Page 40 - 1964-12
P. 40
fa g ; I D'riimut Socialismului Klr. 309T
TE HO M ă JSeL b „ C O S M O S - 5 1 "
JT*\
'T '
/.• n
ţa Păm îniului (la perigeu) — 264
MOSCOVA 10 (Agerpres). —
U ; j
kilo m e tri: unghiul de înclinaţie a
Agenţia TASS anunţă că joi a fost
j f V
orbitei faţă de planul Ecuatorului
lansat în U.R.SS. un nou satelit a r
S : »
tific ia l at Pâm intului — „Cosinos-51“ .
In afara aparaturii ştiin ţifice , la
bordul satelitului s-au m o n ta t; un
ş tiin ţifică
aparatură
tă La bordul satelitului este instala — 48,8 grade.
destinată
pentru continuarea explorării spa sistem radîotehnic pentru măsura
rea precisă a elementelor o rbitei; un
ţiu lu i cosmic în cadrul program ului sistem radiotclem etric pentru trans
î n c h e i e r e a v iz it e i în F r a n ţ a SESIUNEA SOVIETULUI SUPREM Prezente romfaeşti anunţat de agenţia TASS la 10 m ar miterea pe Pămint a datelor re fe ri
tie 1962.
toare la funcţionarea dispozitivelor
S atelitul s-a plasat pe o orbită cu
a t o v a r ă ş u l u i A l. B îr S ă d c a n u AL U. R. S. S. A urm ătorii param etri: perioada in i şi a aparaturii ştiinţifice .
in ţială de revoluţie 92,5 m inute; dis Aparatura instalată la bordul fa -
PAR IS 10 Corespondentul Ager Joi seara, la M inisterul A facerilor MOSCOVA 10 (Agerpres). — U.R.S.S, prezentat de Alexel Kosl- tanţa m axim ă de la suprafaţa Pâ- te liiu lu i funcţionează norm al. Cen
tru l de coordonare şi calcul prelu
pres, Tudor Vornieu, transm ite : Economice, tovarăşul M ihai Petri, La sesiunea Sovietului Suprem al ghin, preşedintele C onsiliului de M i m întului (la apogeu) — 554 kilom e crează in fo rm a ţiile recepţionate.
Joi au luat sfîrşit la Paris tra ta ti adjunct al m inistrului com erţului ex U.R.S.S., care se desfăşoară la K rem niştri şi planului bugetului de stat MOSCOVA 10 (Agerpres). — tri; distanţa m inim ă dc la suprafa
vele economice începute la jumătatea pe exerciţiul financiar 1965, prezen Miercuri seara soprana Arta Fio-
lu n ii noiembrie in tre delegaţia ţă rii terior, şi Jean Wehl, m inistru ple lin, au început dezbaterile pe m ar tat de Vasili Garbuzov, m inistrul rcscu, artistă a poporului, prim-
noastre, condusă de tovarăşul A le nipotenţiar şef de serviciu în M i ginea proiectului planului de stat al finanţelor. solistă o Teatrului de Operă şi Ba
xandru Bîilâdeanu, vicepreşedinte al nisterul Finanţelor şi A facerilor E- let al R.P. Romine, care întreprin Rezumatele finale ale alegerilor
C onsiliului de M in iştri, şi cea a Fran conomice, au parafat acordul. Apoi, de un turneu in Uniunea Sovieti
ţei, in frunte cu Valery Giseard
partea franceză a dat p ublicităţii un Lucrările Congresului U. C . I. că, a dat un recital in sala „Ceai- din Guyana Britanică
D ’Estaing, m inistrul finanţelor şi afa kovski* din Moscova. Ea a inter
ce rilo r economice. comunicat. pretat pentru spectatorii mosco
BELG RAD 10 — Corespondentul P artidului Muncitoresc Romîn şi a viţi vechi cinlecc franţuzeşti, pre GEORGETOWN 10 (Agerpres). — partea P artid u lui Congresul naţio
alegerilor
Rezultatele finale ale
Agerpres, C Oprică, transm ite : întregului popor romîn, şi a expri lucrate de George Enescu, precum parlam entare care au avut loc luni nal al poporului şi 7 deputaţi din
partea p a rtid u lu i Forţa Unită.
mat dorinţa ra relaţiile prieteneşti
Sesiunea Adunării Generale crările Congresului al V lII-le a al dintre cele două partide şi popoare şi arii din opere italiene, lucrări de în Guyana britanică, încă neconfir GEORGETOWN 10 (Agerpres). —
La 10 decembrie au continuat lu
★
Mozart şi Ceaikovski.
să se dezvolte continuu.
mate de către Comisia
electorală
Iugosla
U niunii C om uniştilor din
în
Agenţia TASS apreciază că
La prim a sa conferinţă după ale
via. In şedinţa de dim ineaţă au luat Congresul a fost salutat, de ase cadrul programului, artista romină centrală, arată că num ărul cel mai gerile parlam entare din Guyana b ri
a 0. N. U. cuvîntul membri ai C om itetului Cen menea, de reprezentanţi ai partide a demonstrat largi posibilităţi ar tru n it de către P artidul popular pro tanică. Cheddi Jagan, liderul P a rti
mare de voturi (109.332) a fost în
din
lo r comuniste şi muncitoreşti
tral al U.C.I. şî delegaţi din dife
tistice : voce puternică, claritate a
gresist condus de Cheddi Jagan. P rin
dului popular progresist care a în
Maroc, Mongolia, R. D. Germană,
R S F .
rite republici socialiste ale
Iugoslavia. Norvegia, Polonia, Spania. Suedia, frazei şi expresiei muzicale atit în cipalul partid de opoziţie — Congre tru n it ce) mai mare num ăr de vo tu ri
şi
dramatic,
repertoriul liric cit
NEW YORK 10 (Agerpres). — terne al Sudanului, 0 exprim at pă Congresul a fost salutat de tova precum şi de reprezentanţii p a rti ceea ce a făcut ca spectacolul să se sul naţional al poporului, condus de la alegeri, a declarat, p o triv it agen
In şedinţa din după-amiaza zilei rerea câ recomandările şi rezoluţiile răşul Nicolae Ceauşescu, membru al dului Uniunea Sudaneză din M ali, bucure de succes. Forbes Burnham , a obţinut 96.C57 ţiei Reuter că ei intenţionează sâ
de 9 decembrie, a A dunării Gene Conferinţei N a ţiunilor Unite pentru B iroului Politic.’ secretar al C.C. al ai U n iunii Socialiste Arabe din PARIS 10 (Agerpres). — de voturi, ia r partidul Forţa U nită negocieze eu lid e rii partidelor de
rale a O N U ., în continuarea dezba comerţ şi dezvoltare care vor fi pre P.M.R.. conducătorul delegaţiei CC. R.A.U. La Paris a avut loc festivitatea 29.C12 voturi, Au mai obţinut 1.334 opoziţie în vederea fo rm ă rii unui
te rilo r au luat cuvîntul reprezentanţii zentate actualei sesiuni nu corespund al P.M.R, la Congresul U.C.I. BELG RAD 10 (Agerpres). — aniversării a 10 am de la înfiinţa de voturi P artidul Justiţiei, 1.194 de guvern de coaliţie. El a declarat că
M altei, statelor Togo şi M alawi, F i- aşteptărilor ţă rilo r in curs de dezvol Preşedintele şedinţei din dim inea Joi după-amiază, delegaţia P.M.R. rea Federaţiei Internaţionale a Zia voturi Partidul unit musulman al se va în tiln i eu Forbes Burnham , li
lip in e lo r şi Paraguayului. tare. Abordînd problema congoleză, ţa zilei de 10 decembrie A ii Şukria, caic participă la lucrările celui de-al riştilor şi Scriitorilor de Turism Guyanei etc. Exprim ate în procente, derul P a rtidului Congresul naţional
V orb itorii reprezentînd ţările afla el a subliniat câ în această ţară con a m u lţu m it călduros pentru salutul V lII-le a Gongres al U.C.I. a vizitat (F.I.J.E.T.) precum şi lucrările co al poporului cu care. de fapt, inten
te in curs de dezvoltare s-au refe tinuă să se afle mercenarii, înceta adresat Congresului din partea Muzeul M ilita r din Belgrad. mitetului director. La manifestările rezultatele alegerilor pentru A du ţionează sâ creeze coaliţia. Aceeaşi
r it la necesitatea reglem entării pro rea focului nu a fost realizată şi au narea Constituantă a Guyanei b rita agenţie informează câ Burnham a
blem elor com erţului internaţional, fost împiedicate toate eforturile în prilejuite de acest eveniment, des nice se prezinlă astfel : P artidul deciarat că cl nu intenţionează sâ
ţînîndu-se seama de interesele aces dreptate spre reconcilierea naţională. D in e u oferit în c in s te a făşurate sub patronajul ministru popular progresist 45,83 la sută, creeze o astfel dc coaliţie cu Par
lui Culturii, Andre Malraux,
au
to r ţări. Astfel, m inistrul de externe M inistrul de externe al R.A.U., participat delegaţi din 29 ţări. Par
Mahmoud Riad, a arătat că orga
al Paraguayului, Râul Sapena Pas nizaţia mondială a fost şi este m ar d e le g a ţie i C . C . al P .M .R . tea romină a fost reprezentată dc P artidul congresul naţional al po tidul popular progresist „în orice
tor. a declarat, p rin tre nlIele, câ atît Nestor Aurelian, secretar general al porului 40,53 la sută, partidul Forţa îm prejurări". Jagan a declarat câ
tim p cit p reţurile la m ateriile p ri tora obţinerii independenţei de către au participat Gheorghe S toica' şi Unită 12,41 la sulă, iar celelalte par realizarea unei co a liţii între partidul
me şi m ărfurile agricole râmîn ne tot mai multe popoare. Puterile co BELG RAD 10 Corespondentul A- Ilie Verdeţ membri ai C C. ai P.M.R., Uniunii Ziariştilor, şi Emanucl V a- tide la un loc 01,23 la sută. Au fost Congresul naţional al poporului şi
schimbate, iar preţurile la m ărfu loniale, a spus el, ar trebui să-si dea gerpres. C. Oprică. transmite : Aurel Mălnâşan. ambasadorul R P. leriu 'redactor al Radiotclcviziunii
rile industriale cresc, decalajul din seama de lipsa lo r de perspectivă M iercuri seara. Pctar Stambolici, Romine în R S.F. Iugoslavia. romine. astfel aleşi în noul parlam ent 24 de partidul „Forţa U nită" nu va putea
tre n ive lu rile de dezvoltare ale ţă în încercările lor disperate de înă membru al Com itetului Executiv al Comitetul Executiv F.I.J.E.T. a deputaţi din partea P artidului popu soluţiona problemele care se pun în
Au participat, de asemenea, Peko
rilo r industriale şi cele în curs de buşire a mişcării m ilioanelor de oa CC. al U.C.I., preşedintele Vecei Dapcevici. Boşko Siliegovici, M ilen- confirmat alegerea in comitetul la r progresist, 22 de deputaţi din faţa Guyanei Britanice.
director a lui Emanucl Valcriu,
dezvoltare nu se va reduce, ci d im meni spre libertate şi demnitate. „In Executive Federale a R.S.F. Iugos tîe Popoviri. lvan Macek, Bogoliub
potrivă va creşte. A frica, popoarele din Rhodesia de lavia. a oferit un dineu în cinstea Stoianoviei, membri ai C.C. al U.C.I., DJAKARTA 10 (Agerpres). —
In aula Facultăţii de Medicină a
delegaţiei C.C. al P.M.R., condusă
M ajoritatea celor care au luat cu sud, Angola. Mozambic şi A frica de de Nicolae Ceauşescu. membru al şi Arso M datovici ambasadorul Universităţii Indonezia din Djakar
vîn tu l la şedinţa de după-amiază sud-vest. precum şi în alte teritorii B iroului Politic, secretai- al C.C. al R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă. ta a avut loc deschiderea Expozi PROBLEMA CIPRULUI
s-au pronunţat intr-o form ă sau alta sînl angajate într-o luptă dreaptă P.M.R.. care participă la cel de-al Dineul s-a desfăşurat într-o at ţiei de fotografii şi cărţi ,,Romî-
pentru lichidarea definitivă a colo per ru a şi recîstiga demnitatea uma V lII-le a Congres al U.C.I. La dineu mosferă cordială. nia in plin progres'1. A luat cuvln-
nialism ului. Delegatul statului Mn- nă — a declarat el. Riad a condam tul ambasadorul R.P. Romine in N ICO SIA 10 (Agerpres). — pru. Un purtător de cuvînt al guver
lavvi, Rubadiri, a subliniat în acest nat politica de apartheid din A fr i Indonezia, \'asile Gindilă şi prof Agenţia M.E.N., referindu-se la nului c ip rio t a declarat că exploziile
sens că ţara sa va continua să sp ri ca de sud şî a cerut statelor care mai Dring Şumantri, rectorul Universi cercuri din apropierea foi ţelor O N U. se datoi cse probabil unor agenţi pro
menţin încă relaţii diplom atice sau
jine lupta pentru eliberare din Rho- comerciale cu R.S.A. să se alătur? o- Vizita premseruiwi WiSson tăţii. Ambasadorul R.P, Romine a din Cipru, informează câ rapoitul vocatori care nu doresc restabilirea
desia de sud. Republica S ud-A fri- donat Bibliotecii Universităţii In secretarului general al N aţiunilor liniştei.
cană. Angola, Mozambic şi Berhua- . fo rtu rilo r ţă rilo r africane în vederea donezia cărţile expuse in cadrul Unite in problema cipriotă se aşteap
naland. izolării acestei ţări. prin aplicarea expoziţiei. tă să fie publicat în urm ătoarele 2
de sancţiuni diplom atice şi econo în Canada sau 3 zile şi câ el ar recomanda o
NEW YORK 10 De la trim isul spe mice. La deschiderea expoziţiei, care prelungire a m andatului acestor fo r
cial Agerpres, 1. Gălâţeanu : s-a desfăşurat într-o atmosferă te pe o altă perioadă de trei luni. întrevederile
Dezbaterile generale ale A dunării In legătură cu problema congo O TTAW A 10 (Agerpres). — de multă vreme şi în prezent se pro prietenească, au participat D-na Se ştie eâ pinâ în prezent mandatul
Generale O.N.U. au fost reluate joi leză, conducătorul delegaţiei R.A.U. Intr-o conferinţă de presă ţinută nunţă pentru restabilirea drepturilor Drhnrustiati Subondrio, profesori forţe lo r O N U. din C ipru.a fost pre lui Schroeder
a subliniat că instabilitatea actuală
dimineaţa. joi dim ineaţa la Ottawa, unde se legitim e ale acesteia în O.N.U. In ai diferitelor facultăţi din cadrul
din Congo se datoreşte po liticii sis ceea ee priveşte problema Rhode- lu n g it o singură dată, la expirarea
M inistrul de externe al Ecuadoru tematice a puterilor străine de in află în vizită oficială, prim ul m i Universităţii Indonezia, rectori ai sa in tuna septembrie. la Paris
lui, Gonz.alo Escudero s-a pronunţat tervenţie în această ţoră. care con nistru al M a rii B rita n ii lla ro ld W il- siei de sud W ilson a declarat zia altor universităţi, studenţi şi zia In legătură cu situaţia din insulă,
in favoarea prom ovării sp iritu lu i tinuă din momentul în care Congo son a afirm at că în cadrul conver riş tilo r că au loc discuţii in legătură rişti Au fost, de asemenea, pre agenţiile de presă informează că în PARIS 10 (Agerpres). —
coexistenţei paşnice. Nu este vorba şi-a cîştigat independenţa. In conti saţiilor cu conducătorii Canadei s-a cu viito ru l acestei ţâri şi şi-a e xp ri zenţi şefi şi membri ai unor mi ultim a vreme s-au înregistrat o se La Paris au inceput întrevederile
— a spus el — de a reduce aceasta nuare. el a arătat că eficienţa şi u ti procedat la un larg tu r de orizont mat speranţa câ. în cele din urmă. siuni diplomatice acreditaţi la Dja rie de atentate cu bombe menite a dintre m inistrul afacerilor externe
se va ajunge la o soluţie rezonabilă
numai la o atitudine pasivă sau ne litatea O N U . vor avea de suferit ..în tim pul cărora am examinat pro karta. înrăutăţi din nou atmosfera din C i al Franţei, Couve dc M u rville , şi
utră din partea statelor faţă de pro atîta tim p cit problema restabilirii bleme cai c stau in faţa ţâ rilo r mem şi acceptabilă. Gerhard Schroeder, m inistrul de ex
blemele internaţionale ci este nece drepturilo r H P. Chineze nu este tra bre ale alianţei atlantice, probleme terne al R.F. Germane.
sar să se întreprindă măsuri pentru tată cu realism şi obiectivitate. privind ţările Com m onwealth-ului şi. P o triv it re la tă rilo r agenţiei Fran
cooperarea reciprocă. FI a subliniat M inistrul afacerilor externe al de asemenea, probleme economice". ce Presse, în cursul discu ţiilo r de
că Ecuadorul aderă la principiul au Tanzaniei. Oscar Kambona. a cerul După ce a răspuns unor întrebări m iercuri după-amiază, cei doi m i
todeterm inării popoarelor şi com desfiinţarea pe calea tratativelor a cu privire la vizita sa in Statele niştri au trecut în revistă, tim p de
bate cu hotărîre colonialism ul. tuturor bazelor m ilitare dc pe te Unite. Wilson a precizat câ proiectul trei ore, situaţia din cadrul N.A.T.O.,
Ahmed Mangoub, m inistrul de ex rito rii străine. britanic cu p rivire la forţele nu unele aspecte ale re la ţiilo r franco-
cleare atlanlicc va fi prezentat în vest-germane, probleme legate de
parlam entul britanic înainte de a fi sesiunea C onsiliului m inisterial al
Breva naţională a ziariştilor iiaiii supus C onsiliului M inisterial al ţelor nucleare m ultilaterale. R eferin
N .A .T .O , precum şi problema fo r
N AT.O ., care se va întruni la 15
decembrie la Paris. întrebat dacă du-se la această ultim ă problemă, a-
noile propuneri britanice ar putea genţla France Presse subliniază câ
ROMA 10 (Agerpres). — prinsă de m inistrul muncii al Ita obţine aprobarea Franţei, Wilson a de la ultim a întrevedere dintre pre
Greva naţională dc şapte zîlc a liei intre Federaţia presei, (sindica răspuns eâ nu ştie dar că „trebuie să şedintele de Gaulle şi cancelarul E r-
zia riştilo r italieni, anunţată in cursul lul ziariştilor) şi Federaţia editori se spere". „In tot cazul, noi vom face hard poziţia Franţei faţă de forţele
zilei de m iercuri, a început în aceeaşi lor de ziare (patronatul) cu ocazia tot ceea ce depinde de noi pentru nucleare m ultilaterale s-a înăsprit,
zi la ora 22 in redacţiile cotidiene reînnoirii contractului colectiv care a contribui la dim inuarea pericole evidenţiindu-se astfel un puternic
lo r de seară. Oprirea lucrului în a- va expira la 31 decembrie J9G4. Zia lor de sciziune a Europei (occiden dezacord între Franţa, pe de o par
genţiile de presă, precum şi la coti riştii au cerut includerea în noul tale) şi a C om unităţii atlantice". te, şî R.F.G. şi S.U.A. pe de altă
dienele care apar dimineaţa a inter contract colectiv a unor revendicări parte.
venit la cîteva ore după declanşarea materiale, precum şi o schimbare a Referindu-se la Piaţa comună,
grevei la ziarele de seară. actualului sistem privind pe stagiarii Wilson a precizat că „M area B rita - mag*
După cum transm ite agenţia Fran din presă. Reprezentanţii patronatu nie a fost dispusă totdeauna sâ adere
ce Presse, greva afectează şi ser lui au considerat însă revendicările la această organizaţie, dar cu con
viciile de radio şi televiziune care greviştilor ca „absolut inacceptabile". diţia sâ-şi menţină comerţul liber JumăESWw Ştiri sportive
nu vor difuza decît un program re Ca urmare a grevei, ziarele ele sea cu ţările Com m onwealth-ului".
dus de info rm a ţii principale. ră nu vor mai opărea decît la 17 de In altă ordine de idei. prem îem l
Greva a intervenit în urma eşe cembrie. ia r cele de dimineaţă la 18 Wilson a menţionat câ Marea B ii- I L &
cului tentativei de conciliere între decembrie. tanie a recunoscut R.P. Chineză, încă Tradiţionala competiţie inter na
ţională de hochei pe gheaţă „Cupa
Dunării" se va disputa intre 17’ şi
20 decembrie la Sofia, tu participa
PROBLEMA CO N GO LEZA ţa rea echipelor oraşelor Bucureşti, Bcl-
9 >od, Budapesta şi Sofia. Cele două
desfăşurate
ediţii ale competiţiei
•— A y pină in prezent qu fost cişligatc de
1 dezbaterea Consiliului de Securitate ' « L , , - .ffik foiWsr echipa oraşului Bucureşti. Progra
mul competiţiei dc la Sofia
este
1
următorul : 17 decembrie: Sofia —
Belgrad; 18 decembrie: Bucureşti
NEW YORK 10 — T rim isul spe viei. Braziliei, Franţei, Norvegiei şi El a cerut ca Consiliul de Securitate
cial Agerpres, I. Gălâţeanu, trans ciankaişistului să impună abordarea să încurajeze şi sâ sprijine eforturile — Budapesta ; 19 decembrie : Sofia
mite : in Consiliu a problemei pretinsei in O U .A . pentru desfăşurarea de con — Budapesta şi Bucureşti — Belgrad;
Culoarele etajului doi de la Na tervenţii a unor state africane in vorbiri directe între fracţiunile con l W S -W 20 decembrie : Budapesta — Belgrad
şi Bucureşti — Sofia.
ţiu n ile Unite au cunoscut m iercuri treburile interne ale Congoului. goleze. Aceasta, a spus în încheiere
la prînz o anim aţie puţin obişnuită. După dezbaterile de procedură, re m inistrul sudanez, nu înseamnă ca mSBm ★
M e m b rii C onsiliului de Securitate prezentanţii Algeriei. Belgiei, Con pitularea necondiţionată din par Pe stadionul „2.1 August" din Ca
au luat loc in ju ru l mesei în formă goului (Leopoldville), Congoului tea cuiva, ci reconciliere şi apoi a- V IE T N A M U L DE SUD. — Trupe de paraşutişli şi poliţişti au interven it zilele trecute pentru a re pitală s-a disputat ieri cel de-al trei
de potcoavă pentru a începe dezba (Brazzaville), Ghanei, Guineei, N i legerca unui Parlament pe baza unor prim a o demonstraţie care a avut loc la Saigon cu p rile ju l fu n e ra liilo r tin ă ru lu i budist ucis în tulburările lea meci intre echipele Lcgia Var
terea mem orandum ului prezentat de geriei. M ali, R.A.U.. Sudanului au alegeri libere. anterioare din capitala V ietnam ului de sud. şovia şi Galatasaray Istanbul, in
18 ţă ri africane la care s-au alăturat fost in vita ţi sâ participe Ja discuţii .Toi dimineaţa Consiliul de Secu In foto : Aspect dc la demonstraţie. . . . . cadrul „Cupei cupelorm la fotbal Cele
Sn calitate de coautori Afganistanul, fără drept de vot. ritate a continuat examinarea pro două formaţii ctştigaseră fiecare la
Cambodgia şi Iugoslavia, în legătură Prim ul a luat cuvîntul m inistrul blemei congoleze. M in istru l afaceri un punct diferenţă pe teren propriu
cu intervenţia Belgiei, S.U.A. si A n de externe al Congoului (Brazzaville), lor externe al Republicii Guineea, şi acest meci urma să desemneze e-
gliei în Congo. Locurile destinate Charles Ganao. Contestînd a firm a ţiile Louis Lansana Beavngui, a criticat schimb de focuri partizanii au dis chipa calificată in turul trei al com
presei şi publicului erau ocupate p o trivit cărora intervenţia în Con puternic intervenţia străină in Con părut. Au fost răniţi cîţîva soldaţi petiţiei. Deşi avea in formaţie mulţi
pînâ la refuz. M ajoritatea observa go a constituit o operaţie de salvare go. „De ce ţările, aşa-zise civiliza P e s c h i şi un ofiţer. internaţionali cunoscuţi (Turgay,
to rilo r şi zia riştilo r erau de acord, în scopuri umanitare, el a subliniat te — a spus el — nu s-au arătat în Guvernul a oferit o marc suină Kadri, Mustafa, Mclin), echipa Ga-
avînd în vedere faptele, că autorii că aceasta a fost o acţiune prem edi grijorate atunci dnd m ii de congo dc bani pentru descoperirea condu latasaro.y a părăsii terenul învinsă.
intervenţiei au un teren slab, că nu tată. S-a demonstrat, a spus el apoi, lezi au fost masacraţi de mercenarii cătorilor detaşamentelor dc p arti Lcgia Varşovia, formaţie linără dar
pot prezenta alte motive în afară de referindu-se la asa-num itul carac aflaţi în solda a utorităţilor coloniale NEW YORK. — Guvernul cam 17 decembrie Parlam entul ccyloncz, zani In statele Lara, T m jillo , Por- robustă, a ştiut să păstreze avanta
invocarea aşa-num itelor scopuri ter um anitar al acţiunii de la Stan ale lui Moise Chombe ?". El a reco bodgian a adresat la 9 decembrie o iar viitoarele alegeri parlam entare tuguesa, Qarinas şi Falcon. ju l dc un gol priutr-o apărare te
um anitare în salvarea populaţiei leyville. eâ un fel de umanism exis- mandat C onsiliului de Securitate să scrisoare C onsiliului de Securitate să fie fixate pentru 24 m artie 19G5. nace şi organizată Scor final : 1—0
albe care ar fi fost supusă represiu • tâ pentru oamenii de culoare şi alt ia în consideraţie recomandările fă al O.N.U. prin care protestează îm Sc propune ca desemnarea candida PARIS — Agenţia Franco Presse pentru Legia Varşovia prin punc
n ilo r din partea partizanilor congo umanism pentrai albi. cute dc Comisia ad-hoc a Organiza potriva numeroaselor vio lări ale te ţilo r în Farlam cnt să înceapă dc la relatează că Senatul francez, a ros tul marcat de Apostol in minu
lezi. A vorbit apoi m inistrul de exter ţiei U nită ţii Africane pentru regle rito riu lu i cambodgian de către a vi IC ianuarie, iar prim a sesiune a nou pins m iercuri cu 178 de voturi con tul 14. Fotbaliştii turci au avut o
Cu aproape două ore înaintea în ne al Ghanei, K ojo Botsio. care după mentarea crizei congoleze. oane sud-vietnamcz.e. In scrisoare sc lui parlament să aibă Ioc la 7 a- tra 45 proiectul dc lege cu p rivire mare ocazie in minutul 5, cind mij
ceperii dezbaterilor in legătură cu ee a evocat condiţiile dobindirii de U rm ătorul vorbitor, m inistrul afa respinge propunerea sud-vietnamoză pi’ilic anul viilo r. la programul m ilita r al Franţei. Du locaşul Ccskoivski a scos dc pc linia
memorandumul celor 21 state, in către Congo a independenţei în cerilor externe al R epublicii Mali, privind instituirea unei forţe de po- pă cum s-a mai anunţat, acest pro porţii balonul expediat dc Mustaţa.
care acţiunea de la S tanleyville este 1960, s-a referit )a rezoluţia Consiliu Mammadou Ba, a calificat operaţia liţic internaţionale sau a unui grup IE R U S A LIM — In parlam entul
calificată drept „o intervenţie în lui de Securitate din 11 iulie 1960, de „salvare a ostatecilor" drept „cel dc observatori Ia graniţa V ietnam u iz.raclian au fost depuse cinci mo iect dc lege a fost adoptat săplâmî- CLUJ 10 (Agerpres). —
treburile africane, o violare flagran prin care se cerea Belgiei să-şi re mai grosolan subterfugiu pentru în lui de Sud cu Cambodgia. Guvernul ţiu n i de neîncredere în guvern cu na trecută dc Adunarea Naţională La Cluj s-a desfăşurat ieri partida
tă a Cartei O N U., o ameninţare la tragă trupele din Congo. El a arătat ceperea unei agresiuni destinate sâ Cambodgieî învinuieşte oficialităţile p rile ju l dezbaterilor consacrate unei Franceză. dintre echipele Ştiinţa Cluj şi Dina-
adresa păcii". Consiliului de Secu că recenta debarcare de la Slanley- de la Saigon dc încălcarea acorduri afaceri judiciare, în care este im p li mo Bucureşti contind ca restanţă a
distrugă Stanleyville, care de patru
ritate i-a fost prezentată o scrisoare villc constituie o încălcare flagran ani este sim bolul naţionalism ului a- lo r dc la Geneva din 1954 privind cat fostul lider al arip ii de stingă OSLO. — M iercuri a fost înm i- campionatului categoriei A la fot
din partea lui Chombe care cerea tă a rezoluţiei. Această acţiune a frican cel mai autentic". S ubliniind Indochina. a p artidului IMAPAI, de guvernă- nat la Oslo, pastorului M artin L ui- bal. IntUnirea s-a terminat cu sro-
luarea de măsuri îm potriva ţâ rilo r încălcat, de asemenea, rezoluţia din câ ajutorul m ilita r acordat de Sta m int, Pinhas La von. După cum sc her King, prem iul N obrl pentru pa rul de 3—1 (1— l) in favoarea echi
africane care s-ar fi amestecat în 16 septembrie 1960, care chema toate tele Unite guvernului Chombe face CARACAS — P articipanţii Ia ştie, afacerea Lavon a dominat, tim p ce. Luînd cuvîntul după remiterea pei Ştiinţa în rindul căreia şi-a fă
treburile interne ale Congoului, spri- statele sâ se abţină de la orice ac d ificilă, dacă nu chiar im posibilă, o prim a conferinţă a oamenilor mun îndelungat, viaţa politică izracDană prem iului, M artin L u th cr K ing n cut un promiţător debut tinăml Pir-
jin in d u -i pe partizani. A urm at o ţiu n i care ar submina independenţa reglementare a problemei congoleze, cii din capitala venczuelcană au a- şi a provocat o gravă criză in sinul declarat că suina pe care a prim it-o vuleţ, autorul a două goluri Dino-
dezbatere de procedură de două ore Congoului. M inistrul de externe gha- doptat un program de revendicări p artidului M A P AI. mo. fără Pircălab şi Petru Emil, a
in legătură cu includerea sau nu pe nez şi-a exprim at apoi speranţa că el a spus : „Dacă puterile străine se in care se subliniază necesitatea sta o va folosi în vederea fin a n ţă rii lup jucat şters in acest meci căruia gaz
ordinea de zi a acestei cereri. în Consiliul de Securitate va lua mă dedau la operaţii m ilitare sub pre b ilirii dc relaţii diplomatice şi co LAGOS, — Viitoarele alegeri le tei pentru drepturile civile ale popu dele, prin elanul lor i-au imprimat
radrul căreia reprezentanţii U niunii suri pentru a evita repetarea unor textul de a asigura protecţia cetăţe merciale cu ţările socialiste. gislative din Nigeria vor avea loc la laţici de culoare din S U.A. totuşi o notă de vioiciune şi specta
Sovietice şi Cehoslovaciei au subli asemenea intervenţii. Consiliul de n ilor lor, independenta noastră poa Totodată, participanţii Ja confe 30 decembrie, s-a anunţat oficial la culozitate. Scorul a fost deschis in
niat că acest pas urmăreşte să dis- Securitate, a conchis el. trebuie să te fi compromisă în orice moment". rinţă ou cerut eliberarea Imediată Lagos A N K A R A . — M iercuri au începui minutul 20 dc Pirvuleţ, nona extre
tragă atenţia O.N.U, si a opiniei pu sprijine eforturile Organizaţiei U n i M inistrul malian a cerut Consiliului a d e ţin u ţilo r politici, majorarea sa A proxîm ctiv 15 milioane de ale la Ankara prim ele rem anieri ale ce
blice mondiale de la intervenţia ar tăţii Africane în vederea instaurării de Securitate sâ condamne cu ener la riilo r şi adoptarea de măsuri efi mă stingă a Ştiinţei, iar oaspeţii ati
mată in Congo In acest sens s-au păcii şi stabilităţii în această ţară. gie folosirea de mercenari precum ciente îm potriva creşterii costului gători sc vor prezenta in penultim a lui dc-al treilea guvern condus de egalat in minutul .18, datorită lui Ene
pronunţat şi reprezentanţii Marocu U rm ătorul vorbitor, m inistrul de şi intervenţia m ilitară a puterilor ' ieţii zi a acestui an pentru a desemna prem ierul Ismct Inonu. In cursul II. In minutul 54, Alexandru Vostie
lui şî Coastei de Fildeş, volînd îm externe nl Sudanului, Ahmed Mah- străine in alte ţări şi să invite toate pc cci 312 mem bri ai Parlam entu zilei şi-a prezentat demisia Sedat a transformat o lovitură dc la 11 m
lui.
preună cu Uniunea Sovietică şi Ce goub. a subliniat ră cele întîm plate statele să se abţină sâ intervină în COLOMBO. — La şedinţa guver Cumralî, m inistrul ju stiţie i In ca şi scorul a devenit 2—1 pentru Ştiin
hoslovacia îm potriva discutării scri în Congo afectează întreaga Africă. treburile interne ale Congoului pen nului Ceylonului, care o avut loc
sorii lui Chombe. Reprezentanţii El a respins a firm a ţiile p o triv it că tru a perm ite O.U.A. sâ ajungă la re CARACAS — Un grup dc p a rti pitala Turciei s-a anunţat că rema ţa care va mai înscrie în minutul 78
S.U.A. şî A ngliei au s p rijin it cere rora aeroporturile sudaneze sint fo concilierea naţionaJâ şi la norm aliza la 9 decembrie, a fost adoptată lio- zani veuczucleni au atacat prin sur nierile guvernamentale începute clnd Pirvuleţ a reluat In plasă min
rea lu i Chombe şi au reuşit îm preu losite pentru transportul de arma rea re la ţiilo r acestui stat cu ţările tărirea de a se recomanda guverna prindere o tabără m ilitară din sa m iercuri, vor continua pină la s fjr- gea centrată de Szabo.
nă cu voturile favorabile ale Boli- ment destinat partizanilor din Congo. vecine. torului general al ţă rii să dizolve Ia tul Cabur, statul Falcon. După un şitul acestei săptămînl. Au asistat 12.000 de spectatori.
Redacţia «I administrata ziarului: str. Dr. Peliu Groza nr 25 leleton 15 88, 12 75, 15 85. 20 78 Tara plJIltS tn numerar conform aprobării Direcţiei Generale PT.TR nr 263.328 din 6 noiembrie 1940 - Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.0 b.‘