Page 39 - 1964-12

Fr. 3096 D/umal socialismului Pag. 3

TOATE PREVEDERII CONTRACTULUI VESTI T ATI LE

INDEPL FEROVIARE

C olectivul de muncă de la Uzina m uncii controlorilor de calitate, de dală la trim estru controlul medical
*,30 Decembrie" din C ugir s-a anga­ perfecţionare a tehnologiilor de fa­ al m uncitorilor care lucrează în me­ ■ s. ^
ja t la începutul acestui an să depă­ bricaţie. In acest scop au fost aduse dii toxice.
şească planul anual la producţia numeroase îm bunătăţiri in fabrica­ Pentru organizarea cit mai plăcută
m arfă cu 0,50 la sută. iar la valoa­ ţia maşinii de spălat şi a lanţurilor. a tim pului liber, contractul colectiv Ca şi în marele combinat lnmedoiean, în minele din Valea Jiu lu i,
rea producţiei globale să realizeze Deosebit a iost aportul tovarăşilor a prevăzut reuniuni, excursii, pro­ în cele din m unţii Poiana Rusca sau Apuseni, şi in unităţile feroviare,
un spor de 40 procente. Angajam en­ Ştefan C h irilu ţ, IIie Butaru. Nicolae grame prezentate de brigăzile artis­ colectivele desfăşoară o vie întrecere pentru îndeplinirea înainte dc te r­
tele luate au fost consemnate în con­ Simedru. Ioan Budeu. Adrian Orşa. tice de agitaţie, îm bunătăţirea mun­ men a angajam entelor luate pe înlrcgut an, pentru asigurarea co ndiţiilor
tractu l coiecliv care, printre altele, L iv iu Gavviş. Nicolae Voinea şi a altor cii cu cartea şi alte acţiuni. Cele 5 optime dc circulaţie a tre n u rilo r pe magistralele dc oţet ale regiunii.
mai prevede ca în 1964 să se produ­ m uncitori, tehnicieni şi ingineri care reuniuni organizate pentru eviden­ Acum, cind s-au făcut sim ţite prim ele zile dc iarnă, ferovia rii îşi
că peste plan 200 maşini de spălat au propus soluţii ce au avut ca efect ţia ţii în întrecerea socialistă au p ri­ sporesc e forturile pentru ca ne fi vi (a tea dc transport pc calea ferată să
rufe. 3 000 m l. lanţuri tăietoare. îm bunătăţirea calităţii. Edificatoare le ju it seri plăcute de recreiere, ca nu fie cu nim ic slînjenilă. In munca lor, obţin numeroase succese, în ­
5.000 m.l. lan ţu ri de bicicletă, 1000 în acest sens este compararea recla- şt excursiile organizate prin O.N.T. scriu fapte deosebite.
bucăţi fuse de tors pentru ring ş.n. m a ţiilo r sosite de la beneficiari in „C arpaţi" la Hunedoara, parcul den-
Dind viaţă prevederilor conţi actu­ acest an. cu cele din perioada cores­ drologie din Sim eiia sau la Geoagiu.
lu i colectiv, comitetul sindicatului şi punzătoare a anului trecut. Dacă în Pe lingă acestea, au fost organizate
conducerea tehnică a uzinei au ur­ tot anul 1963 la producţia m aifă e- excursii pentru vizitarea Expoziţiei
m ărit îndeapivape realizarea tu tu ­ xecutată s-au înregistrat 16 la sută realizărilor economiei naţionale, Che­ S-a redus consumul de combustibil
ro r prevederilor contractuale. În tre ­ reclam aţii, în acest an rcclam aţiile ilo r Turzii, sau a oraşelor Tim işoa­
cerea socialistă are ca principale o- au scăzut la 1,5 la sută din totalul ra. Turda. Sibiu şi Deva. De o largă U nul din obiectivele principale trenului, de remorcarca tre n u rilo r
b ie ctivr depăşirea planului de pro­ de produse, ele referindu-se in ma­ apreciere se bucură in rîndul lucră­ ale întrecerii socialiste pe caic o supiatonatc. In ajutorul partidelor
ducţie pe seama sporirii productivită­ rea lor m ajoritate la produsele fa­ to rilo r uzinei şi a cetăţenilor din desltaşoară mecanicii de locomotive de locomotivă au venit şi lucrăto­
ţii uiuncii, îm bunătăţirea calităţii bricate în anii trecuţi. De altfel, apre­ oraş cele G brigăzi artistice de agi­ din Petroşani este şi reducerea con­ rii atelierului dc reparaţii clin depou
produselor, reducerea preţului de cierea unanimă de care se bucură taţie. rare au prezentat in «acest an, sumului specific de com bustibil con­ c.Tte au efectuat lucrări dc bună ca­
cost. realizarea de economii şi bene­ maşinile de spălat rufe şi celelalte în medie, cite 5—G programe fie ­ venţional. In strădaniile lor de a litate. Astfel, la toate locomotivele
fic ii peste plan. Îndrum ată îndea­ produse în rîndul cum părătorilor şi care. P rintre form ele m ultiple de realiza cît mai m ulte economii, me­ s-au înregistrat economii de com­
proape de comitetul de partid, con­ beneficiarilor, precum şi acelea alo organizare plăcută a tim pului liber canicii şi fochiştii se preocupă în­ bustibil, de la începutul anului rea-
ducerea tehnică a întocm it Lin plan vizita to rilo r diferitelor tîrg u ri in te r- sînt şi vizionarea în colectiv a f i l ­ deaproape de întreţinerea locomo­ lizîndu-sc peste 0.500 tone. Cu a-
de măsuri care să ducă )a îm bunătă­ 'naţionale, sînt în măsură să confir­ melor şi spectacolelor teatrale, o r­ tivelor în bună stare termotehnicâ, ceastă cantitate se pot remorca mai
ţirea procesului de producţie. A p li- me calitatea superioară a produse­ ganizarea de recenzii şi prezentări de folosirea raţională a aburului, de
eînd în practică aceste măsuri. în lor. de cărţi la bibliotecă şi altele, ac­ cunoaşterea secţiilor de circulaţie m ult de 1 G00 trenuri de marfă pe
prim ele 10 luni ale anului sarcina Sporind productivitatea muncii şi' ţiu n i care au atras la club un nu­ pentru a putea folosi forţa vie a distanţa Pctroşani-Simeria şi retur.
de creştere a produ ctivităţii muncii reducind sub admis procentul de re­ măr tot mai mare de m uncitori cu
a fost îndeplinită în proporţie de buturi,, lucrăto rii Uzinei „30 Decem­ fa m iliile lor. Regularitatea circularei
103.74 la sută, cu 3,54 procente mai brie" din Cugir şi-au îndeplinit îna­ Urm ărindu-se îndeaproape îndepli­
m ult decît prevedea angajam entul în­ inte de termen angajamentele pe în­ nirea prevederilor contractului co­
scris în contractul colectiv. La creş­ tregul an. producînd peste plan 541 lectiv, numeroase obiective au fost a tos! îmbunăftă|ită
terea p rod u ctivită ţii m uncii a contri­ maşini de spălat rufe. 25.7G3 m.l, realizate înainte de termenele sca­ La
buit si atenţia deosebită acordată de lanţuri tăietoare. 91.516 m.l. lanţuri dente, altele fiin d in curs de execu­ rultii, Crăciuncşti a fost construită o static dc preparare a calea- L u crătorii din cadrul R. C. Petro­ optime de muncă tuturor u n ită ţilo r
com itetul sindicatului, prin comisia in~ articulate de diferite dim ensiuni ţie. S. POP IN şani au în permanenţă în «stenţia din com plexul C.F.H. Petroşani, fiin d
gin erilor şi tehnicienilor, m işcării de şi 7.078 bucăţi fuse de tors pen­ F O T O G R A F IE : Aspect exterior parţial al acestei staţii.
inovaţii. Cele 58 de inovaţii aplicate, tru lin g . Pe seama creşterii lor îm bunătăţirea circulaţiei trenu­ «asigurat tim pul necesar efectuării
rilo r de marfă şi călători. Interven­
in condiţiile
proceselor tehnologice
din 07 cîte s-au propus in acest an, pro d u ctivită ţii m uncii si a re­ ţiile operative ale lucrăto rilo r R.C. grele ale iernii.
au avut ca efect, pe lingă creşterea ducerii consum urilor specifice de în rezolvarea unor probleme apăru­
p ro d u ctivită ţii muncii, realizarea a nului s-au înregistrat 1.300.000 Ici c- U.V. CĂLAN: te pc parcurs, îndrum area atentă a îm bunătăţirea regularităţii circu­
materiale, in prim ele 10 luni ale a-
3.700.000 lei economii antecalculate LA SUBREDACTIA tre n u rilo r şi urm ărirea lor, au dus laţiei a atras după sine şi reduce­
si 2.268 000 lei economii postealeu- conomii la preţul de cost faţă de rea medici de staţionare a vagoane­
la îm bunătăţirea regularităţii circu­ lo r la incărrare-descărcarc cu 2,4 ta
late. 800.000 lei r it prevedea angajamen­ laţiei, atingîndu-se cifra de 97,G ta sulă, ru la ju l vagoanelor de mar rfă
Unul dîn obiectivele contractului tul îm bunătăţit pe întregul an şi sută. Astfel, au fost create condiţii crescînd cu 2,2 procente.
colectiv este şi îm bunătăţirea calită­ 2.084.000 lei beneficii peste plan faţă
Numeroase obiective ale contractu­ NOASTRĂ VOLUNTARĂ
ţii produselor. Com itetul sindicatului de 700 000 lei cit s-a prevăzut in
şi conducerea tehnică, au luat o contractul colectiv. Beneficiarilor —
scamă de măsuri pentru traducerea
lui in viaţă. Au fost organizate cur­ lui colectiv se referă la îm bunătăţi­
suri de calificare, de ridicare a ca­ rea condiţiilo r de muncă din uzină. © deservire promptă
lific ă rii şi de specializare, diferen­ Comitetul sindicatului a urm ă rit în ­
«aceste Nou procedeu
ţiate pe meserii. Numai la cursurile deaproape folosirea fo nd u rilo r aloca­ Pe sortlmsnfs şi încadrarea elementelor în greuta­ Munca m inerilor din Vulcan şi a mărirea operativă a vagonnelor, e-
de ridicare a ca lifică rii au participat te pentru protecţia muncii. Lucrăto­ tea STAS. Pornind de la preparatorilor din Coroeşti este xecutarea opcraţiiloi prevăzute in
obiective, brigăzile şi echipele de
in acest an aproxim ativ 500 de m un­ rilo r li s-au procurat şl d istrib u it şi la fiecare reper lucru îşi îau angajamente concrete de uscare a strîns legată dc cea a feroviarilor procesul tehnologic, nu f.'icut ca me­
citori. ia r cele trei cursuri de spe­ din tim p echipamentele de protec­ din Vulcan. Conştienţi de acest lu ­ dia dc staţionare să fie numai de
cializare în a doua meserie (de rec­ ţie prevăzute in normative, ia r mun­ In cadrul sortim entului radiatoare a căror realizare se urmăreşte zilnic cru, ferovia rii se preocupă îndea­ 7.3 ore,/vagon. Demne de remarcat
tifica to ri, scutieri şi norm atori) au c ito rilo r care lucrează in medii to­ se toarnă mai multe rcpere-elemente p rin tr-u n grafic care este afişat la La sortim entul piese mecanice din proape de asigurarea celor două u- sînt rezultatele obţinute de turele
cadrul secţiei noastre s-a introdus,
fost urm ate de 70 de m uncitori. Con­ xice li s-au asigurat sporurile şi an­ pentru radiatoare, dc diferite mă­ locul de muncă. In acest fel se cu­ incepînd din luna trecută, un nou n ită ţi beneficiare cu vagoanele ne­ conduse de im piegaţii de mişcai e
noaşte zi de zi cît s-a realizat din
ducerea tehnică a luat măsuri ca tid o tu rile necesare. Comitetul sin­ rim i. A tenţia colectivului nostru, în ­ procedeu de uscare a form elor. Us­ cesare transportării cărbunelui. In D um itru Ignat. Zoltnn Popp şi Vic-
p rin interm ediul cadrelor tehnice şi dicatului şi conducerea tehnică au drum at de organizaţia de partid, a plan şi din angajamente. acest scop, vagoanele sînt introdu­
inginereşti să se urmărească îndea­ luat măsuri ca. periodic. medicul fost îndreptată spre realizarea rit­ Ne în g rijim ca toate locurile de carea se face cu gaz metan prin ra­ se la tim p la Incărenrc-destărcai c, tor Poptănaş, care au asigurat de-
proape aplicarea corectă a procese­ specialist să viziteze toate locurile mică a planului atît pe sortim ent muncă să fie aprovizionate cu nisip d ianţii infraroşii. Faţă dc vechea me­ fără in lîrzie ri după sosire, fiin d a- servirea beneficiarilor în cele mai
lo r tehnologice, de îm bunătăţire a de muncă, să efectueze cel puţin o c it şi la fiecare reper in parte. Cum pentru formare, u tilaje de formare şi todă de uscare cu mangal, arest pro­ poi expediate cu prim ul tren. U r- bune condiţiuni.
cedeu duce la creşterea calităţii pie­
procedăm ? Pentru ca procesul de turnare, cît şi fontă lichidă de bună selor prin eliminarea incluziunilor
calitate.
producţie să se desfăşoare in bune de cărbune în forme, la asigurarea !®ne mai
condiţiuni, încă din data de 25 ale Lucrînd în acest fel colectivul de unei uscări uniform e şi la creşterea >u
fiecărei luni, cind se primesc sar­ la sortim entul radiatoare a înregis­ producţiei prin reducerea tim pului
cinile de plan pe luna următoare, a- trat lună dc lună succese im portante de uscare şi elim inarea transportu­ Pentru mecanicii dc locomotivă o locomotivă dîn sorta 50 100 pc dis­
cestea se repartizează pe brigăzi, în realizarea sarcinilor de producţie lui dc mangal. din Depoul C.F.R. Petroşani renior- tanţa Vulcan-Livczcni, un tren cu
echipe şi form aţii de lucru. Delalca- si a angajamentelor luate in între­ înainte dc darea în funcţiune a cnrea tre n u rilo r cu tonaj sporit a un tonaj total de 2.100 tone. A vin d
rea planului se face pe baza unui cere. In luna trecută am produs pes­ instalaţiei de uscare a form elor cu devenit o preocupare colectivă. A st­ mai m ult cu 700 tone decît sarcina
grafic în care se prevede m inim um te plan la producţia marfă 17,8 tone radianţi infraroşii. s-a făcut in stru i­ fel. ci contribuie la reducerea me­ stabilită, a fost ajutat apoi pînă la
de zile necesare pentru realizarea de radiatoare, iar la producţia bun.'i rea m uncitorilor care o deservesc dc diei de staţionare a vagoanelor, Petroşani dc numai o locomotivă
fiecărui reper. Aceasta în scopul fo­ turnată 71 tone. Rebutul a fost redus către mecanicul sef Ioan Danciu, pl i ­ transportînd în acelaşi tim p mai împingătoarc, în loc de două. Rc-
losirii la m axim um a spaţiului de de la 10 In sută admis Ia 9,1G la sulă. vind modul ei de utilizare. multe m ărfuri. P rintre mecanicii morcarea acestui supratonaj este u r­
form are şi a capacităţii de turnare. De asemenea, a scăzut m ult (sub care şi-au înscris numele in rîndul marea în treţin e rii locomotivei în
cifra admisă) şi procentul dc re­ M U N TE A N U D lO N lS lE bune condiţiuni termotehnicc. a stră­
Munca este în aşa fel organizată celor cu realizări frumoase în pro­ daniilor depuse pentru sporirea ca­
in cit planul să se realizeze zilnic la maniate. turnător — secţia turnătorie I ducţie se numără şi lînărul Ioan pacităţii dc transport.
toate reperele. Form aţiile noastre de In lupta pentru îndeplinirea sar­ Botnariuc. De cinând, împreună cu î CRIŞAN
lucru se compun din doi m uncitori. cin ilo r de plan se evidenţiază b ri­ Sub greutatea SI AS fochistul Ilîe Hoza, a remorcat cu corespondent
Cel cu calificare mai înaltă răspun­ găzile conduse de com uniştii Viorel
de de form are în general şî execută Avram , Lazăr Cecta şi Gheorghe Jol- In întrecerea socialistă ce re des­
in mod special reţeaua de turnare şi descu. şefii de echipă Ioan Gorgan, făşoară la secţia turnătorie I, unul Prin ©rgaraizarea
turnarea propriu-zisâ. T ot la cinci Alexandru Lixăndroi, Ioan Stăncu- din obiective este şi reducerea greu­
form aţii de lucru avem un şef de lea, Constantin Creţu, turnătorii M i- tăţii pieselor turnate sub lim ita su­
echipă care montează m iezurile şi ron Stănculeseu, Gheorghe Rotam, perioară' prevăzută în normele judicioasă a muncii
face un control am ănunţit asupra fo r­ Nicolae Tudor. Ioan A lioei, M arin STAS. G rija manifestata de iruinri-
m ării şi m iezuirii. Şeful de brigadă Budu. Gheorghe Trică şi miezui(oa­ tori pentru formarea corectă şi tu r­ Cu cîtva tim p in urmă lucrătorii măsura organizării turelor de servi­
urmăreşte producţia pe flu x tehno­ rele Florie«a Ostafe. Jenica Gavriles- atelierului de reparaţii dc ta Depoul ciu. Au fost formate trei ture ocne
logic incepînd de la dezbatere, cură­ cu. Florica Armean etc. Acum, co­ narea în bune condiţiuni a pieselor C F.R Teiuş erau nevoiţi să efectu­ luc rează după sistemul 12 24. In al­
a făcut ca la m ajoritatea reperelor
ţare, sablare şi pină la probele in ­ lectivul nostru munceşte cu elan spo­ de la sortim entul radiatoare să se eze orc suplim entare pentru reme­ cătuirea acestor ture s-a ţin u t sea­
dividuale de presiune la elementele rit pentru a realiza planul anual de economisească însemnate cantităţi de dierea defecţiunilor ivite la locomo­ ma de specificul reparaţiilor frec­
de radiatoare. producţie — aşa cum s-a angajat — fontă lichidă. Astfel, la reperele tive în parcurs. Datorită unor defi­ vente. fixindu-se lucrătorii necesari
M ateria prim ă necesară fa b ric ă rii hîrtiei (celuloza dc ruşinoase, La îndeplinirea planului şi îm bu­ pînă la 20 decembrie. Realizările de 777,'G; 777/4; G24/G; 624, 4 şi 210/9 cienţe de organizare, nu era asigura­ pentru efectuarea lor operativă. P lin
stuf sau paie), este adusă prim a dată în secţia dc preparare a pastei nătăţirea calităţii, un rol im portant pînă acum ne dau convingerea că greutatea a fost redusă cu 0,1)2— ţi! intervenţia rapidă pentru efec­ aplicarea acestui sistem de organi­
de hîrtic, Holendrelc, utilajele principale ale secţiei, execută prima il are întrecerea socialistă. La sor­ 1,0.5 kg fontă lichidă pe bucată. Nu­ tuarea reparaţiilor survenite. Recu­ zare s-au redus complet orele su­
operaţie a procesului tehnologic: măcinarea, umplerea şi înclcicrca tim entul nostru întrecerea intre b ri­ acest angajament va putea fi înde­ mai la reperul 777/4 s-a economisit perările care se dădeau lucrătorilor plimentare, calitatea reparaţiilor s-a
m aterialului fibrat. găzi. echipe şi form aţii dc lucru se p lin it chiar mai repede. prin reducerea greutăţii Ţaţă de li­ duceau la dezorganizarea lucrului în îm bunătăţit, iar tim pul de im o b ili­
In fotografie : Vasîle Drăghicî, morar Ia holendrc şi m aistrul Ghcor- desfăşoară pe bază de obiective care mita superioară n STAS 1000,2 kg. orele dc program prin lipsa meseria­ zare a locom otivelor la reparaţiile
ghe Basarabă dc la Fabrica dc lnvtio din Fetrcşti, vcrificînd gradul prevăd : depăşirea producţiei, redu­ IO AN HODOROG de fontă, iar la reperul 777/6 s-n şilor învoiţi. efectuate cu ocazia spălării sau re­
do măcinare a m aterialului fibrat. cerea rebutului sub cifra admisă, maistru principal la sortim entul făcut o economie de 4G1.4 leg de fon­ La recomandarea organizaţiei de v iz iilo r tehnice a fost sim ţitor re­
Foto: I. TEREK micşorarea procentului de remaniate radiatoare — secţia turnătorie I tă. Din fonta economisită la aceste partid, conducerea tehnică a luat dus.
două repere se pot turna 120 bucăţi
pot încălzi patru apartamente a trei Roadele colaborării
elemente de radiatoare cu c.nre
se
rare1 nejustîficată. 'Aceasta înseam­ lişti, participă cu ei la chefuri şi la la organele raionale şî orăşeneşti, Tendinţele de vedetism, profesio­
nă, pe de o parte că asociaţiile res­ alte acte imorale. comisii pe ram uri de sport, ia aso­ nism, individualism , im oralitatea si camere fiecare. In staţia Teius sosesc zilnic din securităţii m uncii, cci de la mişca­
pective nu au pus în centrul pre­ Faţă de m anifestările negative ce ciaţiile sportive şi la alte manifesta­ lipsa dc respect faţă de cerinţele GHEORGHE M/VGUIIEANU toule colţurile ţă rii zeci de trenuri re au p rim it un preţios a ju to r din
ocupărilor lo r formarea unor loturi au «avut loc in domeniul fot ba 1 vil ui ţii eompetiţionale. sportului nostru trebuie să fie înlă­ şef de echipă cu vagoane încărcate cu m ărfuri, partea lu cră torilo r celorlalte sectoa­
omogene de jucători, nu au mers pe trebuie luate măsuri radicale. Accs- In eondueere.n unor asociaţii spor­ turate cu dcsăvîrşire. trenuri de persoane caic poposesc re de activitate din complex. Cola­
linia îm prospătării sistematice a n- lei activităţi frumoase şi distractive tive nu au fost promovate cele mai Locul acestora trebuie să 1 ia a ti­ citeva m inute şi apoi pornesc din borarea cu lucrătorii de ta manevră,
cestor loturi lu elemente recrutate trebuie să i se im prim e seriozitatea corespunzătoare cadre, fapt. ce a in ­ tudinea conştientă, dragostea pen­ Semicocs peste plan nou la drum. Aceasta «activitate in ­ cu cei de ta magaziile de m ărfuri,
din echipele de juniori, ia r pe de altă pe care o merită. Persoanelor care-şi fluenţat negativ activitatea sportivă tru muncă şi sport. tensă de transport este deservită de cu mecanicii de locomotive, revizo­
parte nu s-au ocupat cu competenţă dc închipuie că pot să-şi iacă o pro­ în ansamblul ei. Defectuos şi fără Mergînd pe această linie, mişca­ Colectivul sectorului semicocs în­ un colectiv harnic şi priceput. Nume rii de vagoane, cit şi colaborarea cu
creşterea şi educarea lor. Numai aşa fesie din fotbal, care ignorează m un­ perspectivă s-a m uncit şi in ce p ri­ rea de cultură fizică şi sport din re­ registrează lună dc luna noi si im ­ ca cele ale lui Nicolae T rifan, Gheor­ fe ro via rii din Coşlariu, au dus la de­
se explică inconsecvenţa în jocuri ca, mi trebuie să li se tolereze nici veşte selecţionarea a ilo r cadre : in­ giunea noastră poate şi trebuie să fie portante succese in îndeplinirea şi ghe Tnocan, Alexandru Crişan, So­ păşirea tu tu ro r indicatorilor de plan.
a echipelor din regiune de la o eta­ cca mai mică abatere. Organele structori, antrenori etc. Din aceste ridicată la nivelul sarcinilor actuale. depăşirea sarcinilor dc producţie. rin Nistor şl ale m ultor altor lu ­ Demn de remarcat este faptul eă res-
pă la alta, retrogradările din rale- U.C.F.S. şi asociaţiile sportive, sub cauze şi din altele, sportul de per­ O rganizaţiile U.C.F.S. şi asociaţii­ Utiliz.înd mai bine capacitatea de crători de la mişcare sînt binecu­ pectindu-se întocmai normele de teh­
goriile superioare, «abaterile, com­ îndrumarea organizaţiilor de partid, formanţă în regiunea noastră este le sportive trebuie să-şi îm bunătă­ producţie a bateriilor, m uncitorii, noscute in întregui complex. In pre­ nică a securităţii muncii, lu crătorii
portarea şi atitudinea înapoiată a u- să desfăşoare o întens.'i şi perma­ sub posibilităţi, iar în activitatea ţească m ult activitatea de selecţio­ inginerii şi tehnicienii acestui sector ocuparea lo r pentru reducerea sta­ turelor de manevră din staţia Teiuş
nor jucători de fotbal faţă de muncă nentă activitate educativ.! în rîndul competiţională a existat m ult form a­ nare şi creştere a cadrelor. In unele au produs peste prevederile planu­ ţio n ă rii vagoanelor la încărcare-des- n-au înregistrat în acest an nici un
şi faţă de cerinţele moralei noastre sp ortivilor : pe cei certaţi cu disci­ lism. raioane există puţini instructori şi lui lu n ii trecute 100G tone de semi­ cărcare cu manevră sau în tranzit, accident dc muncă şi nici un eveni­
noi. La Peti ila, Deva, Lupeni, Gtira- plina s«'i-i trezească la realitate. In Faţă de toate acestea, se impun antrenori, pentru diverse discipline cocs. pentru sporirea încărcăturii pe osii, ment dc cale ferată.
barza, Cugir, Călan ctc., sînt fo t­ numea de ridicare a sportivilor să măsuri urgente şi eficiente. Consi­ sportive, ceea cc dovedeşte că în IOSIF CRAŞCA sarcini principale dc ptan, cit şi^ in V A S ILE STREMŢAN.
balişti care se sustrag de la muncă. se orienteze spre elementele tinere, liile U.CF.S. regional, raionale, oră­ această direcţie s-a m uncit neorga­ şef de echipă respectarea norm elor de tehnică a corespondent
U nii din ei — cu înlesnirea bine­ talentate si cu merite în producţie, şeneşti si asociaţiile sportive, lucră­ nizat, fără un plan de perspectivă.
înţeles a asociaţiilor sportive, antre­ în viaţa personală şî fam iliară, to­ to rii din aparatul U.C.F.S. şi cadre­ S-a constatat apoi c.'i nici unele
norilor, conducătorilor de în tre p rin ­ varăşi vîgurosî care fac sport din le de specialitate trebuie să priveas­ comisii şi subcomisii pc ram uri nu F.iOL j*7.- p*ri
deri, in stitu ţii si a altor cadre cu plăcere şi pasiune, care şi-au cîsti- că cu maximum de răspundere sar­ s-an ridicat ta nivelul sarcinilor ce
munci de răspundere — nu se pre­ gat pe m erit simpatia minerii/»;-, si- cinile re te revin. Ei au datoria să-şi le stau în faţă. Organele U.C.F.S. au
zentau la locul de muncă decît în dcrurgistjlor, constructorilor şi a ce­ îmbunătăţească stilul de muncă, să d.ntoiia să se ocupe de acestea, să le v *i
zilele de salariu, a lţii chiar dacă lo rla lţi oameni ai muncii. îndrume cu competenţă necesară în ­ antrenez.e în muncă, să Ic pretindă
mergea ti o dată sau de două o ii pc treaga mişcare sportivă din regiune. o activitate rodnică corespunzătoare
sâpiâmînă, se ocupau de toate nu­ Un accent sporit trebuie pus pe cu rolul şi misiunea lor.
mai de muncă nu. Această a titu d i­ Munca întărirea conducerilor asortaţii lor Un aspect în tîln it în tim pul unor A ti- '»!•«
ne nu înseamnă altceva decît o su­ sportive, în aşa fel ca acestea să răs­ întreceri sportive — îndeosebi la
bestimare a m uncii şi o abatere gra­ organizatorică pundă sarcinilor ce le stau în faţă. fotbal — care ar im plica o discuţie
vă de la normele de organizare a Să se lucreze mai organizat in acti­ mai detailată, este acela al unei
sportului în ţara noastră. la nivelul cerinţelor vitatea competiţională de ma.să. părţi — minore, ce-i drept — a spec­
Tot a tît de condamnabilă etste a ti­ Unor ram uri de spoi t ca : atletism, tatorilor. A lă tu ri de cei care dan do­ '* &
tudinea unor „fo tb a lişti" pe terenu­ Analiza «activităţii sportive din re­ box, gimnastică, turism , lupte, înot, vadă de obiectivitate în aprecierea ■
rile de sport şi în afară. In tim pul giune a scos în evidenţă si deficien­ handbal, volei, haltere, tenis de d ife rite lo r faze de joc, există anum iţi kjtu
unor întreceri organizate la Simerîa. ţele din munca organizatorică a m«asă şi de cîmp. şah etc., trebuie să gălăgioşi „suporteri" înveteraţi ca­
Teliuc, Aninoasa, Haţeg, Petroşani U.C.F.S., a asociaţiilor sportive, a li se acorde mai multă atenţie. ' re-şi susţin cu orice preţ echipa sau
etc., au avut loc abateri grave : joc com isiilor st secţiilor pe ram uri dc In şcoli, unde există un mare nu­ jucătorii proferaţi. De obicei, aceştia
brutal, lo viri intenţionate, jig n iri la sport. In stihii de muncă a orga­ măr de tineri şi tinere şi baze spor­ sînt în dezacord cu deciziile a rb i­ - /r jt
adresa a rb itrilo r şi a publicului spec­ nelor U.C.F.S. regional, raionale, oră­ tive corespunzătoare să se desfăşoare trilo r, îi luiiduiese Şi-i „judecă" aşa ;» • i ' f l \ V
tator şi altele. Comportările nero- şeneşti şi asociaţiilor sportive, sî-au o activitate mai organizată şi mai cum cred ei. Faţă de asemenea ..su­
respunzâtoare ale unor asemenea ju ­ rodnică, deoarece aici avem o re­ porteri” trebuie adoptată o atitudine
făcut loc unele manifestări de for­
cători au culm inat cu comportarea zervă im portanta de cadre sportive, corespunzătoare.
malism şi metode necorespunzătoare.
imorală, detestabilă a unor „jucă­ de tineri valoroşi şi talentaţi, cu
La consiliul regional nu s-a desfăşu­ Peste puţin tim p vor avea loc con­
to ri" din form aţia echipei M inerul rat întotdeauna o muncă colectivă, v iilo r bogat în activitatea sportivă ferinţele si adunările de dări de / r . f >'2>
Deva. Este clar că acest fel dc bine orientată si de perspectivă, de ma.să. scama şi alegeri în grupele si aso­
„sp o rtivi", care isi petrec aproape condusă cu competenţă şi exigenţă. Organizaţiile de partid să îndrume ciaţiile sportive. Io consiliile raio­
tot tim pul prin restaurante, consu- A ctiviştii consiliilor regional, raio­ mai m ult şi mai perseverent orga­ nale şi orăşeneşti U.C.F.S. Este de
mind băuturi in mod excesiv, sau pe nale. orăşeneşti şi cadrele dc specia­ nizaţiile de masă — sindical, U.T.M. datoria organelor si organ-/.aţii lor de
străzi, acostînd brutal anumite per­ litate rut ati fost repartizaţi judicios — în rezolvarea sarcinilor ce le re­ partid ca să asigure o dezbatere te­ fg g g ^ .,
soane, sau în diverse alte locuri, pe teren, din care cauză «ajutorul vin pe linia sportivă. meinică a întregii a ctivită ţi spor­
folosind nejudicios tim pul, nu pot lor la organele din subordine nu In mod deosebit, organizaţiile tive, să asigure promovarea in con­
trezi decit dezgust si dezaprobare s-a făcut sim ţit. Uneori, la nivelul U.T.M. din regiune trebuie sâ-si îm ­ ducerea organelor U.C.F.S. a unor
unanimă. Se poate spune deschis că conducerii U niunii regionale de cu l­ bunătăţească sim ţitor activitatea pe cadre capabile care să conducă cu
ei, cu o astfel de comportare nu au tură fizică şi sport au fost înţelese linia m obilizării şi educării tinere­ competenţă si răspundere această
ce căuta în viaţa sportivă. greşit exigenţa şi răspunderea Ţaţă tului sportiv. activitate. Sînt necesare măsuri e fi­
V inovaţi pentru această stare dc de sarcini, din care cauză s-au fă­ Fată de abaterile de la disciplina ciente menite s.'i asigure consolida­
lu cru ri se fac şi antrenorii form a­ cut greşeli in muncă, iui s-au folo­ sportivă trebuie adoptată o poziţie rea asociaţiilor sportive, formarea
ţiilo r respective. U nii din aceştia sii cele mai corespunzătoare meto­ intolerabilă. Să fie combătute cu de cadre pentru ram urile deficitare, Iii condiţii dc deplină igic nă, colectivul dc muncă de la I.C.LL. Sim cria se străduieşte să dcscr-
sînt slab pregătiţi profesional, fără de de lucru cu oamenii. Foarte rar tărie intervenţiile neprincipiale şi pentru dezvoltarea m ultilaterală şi vească în condiţii cît mai bune populaţia cu produse lactate.
autoritate ; se plimbă cit e ziua de au participat activiştii regionali ai atitudinea „g riju lie " faţă de cei armonioasă a întregii activităţi spor­ IN FOTOGRAFIE : Aspect din noua secţie dc spătare şi îm bulelicie a sticlelor cu lapte.
mare la braţ cu aceşti aşa zis folba- U.C.F.S. la unele şedinţe de lucru ce „greşesc". tive.