi au avut loc o
serie de manifestări pe tema e- — dovadă asupra stagiului în muncă în adm inistraţia dc stal ;
conom isirii la C.EC P rintre ma­ — certificat dc sănătate, e liberat de circum scripţia sanitară sau
nifestările organizate am intim în ­ policlinica dc care aparţin? candidatul ;
tiln iri ale tinerelu lui cu directo­ — dovada situaţiei m ilitare eliberată dc Com isariatul m ilita r (pen­
O La U ricani a avut loc re­ au efectuat peste 800 ore ele m un­ rii C.E.C, organizarea de confe­ tru bărbaţi) ;
cent sesiunea sfatului popular că patriotică la repararea d ru ­ rinţe etc. (P. BOŞOROGAN. A. — autobiografic.
comunal, care a analizat raportul mului. S a u evidenţiat cetăţenii TlM P E A N U . AUR EL ANCA) Com itetul executiv al sfatului popular raional va depune dosarele
com itetului executiv privind a cti­ Cornel Ncag, Avram M ilu iţ. Tra- 0 Intr-una din scrisorile tr i­ candidaţilor împreună cu avizul lor in termen dc 3 zile la Sfatul popu­
vitatea pe linia o crotirii sănătă­ îan Mateş şi a lţii (CORNEL M I- mise redacţiei, tovarăşul JUDE la r rcgionul.
ţii oam enilor m uncii. Cu acest HKT). Concursul va avea loc la C om itetul executiv al S fatului popular
p rilej, a reieşit eă la cele două 0 A m atorii de sport, din Orăş- P. IOAN, scrie despre realizările al regiunii Hunedoara, cu sediul in Deva, strada Dr. Petru Groza nr.
cabinete medicale au fost acorda­ tie si C ugir «iu asistat in tr-u n ca­ social-culturale înfăptuite în u l­ 22, în ziua dc 20 decembrie lOol, orele 9.
te 7.750 consultaţii, ia r la cabine­ dru lestiv la deschiderea Spar- tim ii ani în satele de munte din
tul stomatologie s-au făcut nu­ tachiadei de iarnă a tineretului. raionul Orăştie. La Poiana, A l- Concursul va consta d in tr-o probă scrisă şi una orală, asupra cu­
meroase tratamente. Au fost organizate cu ace«istă o- maşul din m ijloc si Porcurea, au noştinţelor in domeniul construcţiei şi adm inistraţiei de stat.
(V. COCII ECI). caxic în tiln iri şi dem onstraţii fost construite localuri noi pen­ Tematica problem elor concursu lui sc poate consulta la C om itetul
O Cetăţenii din comuna Blă- sportive la şah, tenis de masă, executiv al S fatului popular regional (secţiunea secretariat adm inis­
Expuse cu gust în v itrin e , ultim ele noutăţi dc literatură beletris­ jeni, antrenaţi de deputaţi, par­ box. haltere, popice, volei si fo t­ tru şcolile elementare, la A lm a- trativ). precum şi la comitetele executive «ale sfa tu rilor populare raio­
tică, politică sau tehnică atrag spic lib ră rii tot mai m ulţi prieteni ai ticipă cu însufleţire la d ife rite bal (S PICOŞ). şul Mic şi Poiana s-au dai in fo ­ nale. orăşeneşti şi comunale.
că rţii. F oto: V. ONOIU acţiuni patriotice. De curind, ei 0 La Oiăşlie, Sebeş, Haţeg şi losinţă magazine universale.

RĂSPUNDERE şi asociaţiile sportive din Valea Jiu ­ gorii superioare ar avea un rol im ­ taculozitatea în tîln irii la care au a-
Cum pot justifica organele U C.F.S.
seara sau chiar şi a doua zi spec­
portant — pe de o parte pentru pu­
blicul dornic să participe, iar pe
lui, oraşul Hunedoara, Călan şi Gu-
sistat.
rabarza faptul că aici, unde
mai
Ca urm are a co n d iţiilo r tehnico-
m ult de G0 la sută din colectivele de altă parte pentru sp o rtivii lo ­ m aterialc şi a tra d iţie i, la a ctivita ­
cali, care pot învăţa de la colegii lor
rcta cn n
între p rin d e rilo r sînt tineri, nu există
din form aţii superioare.
ÎN CONDUCEREA ACTIV * n ' - form aţii sportive puternice, în nem ulţum iţi şi de faptul că in ca­ cală şi republicană participă c iita
tea fotbalistică com petiţională lo­
Oamenii m uncii din regiune sînt
stare să se afirm e pe plan re­
5.700 spot tivi, d in tre care peste 1.700
Cum pot ele
gional
şi
naţional ?
justifica num ărul redus de membri drul cam pionatelor regionale se or­ sint legitim aţi şi activează în 225
puţine
ganizează prea
întreceri.
secţii din asociaţiile sporlive.
Din
ai asociaţiilor sportive ? Există o Dincolo de l'olbal şi. înlr-o oare­ rîndul acestora m u lţi se evidenţiază
Mişcarea de cultură fizică şi sport altele, cate oferă posibilităţi de O dată cu dezvoltarea a ctivită ţii cerinţe, mişcarea de cultură fizică şi singură „ju s tific a ie " — slaba preo­ care măsură, handbal nu se prea
are menirea de a contribui la form a­ practicare a d ife rite lo r ram uri spor­ competiţionale a crescut şi numărul spoit din regiune este rămasă in cupare pentru antrenarea tin e rilo r văd alte întreceri. prin seriozitatea cu care privesc şi
rea şi educarea tineretului şi a ce­ tive in condiţii bune. secţiilor pe ram uri de sport. In pre­ urmă. in mişcarea sportivă. dezinteres se comportă pe terenurile de sport,
lo rla lţi oameni ai muncii, la for- In mişcarea de cultură fizică şi zent acestea au atins cifra dc 1.087 faţă de orientarea acestora spre O situaţie .mai nesalisfâcăloare e- pe stradă, în fa m ilie şi în produc­
xistă în satele le g iunii. Cu excepţia
mareo om ului nou. luptător activ sport nu fost promovote multe cadre dintre caic 528 sînt afiliate la fede­ stadioane, spre săli de sport şi spre «activităţii sportive din şcoli si cu ţie Asemenea oameni sînt p riv iţi cu
şi conştient pentru desâvîrşirea con­ bine pregătite din punct de vedere ra ţiile de specialitate. A crescut in Poate şi trebuie sport în general. aho m ici excepţii, despre o mişcare sim|>aiie şi respect de colegii lo r de
strucţiei socialiste în patria noastră. politic şi profesional, cu perspectivă acelaşi tim p şi num ărul spo rtivilo r sportivă organizată nu se poate vorbi muncă şi, cu a lit mai m ult, de pu­
Niciodată în istoria poporului rom in. şi dragoste faţă de această activita­ care participă în d ife rite com petiţii extinsă Se lucrează nesislematic şi fără blicul spectator. •
republicane la
aproape
locale şi
a ctiv ită ţii de cultură fizică şi sport te im portantă. Ele lucrează cu re­ 48.000 ; peste 9 000 sint legitim aţi, şi îmbunătăţită suficientă răspundere îndeosebi în In sate. Dc ce ? Un răspuns ju s ti­ Dacă analizăm mai profund sta­
ficativ în această p rivin ţă nu poate
nu i s-au creat asemenea condiţii zultate bune în activitatea sportivă activitatea competiţională. Aceasta fi dat, în afară de lipsa de preo­ diul şi modul de desfăşurare a acti­
ca în regim ul nostru, niciodată a- de masă, ca activişti ai organelor ia r cca. 7.200 au obţinut di feri te cla­ este lim itată la un număr restrîns cupare a organelor U.C.F.S. şi a ce­ v ită ţii fotbalistice din regiune, con­
ceastă mişcare nu a ovul un carac­ U.C F.S. in cadrul com isiilor, subco­ sificări sportive. întreaga activitate de ram uri sportive şi de sportivi. In lorlalte organizaţii de masă. statăm existenţa m ultor lacune care
ter de masă ca acum. P artidul şi gu­ m isiilor şi ca antrenori, a rb itri sau Cu p rile ju l m ultor com petiţii au această direcţie, lu cru rile se desfă­ Este necesar insă ca aceste organi­ umbresc ceea ce este pozitiv in a-
vernul nostru au pus în fata orga­ instructori in c<adrul «asociaţiilor fost depistate elemente talentate, cu sportivă şoară uneori mai m ult in virtutea zaţii să-şi privească cu mai multă ceastă privin ţă sau, mai precis, fac
nelor şi organizaţiilor de partid, de sportive. Numai in u ltim ii ani nu frumoase pei-speetive in viaţa spor­ inerţiei, sub presiunea situ a ţiilo r dc răspundere rolul şi sarcinile în d i­ ea această activitate să nu sc ridice
masă şi de stat, sarcini noi, prin a fost form aţi, pe ram uri de sport, pes­ tivă, oameni harnici si cu merite In regiune există numeroşi tineri moment. Numai lipsa unei munci de recţia m işcării de cultură fizică şi la înălţim ea cerinţelor şi exigenţe­
căror îndeplinire, sportul şi cultura te 3.500 instructori voluntari: A ctivul deosebite in producţie sau la învă­ şi tinere şi chiar oameni mai vârst­ perspectivă explică faptul eă nu s-a sport si să înţeleagă o dată mai bine lor publicului.
fizică să fie ridicate pe o treaptă voluntar de pe lingă organele ţătură. Rău este insă că nu a existat nici. dornici de a practica diferite ajuns la o activitate com petiţională că nim ic nu trebuie lăsat să se des­ De la m ulte com petiţii fotbalistice
superioară ; acestea să ţină pa­ U C.F.S. şi asociaţiile sporlive — cei o suficientă preocupare pentru va­ discipline sporlive. In acelaşi tim p locală şi stim ulatori? pentru toate făşoare spontan, ocazional. Totul organizate în acest an, spectatorii
sul cu sarcinile generale ale pei î- peste 100 de antrenori, 80 de pro­ lorificarea acestor talente, din care există o largă bază sportivă asigu­ ram urile de spori. trebuie d irija t, orientat şi condus nu plecat nem ulţum iţi, decepţionaţi,
cadei actuale. fesori de educaţie fizică şi alte 40 cauză ele nu încetat să se mai a fir­ rată. Faţă ele aceste posibilităţi şi Analiza făcută a seas in evidenţă nervoşi sau chiar indignaţi, din cau-
de cadre eu pregătire medie — des­ cerinţe, ceea ee s-n realizat pînă faptul că în ansamblu, organele cu competenţă Şi ele «au datoria tz a nive lu lu i scăzut al jo curilo r, a
Felul cum organizaţiile UC.F.S. me o dată cu terminarea com petiţii­ să-şi îndeplinească in mod irepro­
şi celelalte organizaţii de masă din făşoară o activitate susţinută pentru lor respective. «acum este puţin Dacă ţinem scama U.C.FS. au m uncit ncsatisfăcâtor pc şabil sarcinile încredinţate. com portării necorespunzătoai e a
regiunea noastră au m uncit in d i­ extinderea si îm bunătăţirea a c tivi­ Remarcăm şi faptul ră, în u ltim ii de faptul că populaţia regiunii o linia selecţionării şi in s tru irii spor­ unor fotbalişti şi din cauza a rb itra ­
feritelor com petiţii. Din această cau­ Şi fotbal,
recţia dezvoltării a ctivită ţii sporti­ tă ţii sportive de ninsă competiţionale «ni, s-au a firm at echipe sportive formează în m ajoritate tineretul, tiv ilo r. organizării şi desfăşurării d i­ je lo r neautoritate, confuze sau ne-
ve n constituit obiectul unei şedinţe şi de perform anţă îndeosebi la bas- care au prom ovat in categorii supe­ ajungem la concluzia că nici mă­ obieclive.
ză multe acţiuni organizate nu s-au
a B iroului 'Comitetului regional de chet, box, lupte, atletism , gimnas­ rioare sau care s-au situai pe locuri car o pătrim e din tin e rii care soldat cu rezultate sconlnle, iar în dar un fotbal Trebuie subliniat apoi că a ctivita­
partid, în cadrul căreia s-a făcut o tică, volei, handbal, turism , navo- nr putea practica sportul nu sînt a- tea fotbalistică n-a fast îndrum ată
modelism şi alte ram uri sportive. fruntaşe în clasamente. Regiunea multe localităţi, eu posibilităţi reale,
amplă analiză a acestei probleme. noastră se poale m îndri cu echipe­ Irnşi în această mişcare. Avem o si­ nu se organizează nici un fel de spectaculos, şi condusă cu toată răspunderea de
Tradiţionalele com petiţii de masă tuaţie ncsalisfăcătoare chiar şi in organele U.C.F.S. şi de asociaţiile
din cadrul spartat hiadelor de iarnă le de baschet băieţi din Brad, vo­ acele ram uri ta re au o tradiţie va­ com petiţii. sporlive. A ici desprindem două as­
Fapte şi realizări şi de vară ale tineretului, crosurile lei fete clin Deva, volei băieţi din loroasă în reg iu n e: turism ul, spor­ Organele U.C.F.S. şi asociaţiile de calitate pecte principale : modul de a vedea
„Să întîm pinăm I M ai". „Cupa agri­ Petroşani etc., care activează în ca­ tul de iarnă, atletism ul, haltere şi sportive ar putea organiza — ceea t u orice preţ şi în prim ul rînd numai
Intre rom urile de sport din pa­
incontestabile cu ltu rii", „Cupa e lib e ră rii4', au cu­ tegoria A în ram urile respective. Pe — putem spur.e — fotbalul. . cc s-a cerut in repetate rin d u ri — tria noastră — de peste hotare am fotbal şi de «aici neglijarea altor ra­
d ife rite întreceri sporlive (box, vo­
prins un mare num ăr de tineri. Nu­
Unele asociaţii sportive, printre
m uri de sport şi, in al doilea rînd,
mai in acest an. la sparlaohinda re­ locuri fruntaşe în com petiţiile repu­ care cele de la C. S Ii., E. M. lei, handbal, fotbal, lupte, gim nasti­ putea spune — fotbalul ocupă un loc lipsa de preocupare pentru educa­
S p rijin u l acordat de partid şî gu­ publicană au participat peste 175 000 blicane s-au situat şi echipele de Petri lu. Trustul m inier Deva, că şi altele), la care să participe ele­ im portant Prin natura şi tehnica des­ rea fotbaliştilor, a tît din punct de
vern pentru dezvoltarea mişcării de de oameni aî muncii Mai m ult de volei fete de la Şcoala pedagogică' mente talentate care s-au afirm at făşurării lui, la caic se adaugă si vedere politic c it şi din punct de ve­
cultură fizică si sport din regiunea 28 000 dc linei i şi tinere au trecut Deva, handbal a Scolii sportive clin Alba lulia şi altele, nu desfăşoară in diverse ocazii. Cu mici eforturi tradiţia, acest sport oferă — alunei dere profesional. Şi iată consecin­
noastră s-a concretizat în dezvolta­ o activitate m ulţum itoare. Se negli­ — dacă se pot numi e fo rturi — s-ar cînd este bine jucat — momente de ţele :
rea bnzei m ateriale pentru practica­ normele pentru obţinerea insignei Petroşani, fotbal a I.M Petroşani, de jează in mod nepennis unele ra­ putea organiza în oraşele regiunii destindere, de reereiere ; iu b ito rii de Asociaţii sportive cu po sib ilită ţi
rea sportului de mnsă, in pivocu- de polisportiv. acromodelism şi altele. m uri sportive m ult îndrăgite în ul­ com petiţii la care să fie in vita ţi spor­ fotbal umplu stadioanele, îşi încu­ m ari, cum sînt cele de la P etrila,
pnrea pentru atragerea in d iferite Capătă o amploare din ce în ce Din viaţa sportivă a regiunii s-ar tim ii ani cum sînt : volei, handbal, tivi de perform anţă, cu m erite pe rajează echipa favorită şi pe jucă­
baschet, lupte, box', haltere, tenis Lupeni, Cugir, Hunedoara, Deva,
ram uri de spoi t a unui mare nu­ mai mare şi se bucură dc o atenţie mai putea evidenţia si alte fapte, şi plan naţional si internaţionnl. Pu­ torii preferaţi, fac lotul ca de la în- Călan, Brad ete., in cadrul cărora
de mnsă şi de cirnp. sporturile teh-
m ăr de tineri şi pentru educarea a- sporită acţiunile turistice, dum inicile alte a ctivită ţi im portante pe care nico-oplicative ctc. Avem în regiu­ blicul spectator aşteaptă asemenea liln iiile fotbalistice să nu lipsească funcţionează echipe de fotbal, n-au
Sint foarte frecvente cazurile cînd
cestoi a înlr-un s p irit nou. In diferite culiuraU sporiive şi alte asemenea publicul spectator le-a apreciat şi Ic ne un mare număr de tineri cărora com petiţii. Si ar fi necesar — din şi in regiunea noastră întrecerile fot­ reuşit să-şi organizeze fo rm a ţii su­
mai m ulte puncte
de vedere — ca
oraşe şi centre comunale din le ­ manifestări. P rintre asociaţiile spor­ apreciază. le plac m ult asemenea sporturi. $î organele de resort să satisfacă aces­ balistice sînt asistate de un public ficient de omogene şi bine pregătite,
dacă în tro oarecare măsură Ic prac­ in «aşa fel cu să n-ai em oţii cînd
giune există in prezent 119 stadioa­ tive care au obţinut rezultate mai A lă tu ri de acestea însă, aşa cum a te cerinţe. O gală de box cu concu­ numeros, stadioanele devenind ne- se întrec cu al lele. La echipele res­
tică, aceasta se datoreşle mai m ult renţi dîn d ife rite regiuni ale ţă rii
ne complexe şi simple, I7G terenuri frumoase în «această privinţă se nu­ reieşit din analiza efectuată şi din incăpăloaie. Se pot da m ulte exem ­ pective se constată inconsecvenţă ;
pasiunii lor pentru sport şi mai pu­ sau dc la centru, o în tîln ire de fo t­ ple de jocuri bine organizate, de o
de volei, 49 de handbal, 17 de bas­ mără cele de la Lonea, Uricani. Cu- alte constatări de pe terenurile de ţin preocupării organelor U.C.F.S. bal, volei, hochei, tenis de masă, inallă factură tehnică şi disciplinară nici o dală nu poţi li sigur dc jocul
prestat. Mai sînt jucători la care
chet, aproape 50 dc popicăi ii, bazine gir, Călan, iar din mediul rural Vaţa sport, au existat şi există încă m ul­ şi a asociaţiilor sportive pentru an­ baschet sau handbal etc., între echi­ de la care spectatorii au plecat m u l­ se constată tendinţe de căpătuială,
Uc înot, săli dc gimnastică .şi multe de Jos, Miercurea şi altele. te deficienţe. Faţă de posibilităţi şi trenarea şi instruirea lor. pele locale şi alte echipe din cate­ ţum iţi, recreaţi, eomentind apoi pînă individualism , vedetism şi infuniu-