Page 41 - 1964-12
P. 41
ţo p a .a
P e g
TY-.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢl-VAl
CONSILIUL DE STAT
AL
a c t u a l i t a t e a
REPUBLICII POPULARE ROMINE
ml socialismului pentru convocarea Marii Adunări Naţionale din cadrul M inisterului M inelor
R E
B E f
© D irecţia generală m inereuri
T
şi Energici Electrice organizează
in zilele dc I I şi 12 decembrie,
în sala clubului muncitoresc din
liză a mişcării de inovaţii la n i
La accnslâ con
vel dc ramură
In temeiul articolului 37 pct. 1 din Constituţie, Consiliul de Sfat Gura barza, o consfătuire dc ana
sfătuire participă delegaţi din
al Republicii Populare Romîne
partea tuturor tru stu rilo r m iniere
r A ® O R G A N A U M M I REGIONAL HUNEDOARA AL PH.R. SI Al SFATULUI POPULA» REGIONAL 1 D E C R E T E A Z Ă : din ţară.
O dată cu deschiderea lu cră ri
lor consfătuirii, în trei încăperi
ART. UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a şap dc la clubul din Gura barza s-a
tea sesiune, a celei de-a patra legislaturi, în ziua de 26 decembrie deschis o expoziţie in care sint
prezentate planşe şi diverse pro
ANUL XVI. NR. 3097 SÎMBĂTĂ 12 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani 1964, ora 10 dimineaţa, la sediul Marii Adunări Naţionale. to tip uri de inovaţii realizate.
© La I.onca (mina nr. 2) a fost
Bucureşti 11 decembrie 1964 Preşedintele Consiliului de Stat, recepţionat un funicular de trans
GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ portat steril. Acest funicular face
Din cronica întrecerii 0 nouă locomotivă Diesel parte d in tr-u n complex dc lucrări
dc modernizare şi centralizare a
mecanică de 120 C.P.
celor trei mine din Lonca. A n
Lucrările unor comisii permanente samblul fu n icu laru lu i a fost exe
Petroşani şi
cutat dc U R.U.M
Colectivul Uzinelor „23 August" ale Marii Adunări Naţionale este al cincilea u tila j dc acest fel
din Capitală a realizat o nouă lo
planul anual comotivă Diesel mecanică de 120 fabricat anul acesta de către co
lectivul dc muncă dc aici.
CP, pentru erartam ent normal, su
£ La Vaţa băi s-a deschis un
tru sănătate, prevederi şi asigurări
perioară tip u lu i vechi, destinată In cursul acestei săplăinîni s-nu sociale şi Comisia juridică. curs dc instruire a contabililor
transporturilor uzinale, m anevrelor în tru n it în şedinţe de lucru mai Comisiile au examinat şi avizat sfaturilor populare din regiunea
in gări şi depoun ctc. multe Comisii permanente ale M arii proiecte de decrete trim ise in acest Hunedoara. Cursul arc drept scop
îndeplinit tă cu frînă automată, care perm ite Adunări Naţionale, printre care Co scop dc către preşedintele C onsiliu ridicarea nivelului dc cunoştin
Noua locomotivă a fost prevăzu
oprirea in bune condiţii a convoiu misia adm inistrativă, Comisia pen lui de Stat. ţe profesionale ale contabililor. D u
rata cursurilor este dc z.ecc zile.
lu i de yagoane şi cu instalaţii spe (N. N IC U LA — corespondent).
ciale do încălzire, care uşurează por © La biblioteca comunală din
nirea ei la tem peraturi scăzute. De V in ţu l dc Jos va avea loc d um i
Secţia I furnale asemenea, au fost perfecţionate sis Sesiune de comunicări tehnico-ştiintifice nică, 13 decembrie, concursul
temele dc rulare, de izolare term i
că şi acustică îm bunătăţirea finisă „P rieteni aî că rţii". Participă ci
tito rii înscrişi In concurs precum
a C.S. Hunedoara rii generale şi a aspectului noii lo Vineri dimineaţa au început în Ca în proiectarea şi construcţia de u ti şi bibliotecarii din regiune, aflaţi
comotive, s-a .făcut p iin reproiecta- pitală lucrările prim ei sesiuni de laj petrolier. ia cursurile dc pregătire dc la
rea cabinei şi a caroseriei, dîndu-i-sc comunicări Ichnico-ştiinţilice a In La lucrări participă cadre dc con
Un alt colectiv dc muncă dc In o linie mai suplă şi modernă. ducere şi specialişti din uzinele con Alba lulia.
© Duminică -seara, sala festivă
C.S Hunedoara raportează înde Aceste perfecţionări făcute noii stitutului de proiectări şi cercetări structoare de u tila j petrolier, schele
plinirea planului anual dc pro locomotive o situează la nivelul tch-' pentru u tila j petrolier. şi rafin ă rii, din diferite institute de a I.G.O. din Simeria va găzdui
ducţie. Este vorba dc colectivul nicii înaintate. Sesiunea, dedicată aniversării unui cercetări şi proiectări, reprezentanţi un spectacol prezentat de colec
secţiei I furnale, care în ziua Uzinele „23 August" mai produc deceniu de la înfiinţarea în ţara ai M inisterului Industriei Petrolului tiv u l teatrului sătesc «al G.A.C.
„O ctom brie roşu" din Sim eria In
dc 10 decembrie a.c., a produs u l în serie locomotiva Diesel indus program vor fi cuprinse piesele
tim ele tone dc fontă în contul tria lă — de 120 CP. pentru eearia- noastră a a ctivităţii de proiectare a şi Chim iei, M inisterului Industriei in tr-u n act : „A n ii negri" dc A u
planului pe anul 1961. ment îngust (760 mm). u tila ju lu i pentru industria de petrol, C onstrucţiilor de Maşini şi ai altor rel Da ranga, „Eu tac, tu taci, ca
F urnaliştii au acordat anul a- (Agerpres) dezbate realizările şi perspectivele in stitu ţii.
cesta atenţie deosebită realizării vorbeşte" dc V ictor Ion Popa şi
tu tu ro r indicatorilo r dc plan In „C oiui Lconida faţă cu reacţiu-
acest scop, ci au respectat pro nca“ de I. L. Caragiale. Specta
colul începe la ora 19. (IL IE CO-
cesul tehnologie, au redus tim pul JOCARU, corespondent).
dc staţionare a agregatelor, au C O LO C VIU L PRO DUCŢIEI
ridicat tem peratura acrului insu © Dum inică 13 decembrie a c.,
flat în furnale. Ca urmare, au de (a căminele culturale din satele
păşit planul dc producţie în fie colectivizate ale raionului Atbn,
care lună, la preţul dc cost au sc va ţine expunerea „M unca in
înregistrat economii dc pcslc gospodăria colectivă este o cins
4.000.000 lei, au redus declasatele te", ia r în comunele dc munte
la 1,80 la sulă. faţă dc 7 la sulă Lucrăm la nivelul anului sc va prezenta conferinţa „Dez
admis, şi au depăşit in d icii dc 1 9 6 5 voltarea ştiinţei şi cu ltu rii în
utilizare planificaţi cu mai m ult R.P.Il în cei 20 de ani dc la eli
dc 5 la sută. berare''.
Ne aflăm în ultim a lună a anu zontul 90. Pentru a asigura o creş şini dc încărcat, screpere, autoca Zilele acestea, la O. N. T
M. CRACIUNESCU lui. Din activiiaiea desfăşurată în
corespondentă tere continuă a productivităţii mun mioane, locomotive Diesel şî electri „C arpati" filia la Hunedoara con
perioada care s-a scurs de la 1 ia cii ne-ani propus să îm bunătăţim ce. Toate acestea vor face ca pe v i tinuă înscrierile în vederea pe
Sectorul HI nuarie a.c., colectivele de m uncitori, continuu sistemul de organizare şi ito r productivitatea muncii să în trecerii revelionului la diferite
ingineri şi tehnicieni din unităţile
cabane. Pină acum s-au şi făcut
normare, fapt care şi în anul trecut
registreze o creştere continuă.
industriale ale regiunii noastre au a dat rezultate bune. Iată doar ci- Totuşi trebuie să menţionez că un număr dc 40 înscrieri pentru
tras învăţăm inte preţioase. Pe baza
al minei Lupeni lor, Ia îndemnul organizaţiilor de două sectoare mecanice: auto şi de mai avem rezerve in ce priveşte mica cabanele Rusii, Balciu şi Pie
teva exemple: La Teliuc au existat
mecanizare. Există posibilitatea ex
trele.
partid, au fost aplicate măsuri tch- atelier. Acestea au fo6t contopite in tinde rii m ecanizării la o serie de © De cîtva tim p, in regiunea
Mecanicul Constantin Puie an se numără printre animatorii întrece riieo-organizatoriee menite să con unul singur, cu personal m ult mai operaţiuni dc deservire la m ajori
In ziua dc 10 decembrie a c., rii socialiste ce se dcs/dşoarâ la Atelierele centrale de reparaţii din A.ba noastră sc află caravana cine
colectivul sectorului II I al minei ducă la îm bunătăţirea a c tiv ită ţii ‘în redus. Restul de oameni au trecut să tatea exploatărilor, a rnullor ope matografică a D irecţiei generale
Lupeni — cel mai mare sector lulia. Dovedind pricepere şi indemînare, el îşi depăşeşte lunar sarcinile anul care vine şi valorificarea cit, lucreze !a preparaţie, unde se sim raţiuni de transport Şi încărcat în a transporturilor auto. In depla
dc producţie cu 3 la sută, ciccutind în acelaşi timp reparaţii dc calitate.
din bazinul carbonifer al Văii Foto : V. Onoiu mai deplină a rezervelor interne. ţea nevoia. A tît la Teliuc, cit şi la baza de aprovizionare a trustului sările făcute pînă acum in loca
Jiu lu i — a raportat îndeplinirea Acolo unde m ăsurile aplicate au alte explorări, deservirea m ultor şa. Ne propunem ca pe v iito r .să lită ţile Dobra, Hia, Simeria, Oră.ş-
planului anual dc producţie. M i fost bine gîndite. rezultatele sint pc sectoare se făcea independent. Nor- folosim din plin şi această rezervă. lie şi Deva, au fost prezentate
nerii din acest sector au reali măsura aşteptărilor; s-a ajuns ca in inîndu-se tehnic s-a ajuns la conclu !J — După cite spuneaţi, o bu în faţa a circa 1.000 dc condu
zat şi depăşit in anul în curs pla 9 Iuhj de noi împliniri ultima parte a anului 1964 să se lu zia că este mai bine ca toate sec nă parte din măsurile tclin i- cători auto şi a altor persoane
Un
creze la nivelul anului 19G5.
nul dc producţie lună de lună. exemplu asemănător ne oferă Trus toarele să fie deservite de către u- co-organizatorice menite să a- caic concură la siguranţa circu
nui singur. In acest fel, personalul
Astfel, piuă la data dc 10 decem tul m inier Deva. Pe această teţSjj? sigurc producţia anului 19G5, laţiei, un ciclu dc film e documen
brie ci an extras peste plan 28.500 In . felul acesta, la oţelurile necal .a,.fost in vita t să .răspund* . dlp A 'ă sectoarelor productive poate folosi au fost deja traduse in viaţă. tare p rivin d cunoaşterea tip u
tohe dc cărbune cocsificabil. Acest Penlim oţelarii de la tînăra oţclâ- m ate1 s-V obţinut o fierbere bună la întrebări în cadrul colocviului nos din plin tim pul de luci u,. Măsuri în Care sint prim ele rezultate ? rilo r dc motoare si exploatarea
rezultat a fost posibil prin m ări rie hunedb'rfeână încheierea lu n ii no turnare, o perfectă închidere a ca tru tov. Apostol Gheorghe, directo acest sens s-au luat la exploatările lor corectă. Alte film e au ca temă
rea randam entului pe sector cu iembrie a marcat înscrierea pe gra pacului lingourilor, s-au obţinut prin Teliuc. Ghelar şi Muncelul Mic. — Tn luna noiembrie planul de respectarea regulilor dc circula
circa 135 l%g cărbune pc post. Dc ficele întrecerii a unor noi şi în urmare lingouri cu aspecte frum oa rul trustului. S-a întreprins apoi un studiu m i producţie a losl depăşii cu m ult, la ţie, prevenirea accidentelor, în
semnate succesu în muncă. Planul de
asemenea, toate brigăzile au pla producţie a losl depăşit cu mai bine se, care au dat maxim um de randa Iată pe scurt şi conţinutul con nuţios asupra re n ta b ilită ţii exploa toate sortimentele. Productivitatea treţinerea şi modul dc folosire
nul depăşit. Reţinem şi fapluk că ment la laminare. vo rb irii tă rii unor orizonturi şi sectoare m i muncii valorică a lost realizată in a sculelor ctc. In următoarele
sectorul U I este al cincilea sec de 2.000 tone oţel dc bună calitate, In luna trecută, un accent deose — In cursul acestui an co niere care sînt în epuizare. In le proporţie de 10G.3 la sută. La aceas zile, caravana cinematografică sc
tor din cadrul C.C.V ,1. care a rea reuşindu-se o substanţială reducere bit s-a pus pe corecta tui nare a oţe lectivele dc m uncitori, ingineri iţii acesta s-a ajuns la concluzia că ta, mai trebuie adăugat faptul că în va deplasa în localităţile Alba
lizat planul anual înainte dc ter a cifrei de rebut : faţă de 2.02 la lului şi în mod special pe respec si tehnicieni din cadrul T. iM. unele pot fi închise, datorită dilu- cursul acestui an, planul a lost rea lu lia , Sebeş, Brad, Petroşani, Ha
men. sută admis s-a realizat 1,51 la sută. Deva au acumulat o experien ţiei prea mari. Ca urmare, o forţă lizat şi depăşi: în fiecare lună: cu ţeg si Hunedoara. (IOAN UODEA
„Clasam entul" pe schim buri este u r tarea vitezei de turnare in funcţie de ţă valoroasă în realizarea şi de muncă apreciabilă poale să trea mulat pe 11 luni planul producţiei — corespondent).
întreprinderea mătorul : schimbul A a realizat 1.24 calitatea oţelului şi temperatura sa. depăşirea planului de produc că la sectoarele cu perspectivă, să globale a fost depăşit u i 5,4 la su din noul sezon au fost fructuoa
© Prim ele zile dc
vînătoarc
P rintr-o perfectă cronometrară a du
la sula ; schimbul B : 1.60 la sută, iar
lă, iar cel «al producţiei marfă cu
contribuie la sporirea producţiei şi
schimbul C : I.G0 la sută. Cum a fost ratei de turnare la fiecare serie dc ţie. /iţi puica să ne spuneţi p roductivităţii muncii. La multe ex 6,6 la sută. Productivitatea muncii se. V m ătorii din cadrul filia le i
cum a fost ea folosită pentru
minieră dinTebea zultat? lată o intrebare la care în lingouri, s-a reuşit sa se cunoască cu pregătirea cond iţiilo r necesa ploatări s-a trecut la revizuirea pe această perioadă a crescut cu 6,2 Hunedoara au împuşcat 290 dc
posibilă obţinerea unui asemenea re
precizie seriile cu tim pi necorespun
)a sută, faţă de cea planificată. Si.
iepuri si au predat o bună parte
personalului a u xilia r şi la întărirea
cercăm să dăm un răspuns. Pentru zători, cm e' au fost deci declasate la re depăşirii ritm ice a planului cu oameni de aici a sectoarelor pro ceea ce e mai im portant, în cursul din planul ta vînătoarc : 7 mis
De două săplăm ini. redacţia exem plificare, ne vom folosi de rc- mărci inferioare, mai puţin preten pc 1965 ? ductive. «acestei luni am reuşit să lucrăm la treţi, 66 iepuri şi un căprior
primeşte in fiecare zi cîtcva te zai!talele schim bului A, condus de ţioase. Tot aici. în hala de turnare, — Prima concluzie desprinsă din — O rezervă preţioasă dc nivelul planului lunar pc 1965. A- A fost îndeplinit şi planul la
lefoane, cu un caracter mai puţin inginerul l. abo Ioan. Să urm ărim ci au mai. fost obţinute- o serie de alte activitatea desfăşurată în cursul a- creştere a p roductivităţii m un ceasta atestă pe de o parte eficacita răpitoare prin distrugerea a 13
obişnuit. La celălalt, capăt al f i frele realizate de ei. pe locuri de succese îmbucurătoare : mărirea nu cestui an este aceea că. pentru a rea cii o constituie mecanizarea. tea m ăsurilor aplicate, iar pe de altă lupi, 73 vulpi, distnigîndu-sc tot
rului sc găsesc în m ajoritate re muncă : la elaborare 0.37 la sută. mărului de turnări pe oaIe ; evitarea liza şi depăşi planul de producţie la V-am ruga să ne spuneţi ce parte ne dă siguranţa că în anul v i odată 539 cîini vagabonzi. De a-
prezentanţi ai unor colective dc faţă dc 0.50 la sută rebut admis ; la într-o oarecare măsură a reînchide toţi indicatorii, în mod ritm ic, este aţi preconizat in această direc ito r planul va putea fi realizat şi senicnca, s-au predat 901 bucăţi
muncă harnice, colective care ra turnare 0.60 la sută. faţă de 1,08 la rilo r de oale, evitarea erupţiilor, a necesar să fie deschisă şi pregătită ţie ? depăşit la toţi indicatorii. de blănuri diferite. (A. UNGHE-
portează realizarea planului a- sută admis, şi la pregătire 0.27 In perforărilor ş'.a. linie de abataj suficientă. Asu am REA-corespondcntă).
mial dc producţie înainte de ter sută faţă de 0.40 la sută admis. La La celălalt loc im portant de mun procedat anul trecut, cînd am pre — Penlru viito r, ne-am propus să GH. COMŞUŢA
men. toate acestea se adaugă o depăşire că. pregătirea tre n u rilo r pentru tu r gătit condiţiile pentru realizarea extindem acele metode de exploa
Un asemenea telefon am p ri a planului pe schimb cu 945 tone nare. rezultatele au fost, de aseme planului pe anul în curs şi am ob tare care perm it o mecanizare com
m ii ieri şi dc la Iov. Teodor Ung, oţel. Cum au m uncit oţelarii acestui nea, frumoase : 0,27 |â sulă rebut ţinut rezultate bune. A nul acesta, plexă a lucrului in abataje. La Te
inginer sef la întreprinderea m i schimb, cum au reuşit ei să obţină realizat, faţă de 0,40 admis. A ici s-a pentru că în 1965 sarcinile sînt mai liuc, Deva şi Ghelar, la m ulte locuri Concursul disciplinei
nieră din Ţobca. „In ziua dc 10 cea mai mică cifră de rebut, din a- pus un accent mai mare pe corecta mari, am insistat asupra acestei ce de muncă, se folosesc deja în cu
decembrie — ne relata tov. Teo cest an ? montare a trenurilor, în special a rinţe ceva mai m ult. La E. M. Te- plaj maşini de încărcat şi screpere.
dor l\ag — schimbul al doilea a In prim ul rînd, cei trei maiştri celor calmate, pe corecta etanşarc a liue au fast deschise noi locuri de La multe exploatări s-a introdus Ion Brehoi nu mai îndrăzni să se didactic de la materia respectivă
extras ultim ele cantităţi dc căr- de la elaborare Cheorghe Baba, maselotelor, pe curăţarea şi gudro- muncă sub orizontul 180, orizontul tam bleajul pneumatic cu ajutorul aşeze. Rămase în picioare, cu capul notează in caiet disciplina. O comi
bnlîc din planul anului 19G«I. Gheorghe Ghibu şi Sirnion Cîzu şi-au narea lingot'erelor. ca şi pe folosirea 7, un orizont la Pădurea oraşului. A m aşinilor de rambleat. In abataje plecat, cu o b ra jii aprinşi. Colegii îl sie form ată din doi profesori efec
Lată dc planul la zi, in perioada îndreptat atenţia spre o corectă ela unui u tila j de turnare corespunză fost convocat un consiliu tehnic care transportul m aterialului pentru ram mustrau încă, dar el nu căuta s*î tuează zilnic, după ce elevii in tiâ la
care a trecut piuă acum, între borare a fiecărei şarje, şi în mod spe tor. a ajuns la concluzia eă se poate îna bleu se face cu ajutorul screperelor. vadă cinc-i vorbeşte. II recunoştea clas.î, un control p rivin d disciplina.
prinderea noastră a extras 7.729 cial, spre o exemplară dozare a cup ...Luna noiembrie a fost deci pen inta cu cariera pină la orizontul 180 La Teliuc şi Deva a început să se insă pe fiecare după voce. Nota pe care o dă comisia de con
tone cărbune peste plan, a de toarelor. lucru care a permis înlă tru oţelarii celor mai mari cuptoare m., aşa îneît va exista linie de front aplice pe scară tot mai largă arm a — Aşa înţelegi tu să-ţi respecţi trol se adună cu cca dală la fie
păşit productivitatea valorică si turarea aproape totală a to p irilo r M artin din ţară o nouă lună de îm suficientă. La începutul anului v i rea metalică în galerii şi abataje. cuvintul dat ? care oiâ de curs. Prem iul sâptămîno:
fizică cu 7,7 si respectiv 5,3 la „m oi" sau pica tari. M aiştrii de la p linire a hotărîrii lor, de a reduce ito r se va deschide şi orizontul 8. A început acţiunea de înlocuire a îl obţine clasa cu cea mai marc notă.
sută. La aceste rezultate sc mai elaborare s-au străduit permanent să necontenit cifra de rebut. Au reuşit Noi eîm puri m iniere au fost des ciocanelor pneumatice de tip C P.-23 — Penlru asta a m uncit întregul Pînă acum, concursul disciplinei,
adaugă obţinerea, in numai 10 Iacă o corci tă dczoxidnrc a oţelului întrutotul, dovedind prin fapte că chise la exploatările Muncelul Mic, cu C.P.-24, care dau un randament colectiv, pentru asta am ci^tig«nt pre organizat la şcoala din Anino.nsa. a
luni, a 229.000 lei economii şi in cuptor si în oalele dc turnare, în sarcinile trasate de partid se rea miul in prim a săptâmînă, ca acum dat roade frumoase. Despre disci
862.000 lei beneficii peslc plan". mod special a oţelului calmat pentru lizează cu succes. Ghelar, Băiţa-C iăciuneşli, Zlaşti şi m ult mai mare, ia r pentru extinde să strici totul ? plină. care de m ult constiluia o
ţevi, a oţelului calmat in general. Boiţa-Haţeg. La E. M. Deva au fost rea în continuare a mecanizării, u- — Ce va spune tovarăşa dirig in tă problemă dificilă, cadrele didactice
GH. I. NEGREA
cînd v«-\ vedea în caiet că ni s-«-\
controlor tehnic de calitate deschise locuri de muncă sub o ri n ită ţile trustu lui vor prim i noi ma scăzut nota la disciplină ? discută azi cu bucurie. Conduita bunfc
REPARAŢII LA UTILAJUL AGRICOL — Cu nota p rim ită din pricina ta, a elevilor la clasă a făcut ca şi re
zultatele hn învăţătură, pe prim ul
ajungem de pe p rim ul loc, în coada trim estru din «acest an. să fie ma:
claselor... frumoase. Aceste rezultate vor fi
Pe echipe specializate clasei a V l-a A au pus în discuţia oglindite in notele mari pe care ele
Din ziua aceea, in care
pionierii
vii clin Ani roasa Ic vor dărui părin
colectivului abaterea dc la d iscip li ţilo r o dată cu prim a zi dc vacanţă.
In această perioadă principala pre m ult de 40 la sută din numărul de
ocupare a mecanizatorilor de la tractoare şi pluguri planificate, ia r na şcolară a colegului lor Ion Bre LU C IA L IC IU
hoi, a trecut doar o sâptâmină. Era
G.AS. din Petrcşti o constituie re la semănătorile pentru cereale pă-
pararea şi revizuirea u tila ju lu i agri ioase şi porumb lucrările respective ziua cînd se aşteptau rezultatele la
col ce va li folosit în campaniile a- s-au realizat in proporţie de 70—80 concursul disciplinei pentru săptâ-
pede coridoarele şi clasele : „locul I L a c o n c r e t
gricole ale anului viitor. Ţ inind sea la sută. Rezultate bune s-au obţinut mîna a doua. Vestea a colindat re
ma de condiţiile pe care le avem, şi la celelalte maşini agricole. la disciplină, clasa a V lll-a B". : tgirw.Tnp.-y»-)
pentru executarea unor lucrări dc Rină acum cele mai bune realizări A mai trecut o săptâmînâ. Din
calitate am organizat reparaţiile pe le-au obţinut echipele conduse de nou sint anunţate rezultatele con Popa F ilip, gestionarul r o i.
echipe specializate. Faptul că am Andrei Denghe), Andrei Rolh, Ion cursului : „locul I, clasa a V ii-a J3". peralivci din Ponor, obişnu-
început executarea reparaţiilor cu Clasa a V l-a A n-a înni reuşit să ic.şlc sa x iudă m arfa i u u-
rente şi a reviziilor tehnice pe mă Glalz. Emanoil Bauman şi E rvin ajungă prima. Ion se simţea vino prapreţ şi lipsă la gram aj
sură ce am term inat o parte din lu Clcin.
crările agricole ne-a permis să efec I. SÎRBU vat, deşi îşi corectase conduita. Dis
cuţia de atunci, a colectivului cla
tuăm intervenţiile necesare la mai şef de atelier
sei, a fost o lecţie, nu numai pen
tru el. ci şi pentru alţi elevi care
Calitatea lucrărilor - obiectiv important aveau abateri de la disciplina şco
lară. De acum pentru fiecare pionier
La S.M.T. din Alba îulîa reparatul campania dc prim ăvară. Din cele 73 şi şcolar problema disciplinei de
tractoarelor şi m aşinilor agricole se de semănători de porum b prevăzute, venise o chestiune de onoare.
desfăşoară din plin. Pentru buna rea nu fost reparate 16. S-au reparat, de La Şcoala generală de 8 ani din
lizare a lu cră rilo r de reparaţii con asemenea. 16 pluguri de tractor, re Aninoasa, problema disc ip lin e i' şco
ducerea S.M.T. a luat o scrie de mă morci ele. lare a losl discutată de pionieri încă
suri tehnice şi organizatorice. Ast Paralel cu repararea unui număr la începutul anului şcolar, în aduna
fel, in perioada cînd încă mecaniza cit mai marc de tractoare şi maşini rea pionierească de alegeri pe uni
to rii au lucrat in gospodăriile colec agricole se urmăreşle în mod deose tate. Mai tîrziu ea a lost larg dez
tive. pentru ca reparaţiile la unele bit calitatea lucrărilor, obiectiv im bătută de tinerele cadre didactice
tractoare şi maşini agricole să de portant pentru buna funcţionare a în adunarea organizaţiei U.T.M de
curgă în bune condiţiim i, în atelier utilajelor. In acest scop comisia de la începutul lun ii noiembrie, iar în
s-a lucrat pe echipe specializate. recepţie form ată din tov. Aurel Bo- cele din urmă au analizat-o şi învă
Acum. înti ucît cca mai m are'parte lunduţ. Marc el Ncdelcu, Sirnion M ăr ţătorii şi profesorii în şedinţa con
a mecanizatorilor s-au retras în sta cii şi Adam Petroiu verifică cu exi siliulu i pedagogic. Asn s-a ajuns ca
ţiune se munceşte pe posturi specia genţă calitatea lu cră rilo r efectuate. propunerea pionierilor de a se or
lizate. Buna organizare a muncii şi-a La executarea de calitate a lucră ganiza un concurs al disciplinei să
spus şi de data aceasta cuvintul. rilo r de reparaţii şi-au adus o con prindă viaţă.
Pină la 11 decembrie din cele 110 tribuţie însemnată tov. Ioan Ţăranu, Cum s-a organizat concui-sul ?
tractoare planificate au şi fost re Petru Pienaru, loan Groza. Teodor In fiecare clasă s-a introdus un
parate 34. O atenţie deosebită s-a a- Munteanu, Prip Bucur si alţii. „Luna cadourilorw se Jace sim ţită prin creşterea afluenţei de cumpărători in magazine. Cei mici se caiet — num it caietul disciplinei. In — Ceva în dungi aveţi f
cordat apoi reparării cu prioritate a N. TEODORESCU gîndesc fncâ de pe acum la cadourile ce le vor primi. ci e trecut orarul clasei pe fiecare — Vă rog... fără aluzii.
m aşinilor agricole ce se vor folosi în dispecer In fotografie: Aspect de la magazinul „Prichindelul“ din Hunedoara. zi. La fiecare sfirşit de oră, cadrul Desen de V. Mihâilescu