Page 4 - 1964-12
P. 4
Pag. 4 Dramul socialismului Nr. 3087
DE PESTE HOTARE 1 D E C E M B R I E
Asţăzi_ la_ New York Ziua de luptă pentru eliberarea
««Mi Atentat la Gorgopotamos? A fricii de sub jugul colonialismul
Se deschide noua sesiune A TE N A 30. — Corespondentul de fabricaţie americană dintre cele
sistem politico-econom ic nou în A -
Problemele care stau in faţa con
Agerpres, Al. Gheorghiu, transm ite: folosite de armata greacă de la 1948 tinentului african pot îi îm părţite p rivire la aplicarea sancţiunilor e- frica pe baza deplinei independenţe
conomice faţă de A frica de sud. Din
Dum inică, cu p rile ju l celei de-a
a Adunării Generale a O .N .U . 22-n aniversări a aruncării în aer incoace. Ancheta ordonată va stabili in patru grupe principale: lupta îm păcate, această rezoluţie nu a putut şi a dreptăţii sociale. Această luptă
dacă este vorba de un accident sau
este mai complicată decîl lupta îm
fi integral tradusă în viaţă, datorită
în tim pul ocupaţiei germane a Gre de un atentat. potriva apartheid-ului; lupta pentru rezistenţei cercurilor im perialiste. potriva colonialism ului. Campania
lichidarea imediată a colonialism u
NEW YORK 30. — Trim isul spe special al ordinei de zi şi sesiunea ciei, «a m arelui pod de cale ferată din Comitetul executiv E.D.A. a dat lu i; lupta îm potriva neocolonialis- Decolonizarea este a doua proble pentru unitatea politică a întregii A -
cial Agerpres, I. Găluţeanu, trans este chemată să se pronunţe asupra localitatea Gorgopotamos, a avut loc p u b licită ţii o declaraţie în care cere m ului, pentru construirea unui sis mă care frâm intâ A frica. La Confe fric i si eforturile pentru crearea li
m ite : lor. in această localitate o adunare co guvernului să clarifice cauzele tra tem politico-econom ic nou şi, în sl'ir- rin ţa la nivel înalt de la A ddis-A- nei o rîn d u iri a dreptăţii sociale în
In aceste zile sediul O N U . cu V or fi urm ărite cu atenţie discu memorativă. gediei. Declaraţia atrage atenţia câ şit, lupta pentru apărarea păcii in beba s-a hotărît înfiinţarea la Dar- fiecare stat african sînt cele două
noaşte o anim aţie deosebită, speci ţiile la punctele în legătură cu li La adunare au asistat m inistrul ea a avut loc „întn-o perioadă c ri lumea întreagă, es-Salam a unui comitet de s p riji direcţii principale in care trebuie sâ
fică fiecărui început de sesiune. Pe chidarea totală a sistem ului colo adjunct al apărării naţionale, Pa- tică pentru ţară, în momentul unui In prim ul rînd despre problema nire a mişcării de eliberare a tu tu se desfăşoare asaltul îm potriva neo-
culoarele impunătoarei clădiri pot nial. Prim irea apropiată în O.N.U, pakonstanlinu, reprezentînd guver atac pe tot frontul al dreptei fas apartheid-ului. Se ştie că aceste rin - ror te rito riilo r coloniale. In prezent colonialism ului.
fi văzuţi numeroşi delegaţi făcînd a trei noi state independente do nul, mem bri ai Parlam entului grec, ciste, avind o dublă ţintă : să îm duieli inumane au prins rădăcini a- com itetul a fost creat si se pune pro Şi în sfîrşit, problema păcii în
schimburi de vederi asupra unor vedeşte inevitabila lichidare a aces reprezentanţi ai forţelor armate sî piedice autodeterminarea C iprului şi dînci în A frica de sud. Peste 10 blema m odului in care trebuie să lumea întreagă. Revoluţia africană
probleme care urmează să fie dis tui sistem anacronic, contribuie la alte persoane oficiale, cit si o mare norm alizarea democratică. milioane de negii gem acolo sub funcţioneze. este interesată în apărarea păcii pe
cutate in cadrul sesiunii. creşterea caracterului reprezentativ mulţim e. In cursul adunării s-a pro Şi unele ziare de centru conside dictatura de fie r a 3,5 m ilioane de Deocamdată nu s-a precizat de-a- lot globul, considerînd această . o
Anim ală de două ori, sesiunea ur al organizaţiei, la întărirea fo iţe dus o explozie, în urma căreia 14 ră câ este vorba de un atentat. colonialişti albi înarm aţi cu tancuri, juns sfera de acţiune a c o m ite tu lu i., condiţie indispensabilă pentru în
mează să înceapă astăzi la ora 15.00, lor progresiste anticolonialiste în ca persoane au fost ucise şi 54 au fost „ A th in a iki" (centru) o califică drept avioane şi m itraliere. Trebuie el să acorde ajutor economic făptuirea cît mai grabnică a ţe lu ri
oi a locală (22,00 ora Bucureştiului). drul ei, la traducerea cit mai curind rănite. o ,,crimă naţională" şi scrie în le Regimul apartheid-ului face tot ce lo r sale.
M ajoritatea delegaţiilor sînt condu în viaţă a Declaraţiei cu p rivire la Prem ierul Papandreu a ordonat gătură cu aceasta că „există un plan îi stă in putinţă pentru a-si lărgi şi m ilita r la eliberarea ţâ rilo r colo Ţinînd seama de hotârîrile confe
se de m iniştri de externe ale ţă ri acordarea independenţei ţă rilo r şi luarea de măsuri grabnice pentru cunoscut al dreptei de a crea un graniţele şi a înghiţi Rhodesia de niale sau trebuie să fie un interm e rinţei de la Addis-Abeba, A frica tre
diar în tratativele dintre mişcările
lo r respective. Delegaţia ţă rii noa popoarelor coloniale. acordarea p rim ulu i ajutor celor ră clim at de anarhie. Dreapta are mo sud, A frica de sud-vest, Angola şi de eliberare şi statele coloniale res buie să contribuie la lupta pentru
stre este condusă de Corneliu Mă- Pentru sporirea eficienţei şi dez n iţi, cit şi efectuarea imediată a unei tiv, în prezent, de a grăbi aplicarea Mozambicul. In tr-un cuvînt, npar- pective? dezarmarea generală şi totală, în
nescu, m inistrul afacerilor externe. vo ltă rii a ctivită ţii O.N.U. trebuie pus anchete pentru stabilirea cauzei ex p la n urilor eî. Pe plan intern, con theid-ul se străduieşte să obţină vic cetarea tu tu ro r experienţelor nuclea
In marea sală de şedinţe vor fi pre capăt cit mai curînd unei nedreptăţi ploziei. Elicoptere şi ambulanţe au tinuă ziarul, este im inentă desco torii in partea continentului african P rivind lu crurile în mod realist re, recunoaşterea A fric ii ca zonă de-
zenţi reprezentanţi a 112 ţâri, cu Gl evidente: ţinerea nejustîficată în plecat im ediat la locul exploziei şi perirea scandalurilor cu fondurile situată la sud de o lin ie care se în trebuie să recunoaştem câ principa nuclearizată şi distingerea tu tu ro r
state mai m ulte faţă de num ărul a- afara O.N.U. a R.P. Chineze, una din au transportat ră n iţii la spitale. secrete, ia r pe plan extern, este im i tinde de la vărsarea flu v iu lu i Congo la forţă a oricărei revoluţii este miş stocurilor dc arme nucleare existen
celor care au participat la prima m arile puteri fondatoare ale O.N.U. Ziarele de luni explică cele în- nentă discutarea problemei cip rio pînă la vărsarea flu v iu lu i Zambczi. carea din in te rio ru l unei ţă ri sau te; şi în al doilea rînd, să acţioneze
sesiune din 1045. N um ărul statelor Restabilirea drepturilor legitim e a tîm plate prin explozia uneia sau te la O.N.U. Dreapta şi cei ce se Mai puţin de patru m ilioane de co alta. Com itetul de la Dar-es-Salam pentru transform area O.N.U. într-o
membre va creşte în cadrul actua R.P. Chineze în acest for interna chiar a mai m ultor mine. P o triv it găsesc în spatele ei, au interes să lonialişti fac planuri de dom inaţie trebuie să respingă orice încercare organizaţie cît mai reprezentativă
lei sesiuni la 115, prin .admiterea, la ţional se bucură de un sp rijin tot ziarului „A th in a ild ”, schijele găsite zădărnicească ambele probleme", asupra peste 30 milioane de negri de conciliere între m işcările de e li rare să reflecte actualul tablou al
recomandarea C onsiliului de Secu mai mare din partea popoarelor iu în urma exploziei sînt ale unei mine conchide ziarul. care populează această regiune a A - berare şi puterile im perialiste res fo iţe lo r internaţionale.
ritate, a unor noi state independen bitoare de pace. Rezolvarea acestei fric ii. pective, şi să-şi concentreze efortu
te — M alta, Zambia, M alawi. situaţii nr contribui la asigurarea A frica desfăşoară o luptă perse rile în direcţia s p rijin irii acestor Acestea sînt problemele care se
Ordinea de zi tare cuprinde 92 caracterului universal de care O.N.U. verentă îm potriva apartheid-ului, a- mişcări. pun in faţa continentului african as
de probleme exprim ă gama largă are nevoie pentru a-şi întări auto tît in cadrul Organizaţiei N aţiu nilor Respingerea tendinţelor neoeolo- tăzi eind se sărbătoreşte ziua de
de preocupări a O N U. si perm ite ritatea întrevederile lui Kyprianu la Londra Unite, cit si pe calea unor acţiuni niali.ste este cea de-a treia sarcină luptă pentru eliberarea deplină a A -
să se prevadă desfăşurarea unei ac Va fi supusă unui adevărat re economice şi diplom atice directe. O a africanilor. Din ea decurge nece fric ii de sub dom inaţia colonialis
tiv ită ţi m ultilaterale în Adunarea chizitoriu din partea a numeroase victorie o reprezintă rezoluţia cu sitatea luptei pentru crearea unui m ului. (Din revista „ Spark", Acera)'
Generală şi comitetele acesteia. Se delegaţii prezente la sesiune, poli LO NDRA 30 (Agerpres). — zelor m ilitare britanice în Cipru.
siunea va acorda o deosebită aten tica de apartheid promovată de gu M in istru l dc externe al C iprului, După cum se ştie. preşedintele Ma-
ţie dezarm ării generale şi totale. vernul A fric ii de sud ca şi politica Spyros K yprianu, care se află în karios s-a pronunţat în repetate rin -
O pinia publică internaţională aşteap insistă a regim ului din Rhodesia drum spre New York, unde urmează duri in favoarea enosisului (unirea Intenţiile guvernului britanic de revizuire
tă de la actuala sesiune o apropiere de sud. să participe la lucrările sesiunii A- C iprului cu Grecia), dar pentru rea In C.E.E. simptomele de
a p oziţiilor în această problemă, de Propunerea privind acţiuni pe dunării Generale a O N U ., a avut lizarea acestui deziderat, el a cerut
rezolvarea căreia depinde un sir de plan regional în vederea îm bună luni o serie de întrevederi la Lon desfiinţarea tu tu ro r bazelor m ilitare a politicii fată de Orientul Mijlociu inflaţie persistă
alte probleme internaţionale im por tă ţirii re la ţiilo r de bună vecinătate dra cu A rlh u r E ilto m le y, m inistrul străine de pe insulă. Din surse b ri
tante. între state europene aparţinînd unor de stat pentru re la ţiile cu Common- tanice autorizate se afirm ă că nu CAIRO 30 Corespondentul Ager lea îm bunătăţirii re la ţiilo r dintre STRASBOURG 30 (Agerpres). —
Aspectelor p rivind comerţul in ter sisteme social-politire diferite pre w ealth-ul. problema existenţei bazelor b rita n i pres, N. Plopeanu, transm ite: Anglia şi R.A.U. De altfel, re la ţiile
naţional, barometru) re la ţiilo r între zentată de R.P. Romină şi înscrisă După cum relatează agenţia Reu- ce în C ipru ar fi dat naştere actua Ziarele din Cairo comentează pe diplom atice între cele două ţări, în Luînd cuvintul in cadrul lucră ri
state li se vor rezerva dezbateri am pe ordinea de zi a actualei sesiuni ler, cei doi interlocutori au discutat lei crize cipriote şi deci nu se pune larg relatarea agenţiei Associated trerupte în 1956 au fost reluate mai lo r Parlam entului european care s-a
ple în cadrul sesiunii. Raportul Con precum şi ,,Proiectul ele declaraţie o serie de probleme privin d situaţia problema soluţionării acestei proble Press privitoare la in tenţiile guver de mult. De la începutul acestui an ţin u t sâptămîna trecută la Slrasbourg
ferinţei N aţiunilor Unite pentru co asupra prom ovării în rîndurile tin e din Cipru, probleme care, după cum me. Se Stic, totuşi, că guvernul b ri nului britanic de a-şi revizui politica R.A.U. a im portat din A nglia ma în legătură cu situaţia economică
merţ Şi dezvoltare, împreună cu ac retului a idealurilor de pace, respect aminteşte agenţia, au mai fost dis tanic nu exclude în mod categoric faţă de O rientul M ijlociu. Referin- şini si m ărfuri in valoare de 20 m i
tul final adoptat in unanim itate,, şi reciproc şi înţelegere între popoare" cutate la sl'irşilul săptăm înii trecute du-se la im portanţa „O rientu lioane lire şi a exportat m ărfuri în a C om unităţii Economice Europene,
care cuprinde recomandări privind stîrnesc un larg ecou şi se bucură de în cadrul întrevederilor dintre Galo o viitoare modificare a statutului ba lui M ijlo ciu cu imensele sale valoare de 7.300.000 lire. Robert M a rjo lin, vicepreşedinte al
prin cip ii le cooperării economic e in un sp rijin clin )xn tea a numeroase Piaza Lasso, mediatorul O.N.U. în zelor sale în Cipru, dar nu va accep rezerve de petrol" şi la interesul A n Intre R.A.U. şi A nglia continuă Comisiei Pieţei comune, a recunos
ternaţionale, constituie un punct delegaţii. ta o soluţie a acestei probleme dacă gliei pentru această regiune, ziarele insă, să existe probleme in suspen
Cipru, şi m iniştrii britanici. O altă cut, p o triv it agenţiei France Presse,
problemă abordată în tim pul con ca nu va prevedea menţinerea a cel menţionează două acţiuni ale noului sie. Intr-o corespondenţă din Lon că deşi situaţia economică a comu
dra, revista ,,Roza-el-Yousscf" rela
guvern britanic şi anume „dorinţa
0 delegaţie de partid şi de stat vo rb irilo r s-a referit la prezenţa ba puţin o bază britanică in Cipru. m inistrului de externe Parick cerea partidului laburist, râspunzînd n ită ţii a înregistrat unele îmbună
tează că o personalitate din condu
Gordon W alker de a studia îm
tă ţiri, simptomele inflaţioniste sub
la întrebarea dacă se aşteaptă
o
a R.S. Cehoslovace a sosit la Moscova T u rc ia e ste am eninţată preună cu ambasadorul R.A.U. la schimbare în politica Angliei faţă de zistă.
Londra m ijloacele de îm bunătăţire
Râspunzînd în tre b ă rilor unor par
O rientul M ijlociu a afirm ai că „M i
a .re la ţiilo r" dintre Anglia şi R.A.U.
MOSCOVA 30 (Agerpres). — membru al P rezidiului CC, al 1VC. de pericolul inflaţiei şi ..probabila trim itere la Cairo a nisterul de Externe a stab ilit deja lam entari, M a rjo lin a precizat că ar
La invitaţia C C. al P.C.U.S., Pre din Cehoslovacia, preşedintele gu unui m inistru britanic". La rîndul politica respectivă, pe baza îm bu fi o utopie sâ se ceară în prezent
zidiului Sovietului Suprem al U.lt.S S. vernului R.S. Cehoslovace, şi alţi său, R.A.U. s-a arătat dispusă sâ n ă tă ţirii re la ţiilo r cu R A U .". Acest o integrale totală a econom iilor na
şi guvernului sovietic, la 30 noiem conducători de partid şi de stat. A N K A R A 30 (Agerpres). — anului cu peste 1 m iliard de lire lichideze problemele în suspensie, in lucru, însă. a subliniat el, nu în ţionale. D im potrivă, a spus el, în
brie a sosit la Moscova în li-o v i După sosire, delegaţia de partid Breşa turcă se ocupa in ultim a turceşti, precum şi problema scăde special să ridice sechestrul asupra seamnă câ Anglia va renunţa la o- prezent este posibil sâ se recurgă la
zită oficială de prietenie, o delega şi de stat cehoslovacă a făcut vizite vreme, tot mai m ult de pericolul in rii sim ţitoare a resurselor financiare bunurilo r unor cetuţeni britanici. bligaţiUe sale faţă de Izrael, Aden
ţie de partid şi de stat a R.S. Ceho luî Leonid lirejnev şi A lexei ICo- fla ţiei care continuă sâ ameninţe ale statului. Pericolul in fla ţie i a fost Tratative în această direcţie au si si principatele din G olful Arabic, o „coordonare voluntară" a efortu
slovace, condusă de A. Novotny, sîgliin. ţara. subliniat şi de Memeduh A ilu r, con început la Londra. După părerea Revista arată în continuare că „o rilo r ţă rilo r membre ale Pieţei co
prim -secretar al C C al P.C. din Ce In Palatul Mare al K rem linu lu i a Ziarul „D unya" a publicat un a rti silier al Comisiei de stat a planifică ziarelor din Cairo, aceste acţiuni im portantă delegaţie parlam entară mune.
hoslovacia, preşedintele R.S. Ceho fost oferită o recepţie in cinstea de rii care a insistat asupra adoptării sint socotite ca un prim pas pe ca britanică va vizita în curînd Cairo.
slovace. legaţiei de partid şi de stat a R.S. col în care dezbate problema creş unor măsuri menite sâ preîntîm pine
Dîn delegaţie fac parte : J. Lenart, Cehoslovace. terii c ircu la ţie i- financiare in~cursul o creştet e a preţurilor.
După cum relatează ziarul „M il- Conferinţa pentru
liyet", hotărârea guvernului de a con Austria: Problema criminalilor de război
tinua efectuarea de investiţii capita denuclearizarea Americii
ze este criticată de o serie de spe fascişti readusă in actualitate
le folosind rezervele de aur şi devi
cialişti turci care sînt de părere că Latine a luat sfîrşit
m
inflaţia ar putea fi preîntîm pinată dus în actualitate problema crim ina
V IE N A 30 (Agerpres). —
C IU D A D DE M E X IC O 30 (Ager-
dacă s-ar renunţa la acest mod de Corespondentul din Viena al agen lilo r de război fascişti. Coresponden preş). —
finanţare a in ve stiţiilo r capitale şi ţiei France Pressc relatează că pro tul menţionează câ în 1957 autorită
s-ar reduce cheltuielile adm inistra cesul intentat lui Fianz Novak. ad ţile austriace au abolit legea p rivin d In capitala mexicană au luat sfîr-
tive curente. junctul iui A dolf Eichmann, a rea- urm ărirea c rim in a lilo r de război şît lucrările conferinţei ţâ rilo r la li-
fascişti. Noile procese începute în no-americane, consacrată creării in
R.F. Germană, ca urm are a desco această regiune a lu m ii a unei zone
p e ririi altor documente com prom i denuclearizate.
A fost înfiinţat partidul neofascist ţătoare, au determ inat Parlam entul Conferinţa a hotărît formarea li
austriac să revină asupra h o tă iîrii nei comisii pregătitoare cu sediul la
luate, prelungind pe baza unei noi
i ^ f l naţional-democrat din R. F. G. legi, termenul de prescripţie a c ri Mexico care sâ elaboreze proiectul
unui tratat m ultilateral privind de
m elor de război pînă la 29 iunie clararea A m ericii Latine drept zonă
H A N O V R A 30 (Agerpres). — gram “ a cerut sistarea totală a o ri 1965. In virtutea, acestei noi legi, denuclenri2ată. Proiectul de tratat
La Hanovra a avut loc o adunare căror u rm ă riri judiciare îm potriva c rim in a lii de război vor putea, de trebuie sâ conţină prevederi care să
a elementelor fasciste, la care a fost c rim in a lilo r de război nazişti. înte asemenea sâ fie urm ăriţi şi traduşi nu perm ită folosirea te rito riu lu i ţă
constituit partidul neofascist naţio- m eietorii partidului au lăsat sâ se în faţa justiţie i austriace şi peste
înţeleagă că partidul neofascist dis rilo r lalio-am ericane în scopuri m i
nal-democrat din R.F.G. Preşedinte această dată, cu Condiţia ca o anche litare.
pune de suficiente mijloace fina n
al acestui partid a fost ales Frie- ciare puse la dispoziţie dc „prie te tă sâ fi fost începută înainte de ex La conferinţă au participat repre
drich Tilen, care în „declaraţia-pro- n ii săi po litici". pirarea term enului de prescripţie. zentanţii a J6 ţâri latino-americane.
DE PRETUTINDENI © BALANJE ELECTRONICE
DE MARE CAPACITATE
Industria maghiară a începui fa
bricarea unei serii de balanţe mo
g DUBLU JUBILEU tăţile locale au organizat săptă rane, precum şi a variaţiilor de derne care funcţionează cu aju
mina trecută o vinătoare împotriva temperatură şi de elasticitate a torul unor tuburi electronice. A-
LEIPZIG 30 (Agerpres). — acestui monstru al apelor. Din c- stincilor. Pentru a înlesni acest ceste balanţe, puţind fi controlate
JA PO N IA . — Numeroase dem onstraţii la care au participat zeci dc m ii de persoane au avut loc La începutul anului 1065 oraşul ch.ipa care s-a îndreptat spre locul studiu se va săpa un puţ cu o a- de la distanţă, funcţionează cu o
dincime de 450 m.
unde se presupunea că s-ar găsi
în ultim ele zile la Tokio si în alte localităţi ale Japoniei, ca protest îm p otriva staţionării subm arinelor alo- Leipzig va sărbători un dublu jubi crocodilul făceau parte soldaţi toleranţă maximă de 1—3°°. Piuă
mice străine în p o rturile Japoniei. leu: c a ,800 de ani in urmă acest înarmaţi cu puşti, căngi şi grenade. Falia San Andreas nu este nu in prezent au fost deja fabricate
In fo to : Aspeci dc )a dem onstraţia desfăşurată de curînd la Tokio. oraş a căpătat stalului de muni mai o simplă crăpătură a scoarţei balanţe electronice de 5 si 12.5
cipiu. iar documentul de munici Potrivit declaraţiilor lor, crocodi terestre ci ea este, in primul rind, tone, iar intr-un timp destul de
palitate a fost totodată actul coristi- lul ar fi fost omorit, dar o nouă elementul constitutiv al unei gropi scurt va începe fabricarea a nu
tutiv ol primului tirg de la Leip victimă făcută de crocodil ulteri (depresiuni) imense cu o suprafaţă meroase alte tipuri de balanţe. Ele
zig. Cel de-al 300-lea Tirg de la or a desminţit aceste afirmaţii. de 1.000 km.p. Avind o lărgime dc vor putea ciuturi obiecte a căror
Leipzig va avea loc intre 23 fe 300 km, groapa se prelungeşte şi greutate variază intre 40 kg şi 100
SCURTE ŞTIRI <!> SCURTE ŞTIRI bruarie şi 9 martie 1965. In vede © CALCULAREA DISTANTEI un număr dc epiccnlre submarine). tone.
sub oceanul Pacific (unde există
rea pregătirii acestui tirg jubiliar
LA CARE SE AFLA SATELIŢII
a fost constituită o comisie guver ARTIFICIALI CU AJUTORUL Geologii presupun că ca ar data dc 0 UN NOU MATERIAL
namentală sub conducerea lui Wal- LASERELOR aproximativ 20 milioane de ani. hi
ier Ulbricht, preşedintele Consi mai puţin de un secol, această groa REFRACTAR
LIM A . — Diverse cercuri din Peru de mai m ulţi ani cu fratele său Fei- nurile tot mai frecvente p o triv it că liului de stat. pă a fost caura a trei seisme vio
se pronunţă pentru stabilirea dc re sal. rora guvernul britanic în eforturile Un grup de specialişti americani lente, dintre care cel din 1906, care In uzinele slovace pentru elabo
la ţii diplom atice şi comerciale cu PARIS. — In suburbia pariziană sale de a reduce cheltuielile exter au reuşit să măsoare prin interme a distrus oraşul San Francisco. rarea magneziului de la Kosicc, a
ţările socialiste. Astfel, prim -vîce- 0 SE PRODUC IN SERIE diul fasciculului unui laser distan început producţia unui nou gen dc
Puteau* au luat sfirşit lucrările se ne intenţionează să retragă o parte Studiind aceste fenomene la faţa
prcşedintele republicii, Eduardo Sc- siunii C onsiliului naţional al P arti a armatei dc pe Rin, un purtător FIZIOGRAFE ELECTRONICE ţa la care gravitează un satelit. locului, seismologii americani vor material refrcctar pentru vetrele
oane, luind cuvîntul la o conferinţă dului socialist france/ (S.F.I.O.). Par de cuvînt al guvernului a declarat Satelitul Deacon Explorer, lansat reuşi probabil să stabilească cau
de presă, a declarat că Peru trebuie ticipanţii au adoptat două rezoluţii. că nu există nici un plan privind LENINGRAD 30 (Agerpres). — la 10 octombrie a fost special con cuptoarelor Martin. Noul material,
să menţină relaţii comerciale cu In rezoluţia referitoare la probleme reducerea efectivelor britanice din La Leningrad a început produc struit pentru a permite aceste ope zele devierii maselor stincoase care denumit rotafrit-uleios a fost pus
toate ţările lum ii, inclusiv ţările so politice generale sint criticate a- lî.F.G, FI a precizat că întrunirea ţia in scrie a fiziografelor electro raţii. El este acoperit cu nişte priz- declanşează cutremurele de pă- la punct şi încercat cu succes la
cialiste. Acest lucru ar îi în favoa proapc tonte aspectele activită ţii ac dc la Chcquerş a „în a ltu lu i consi nice, aparate dc un preţios ajutor me care reflectă automat, în direc mint de tip californian". uzina sus-menţionată.
rea economici peruvitMic, a subli tualului guvern francez. In a doua liu dc război*' britanic nu a luat pentru medicii cardiologi în cazu ţia Observatorului, lumina primită
niat el O afirm aţie sim ilară a fă rezoluţie, privind tactica socialişti nici o liotărire în acest sens. P urtă rile cind timpul rezervat pentru dc la fasciculul laserului. Datorită
cut liderul P artidului dcmocrat-crcş- lor la alegerile m unicipale din m ar torul de cuvânt a subliniat că o ho- observarea bolnavului se măsoară acestui procedeu, fasciculul trimis
lin Cornc.io Cliav.es, în cursul unei ile anul v iilo r, S.F.I.O. îşi propune tărîre în această direcţie nu va fi în secunde către satelit se întoarce înapoi. Nlă-
cuvântări televizate. înfringcrca candidaţilor U.N.R.— luată decît cil aprobarea conferin Fiziograful electronic face pe surind timpul care se scurge de la
D JA K A R T A — Conferinţa Orga U.H.T şi a a lia ţilo r acestora, arfini- ţei m inisteriale a N.AT.O ., ale cărei moment cardiograma, fonograma plecarea şi piuă la întoarcerea fas
ciculului, sc poate calcula distanţa
suflului cardiac, măsoară presiu
nizaţiei ţă rilo r exportatoare dc pe ţind încheierea dc înţelegeri cu co lucrări vor începe la 15 decembrie. parcursă de lumină. Ea ra fi e-
trol (O .P E C ), care îşi desfăşoară m uniştii sau republicanii. Totodată, LONDRA. — Luni, fostul prini- nea arterială si temperatura, indi gală cu dublul distanţei observa-
lucrările la Djakarta, a adoptat o S.F.I.O recomandă prezentarea, îm m inistru si lider al P artidului con că amplitudinea pulsului si contro lor-satclit. Această metodă permi
liotărire în legătură cu redew nţclc preună cu P.C.F. a unor liste comu servator britanic, Winston C hurchill, lează îmbogăţirea singclui cu o- te măsurarea poziţiei satelitului, .... —
xigen. Dalele culese dc contoare
cc trebuie plătite ţă rilo r membre ne de candidaţi chiar în prim ul u îm p lin it 00 dc ani Cu această o- sint înregistrate pe bandă. cu o eroare de numai ciţiva metri.
de către com paniile petroliere stră i scrutin. ca/.îe, presa şi televiziunea britanică
ne. Totodată, conferinţa a adoptat BI.AN TYR E. — înainte de a pleca au consacrat largi spaţii acestei ani 0 CERCETĂRI CU PRIVIRE
proiectul bugetului O.P E.C. pe anul la New York pentru a participa la versări, subliniind rolul jucat dc © VICTIME ALE UNUI
1DG5 şi m odificări la statutul orga lucrările A dunării Generale a C hurchill în mobilizarea tuturor re CROCODIL LA DETERMINAREA
nizaţiei. P otrivit unui comunicat al O.N.U., prem ierul Hastings Banda, surselor Angliei în războiul împo CAUZELOR CUTREMURELOR
secretariatului conferinţei, hotărî- şeful delegaţiei statului M alawi, a triva Germaniei fasciste. RANGKOK 30 (Agerpres). —
iile vor fi date publicităţii la sfîr- declarat că va avea întrevederi în PARIS. — In zilele de 2 şi 3 de Un. crocodil de o mărime neo Un grup de specialişti de la In
şitul lunii decembrie, după ra tifi S U A. cu preşedintele Johnson, după cembrie va avea loc la Paris, sub bişnuită continuă sâ provoace te stitutul Tehnologic din Pasadena
carea lor dc către ţările membre. care va pleca la lon d ra , unde va preşedinţia m inistrului dc externe roare în rindul locuitorilor din sa (S.U.A.) studiază cauzele cutremu
RYAD. — Postul de radio Mecca discuta cu reprezentanţii guvernu al Olandei, Josepb Luns, ccl dc-al tul Su'ampy. situat in provincia relor care au loc în California.
Este cunoscut faptul că stincile
a anunţat că în rînrlul fiilo r fostu lui britanic. El a cerut Ia plecarea patrulea consiliu m inisterial al Chumporn din sudul Tailandci, pereţilor occidentali ai faliei Sau
lui rf'gc Saud. s-a produs o sciziu sa ca „în ţară să domnească pacea O.M.C D. (organizaţia pentru colabo transmite agenţia Reutcr. Zilele
ne. O parte dintre ei s-au alăturat şi calm ul". După cum sc ştie, in u l rare economică şi dezvoltare). După trecute, acest crocodil a devorat Andreas se deplasează aproxima
noului rege, Fcisal, ju rin d u -i credin tim ul tim p în M alaw i au avut loc cum relatează agenţia France Prcs- un pescar, ridicind astfel numărul tiv cu 5 cm pe an, provocind o a-
se, tema principală a dezbaterilor cumularc de tensiuni interioare.
ţă. Se ştie câ Saud se sprijinea pe puternice disensiuni între prem ierul O.E.C.D va fi criza financiară prin victimelor sale la şase. După cum Scopul experienţelor va fi tocmai
numeroşii săi fii in lupta pentru Banda şl o serie de lideri politici. care trece în prezent Marea U ri- transmite aceeaşi agenţie, autori măsurarea acestor alunecări subte R. A. U,— Sfinxul.
putere, pe care a desfâşurat-o tim p LONDRA. — In legătură cu zvo tanie.
Redacţia şl administraţia ziarului» str. Dr. Petru Groza nr. 25 telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P T T R nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Runedoara^Deva 4 0 ,0 6 $