Page 43 - 1964-12

Nr. 3097 Pag. 3
Drumul socialismului
M U

Alegeri în organizaţiile U. T. M. ' I ş p I M Pe urmele maferlalelar publicate

Măsuri pentru
Pi ‘eoc u pa re pentru rid i carea lichidarea neajunsurilor

In ziarul nostru nr. 3075 din 17 noiembrie a c. a fost
cunoştinţelor protesionale publicat raidul cu tema : In unităţile culturale, condi-
ţii optime pentru activitatea de iarnă",
In cadrul raidului, pe lingă aspecte pozitive au fost
In urmă cu cîteva zile, cei ICO de cerut sprijinul organizaţiei de partid M ihai. T in e rii care au frecventat a-
tineri clin cadru! organizaţiei U L M . si conducerii adm inistrative pentru ceste cercuri, printre care Popescu semnalate cîteva neajunsuri p rivin d pregătirea cămi­
de la lam inorul de 050 mm al C.S.H. a organiza cursuri de calificare şi de Heinţz, Dinu 11 ie. Urd Anton. Moise nelor culturale şt bibliotecilor de pe cuprinsul raio­
au trăit un eveniment "însemnai : a- îmbogăţire a cunoştinţelor profesio­ Vasîle. Negrilă M iron, reuşesc în nului llin .
dunarea generală de dare de seama nale ale tineretului. Astfel, cele 5 prezent să lucreze bine şi repede. Ruspunzînd semnalelor critice apărute în ziar. Co­
şi alegerea noului comitet. P rintre cursuri de îmbogăţire a cunoştinţe­ O mare parte din vorbitori, din m itetul executiv al Sfatului popular raional Ilia ne
problemele analizate a l'ost şi mo­ lor profesionale au fost frecventate rîndul cărora am intim pe Vasile comunică : „In urma apariţiei acestui articol, o co­
dul în care s-a ocupat comitetul cu regulai itatc de 180 de tineri, ex­ Oprişan. Gheorghe Cioroga, Aurel misie formată din tov. Crişan Traian, secretarul co­
U.T.M. de ridicarea califică rii tine­ punerile fiind făcute de inginerii şi Giurgiu. IIic Dinu au apreciat fap­
retului. Din darea de seamă prezen­ tehnicienii cei mai bine pregătiţi. tul că comitetul U.T.M. a urm ărit m itetului executiv al sfatului popular raional. Pisoi
tată si din discuţiile purtate pe mar­ Tot in această perioadă 10 tineri îndeaproape cum se pregătesc Constantin, secretarul com itetului raional pentru cul­
ginea ei a reieşit laptul că în acest an au fost ajutaţi să se califice în me­ cursanţii pentru lecţii, frecvenţa lor tură şi artă şi Lupulesrn M arin, şeful serviciului buget,
com itetul U T.M. a manifestat o pre­ seria de lam inatori, iar 7 în meseria la cursuri In adunările generale, la deplasîndu-se în comunele si satele sesizate în ziar, au
ocupare susţinută faţă de îmbogăţirea de electricieni Bine au funcţionat postul U.T.M. de control şi în mun­ luat măsurile corespunzătoare pentru zugrăvirea că­
cunoştinţelor profesionale ale tine­ cercurile conduse de tov. Delapeta ca politică desfăşurată, calificarea m inelor culturale si asigurarea cu com bustibilul ne­
rilor. M em brii com itetului U.T.M. au Mircca. Reşuleseu Ion, Şuteu S., Riza şi ridicarea califică rii tineretului au cesar în perioada de iarnă. Pînă in prezent căminele
* ocupat un loc de frunte. culturale din Cîmpuri, Gurasada şi Gothntea (criticate
In atenţia com itetului U.T.M. a în ziar) au fost aprovizionate cu com bustibil. In plus,
\ c e n t r u l a t e n ţ ie i — stat în permanenţă întărirea disci­
plinei în producţie, respectarea in ­ la C îm puri si Gurasada s-au luat măsuri de execu­
strucţiun ilo r tehnologice, grija faţă tare a re paraţiilor şi zugrăvelilor.
e d u c a r e a c o m u n is tă a t in e r e t u lu i de utilaje. Acestea au constituit de In comuna Zam este în curs de rezolvare soaţiul
multe ori subiecte Ia ordinea de zi pentru biblioteca comunală. De asemenea. în ultim ele
Adunarea pentru dare de seamă organizate concursuri „Cine ştie cîş- a mai m ultor adunări generale ale două săplămîni. com itatul executiv nl sfatului nonu-
şi alegerea noului organ U.T.M. ee gâ~. vizionări de spectacole în co­ organizaţiei U.T.M. lar raional în şedinţa de comitet executiv şi in sesiunea
a avut loc în organizaţia de bază lectiv etc In acest an au fost efec­ Comitetul organizaţiei U.T.M. s-a sfatului popular a acordat o mare atenţie pregătirii
U.T.M. din secţia exploatare utilaje tuate 15.000 ore muncă patriotică la preocupat îndeaproape de m obiliza­ u n ită ţilo r culturale pentru perioada de iarnă.
grele a l.CS.H. a constituit un bun lucrările de înfrumuseţare a oraşu­ rea tineretului în întrecerea socia­ In ziua de 12 decembrie — se spune In răspuns —
p rile j de analiză a a ctivită ţii depuse lui şi la colectarea a peste 80 tone listă. In adunările generale de pe
pentru educarea comunistă a tine­ fier vechi. schim buri s-au analizat o serie de are loc sesiunea sfatului popular raional, în cadrul
retului, contribuţia pe care o aduce Rezultatele acţiunilor întreprinse materiale bine întocmite, educative căreia se va prezenta un raport p rivind măsurile luate
acesta la îndeplinirea sarcinilor de de organizaţia U T.M. se pot vedea şi mobilizatoare ca : „A po rtul tinere­ pentru buna desfăşurare a muncii culturale în pe­
plan. Darea dc seamă prezentată si în contribuţia adusă de tine rii mun­ tului în producţie", „D isciplina în rioada de iarnă".
discuţiile purtate pe marginea ei au citori la realizările frumoase obţi­ producţie şi in afară", „Îm b unătăţi­ în ajutorul farmaciştilor Aspect (1c la Uzina de preparare a minereului din Răspunsul trim is ziarului este semnat de tov. C ri­
reliefat faptul că în perioada anali­ nute de colectivul de muncă nl sec­ rea calităţii produselor" etc. şan Traian, secretând C om itetului executiv ol Sfatu­
zată. comitetul U T.M. s-a preocupat ţiei exploatare utilaje grele a I.C.SII., V orbitorii au apreciat şi felul cum Subfiliala din Haţeg a U niunii Gurabarza. lui popular raional llin.
mai îndeaproape de educaţia comu­ care în tim pul ce a trecut din acest a m uncit comitetul U.T.M. în ceea Societăţii ştiinţelor medicale, secţia
nistă a tineretului. In această direc­ an a realizat planul fizic la excava­ ce priveşte educarea tineretului. Ei farmacie, desfăşoară o rodnica acti­
ţie o atenţie sporită s-a acordat pre­ ţii in proporţie de 115 la sută, iar au cerut însă ca pe v iito r să se a- vitate pentru ridicarea nivelului pro­
g ă tirii adunărilor generale. T inerii planul producţiei valorice în pro­ corde o atenţie şi mai mare bunei fesional al lucrătorilor din fai-macii. Probleme ale ş fg g ijjlo ^
înscrişi la cuvînt au apreciat faptul cent de 111.5 la sută. desfăşurări a învăţâm întului politic Conducerea subfilialei organizea­
că în dezbaterea utem iştilor au fost Din rîndul tin e rilo r pot fi am in­ U T.M ., îm bunătăţirii tem aticilor la ză periodic şedinţe în cadrul cărora
puse teme concrete privind contribu­ tiţi m ulţi m uncitori destoinici, evi­ expunerile ce se fac periodic în faţa se prezintă referate de strictă spe­
ţia tin e rilo r la îndeplinirea sarcini­ denţiaţi şi fruntaşi în întrecerea so­ tineretului, să fie organizate cu mai cialitate. Asa. dc exemplu. în u lti­
lo r de producţie, calitatea produc­ cialistă cum sînt Toan Stanciu. Cicu multă regularitate în tîln iri ale ti­ mul tim p au fost expuse referatele: REZOLVAREA CERERILOR
ţiei. reducerea preţului de cost. pro­ Babalic; Florea Sîrbr. C. Paulina şi nerilor cu activist! de partid şi fru n ­ „G eneralităţi despre unguente" de
bleme privind disciplina în (im pui m ulţi alţii. Apreciînriu-se meritele for taşi in întrecerea socialistă, iar la Elena Ivaşcu : „Substanţe expccio-
muncii si în societate etc. Totodată, în cîmpul muncii şi comportarea a ctivităţile cultural-sportivc să fie rante" de Elisabeia A licu : „Faim a*
m em brii com itetului au fost reparti­ exemplară în producţie şi societate. G atras un număr mai mare de tineri codinamiea suiram îdelor" de Măria MUNCII
zaţi pe puncte de luciu unde ajută membri ai organizaţiei U.T.M. au din cadrul secţiei. B ir o ; „Substanţe şi produse finite
la mobilizarea tin e rilo r pentru în­ fost p rim iţi, la cererea lor. în rîn- ANGELA UNGHEREA purgative" de Victoria Popcscu.
făptuirea sarcinilor de plan. îmbună­ durile candidaţilor de partid. (din colectivul subredai ţiei S. NICU Cetăţenii satelor şi oraşelor Să lăsam faptele să vorbească. pe strada 23 August. Com itelui exe­
tăţirea muncii politice în rîndu) ti­ Pentru viitor, organizaţia U T.M . noastre — Hunedoara) corespondent regiunii noastre se ndicseaxă or­ Anul acesta, pe adresa com itetului cutiv a dat această sesizare spre
neretului. si-a propus să acorde o atenţie si ganelor puterii de stat cu convin­ executiv au venit numeroase scri­ rezolvare conducerii I.G.O. Brad. Ne
O metodă care a dat bune rezul­ mai mare educării comuniste a tine­ gerea că cererile sau sesizările lor sori care conţineau cereri sau sesi­ mai urm ărind insă modul dc rezol­
tate este aceea a în tîln irilo r orga­ retului. In această direcţie. în ho- Aparat pentru detectarea fulgerelor sînt p rivite cu răspundere şi rezol­ zări. Au fost inregistrate pînă la data vare. sfatul popular a p rim it o re­
nizate între evidenţiaţi sau fruntaşi tărîrea adoptată se prevede în tă ri­ vate intr-u n mod corespunzător. A- de 8 decembrie a c . 4,882 scrisori prin venire de la reclamant. Abia atunci
în întrecerea socialistă ş i'c e ila lţi ti­ rea educaţiei nrin muncă, exounerea ceasta dovedeşte de lapt încredere*) care cetăţenii solicitau d iferite ade­ a mers pe urmele sesizării, termenul
neri. Astfel. Petru Burcă. Traian Că- unor conferinţe ne teme privind răs­ In cadrul studiilor efectuate pen­ electrice de pe teritoriul tării noastre de care se bucură organele respec­ verinţe. acte curente, servicii etc. In depâşindu-se cu aproape 10 zile.
liman. Florea Sîrbu. loan Stanciu şi punderea ce revine fiecărui tînâr în tru cunoaşterea fenomenelor electri­ si prin aceasta folosirea lui prezin­ tive în rîndul maselor. Comitetul e- general, serviciile dc resort nle Sfa­ Iată dar încă un fapt care pc v ii­
a lţii au vorbit tin e rilo r despre im ­ parte în procesul de orodurţie. des­ ce din atmosferă, un colectiv de tă o mare im portanţă în prevederea xecutiv al Sfatului popular al ora­ tului popular al oraşului Brad au tor trebuie să stea in atenţia tova­
portanţa îndep lin irii sarcinilor de pre im portanţa folosirii din plin a specialişti din Institutul de cercetări tim pului, în protecţia zborurilor avia­ şului Brad, de exemplu, este solici­ satisfăcut aceste cereri. Totuşi, la răşilor din com itetul executiv si
plan. despre metodele pe care le fo­ tim pului de lucru. în tîln iri cu mun­ meteorologice, a conceput si realizat tice si a lin iilo r electrice de înaltă tat cu toată încrederea de către ce­ data am intită mai cian nerezolvate anume, respectarea term enelor de
losesc ei. citorii mai vîrstnirî. fruntaşi în în­ pentru prima dată în ţara noastră tensiune. tăţenii din raza oraşului pentru a-i 421 de corespondenţe. Cu mai multă rezolvare a cererilor şi sesizărilor
O grijă mai marc a manifestat or­ trecerea socialistă. un aparat pentru delectarea fulge­ In cursul acestui an au fost con­ ajuta în rezolvarea unor treburi per­ g rijă si solicitudine faţă de rezolva­ oam enilor muncii.
ganizaţia U.T.M, şi faţă de organi­ relor denumit contor de fulgere. struite şi instalate la staţiile meteo­ sonale sau de interes obştesc. Cum rea în termen a corespondenţei oa­ Pe lingă cererile şî rcclam aţiile
zarea în mod plăcut şi educativ a AUC.USTTN F FrH E T E Aparatul, realizat de specialiştii rologice situate in diverse puncte re­ răspund tovarăşii din comitetul exe­ m enilor muncii, se putea obţine un scrise, zeci de cetăţeni se adresea­
tim pului liber al tineretului. Au fost corespondent noştri îşi găseşte o largă utilizate în prezentative din ţară, 16 contoare cutiv acestei încrederi ? rezultat mai bun. ză direct, în orele de audienţă to­
depistarea focarelor de descărcări de fulgere. (Agerpres) Cit priveşte reclam aţiile şl sesiză­ varăşilor din comitetul executiv care
rile. acestea au fost rezolvate sută ii ascultă cu răbdare şi. după posi­
la sută. Iată cîteva exemple. Cetă­ b ilită ţi, le rezolvă cele solicitate. A st­
Se înfăptuieşte hotărîrea ţeanul Ion Sipoş care avea aproba­ fel, tov. loan Deac, preşedintele co­
re pentru 2 mc. lemne de foc, a fost m itetului executiv, în afară de cere­
amînnt de pădurarul Ionuţ Nicolae rile rezolvate pe loc, şi-a notat în
adunării generale de alegeri (la care a mers de fl ori) mai bine carnetul de audientă spre rezolvare
de 2 luni. sub diferite pretexte. A- şi a rezolvat 60 de cereri, iar tov.
Adunarea generală de dare de au p rim it sarcina să ducă o largă tunci. a apelat Ia ajutorul com itetu­ Gheorghe Crăciuoescu. secretar, m
seamă-şi alegeri care n avut loc cu muncă printre m uncitorii de Ja. ope­ lui executiv, care a luat legătura cu cereri. Se pnre însă că tov. vicepre­
puţin -tim p în urmă în cadrul orga­ raţiile lorm are-turnnre pentru res­ pădurarul respectiv determinîndu-1 şedinte Voicu Stan, care arc tot ntî-
nizaţiei noastre de partid a analizat pectarea procesului tehnologic. De să-şi facă datoria. De asemenea, mai tea zile de audienţă, nu acordă aten­
m ultilateral activitatea economică şi asemenea, s-au luat măsuri pentru m ulţi cetăţeni au sesizat com porta­ ţia cuvenită acestei probleme. A lt­
a adoptat măsuri pentru continua îm­ asigurarea locurilor de muncă cu rea necuviinciosâ a vînzătoarei T u r­ fel cum se face că în acelaşi car­
bunătăţire a muncii. Jn adunarea m ateriile prim e şi materialele nece­ cii Genoveva de la ccntm l de pîinc net de audienţă dînsul nu are tre­
generală de alegeri a lost criticat sare realizării planului de producţie. din oraşul nou. Constatîndu-se că cute decit... 4 cereri ?
faptul că nu la tonte locurile de Acum. echipele sînt aprovizionate cu cele semnalate au fost adevărate, Acestea sînt doar cîteva consta­
muncă se duce o activitate perse­ nisip dorlin şi nisip dc apă în can­ conducerea cooperativei „Brădeann" tări făcute pe marginea modului în
verentă pentru reducerea rebuturilor tită ţi suficiente. a luat măsuri în consecinţă, situaţia oare sînt rezolvate cererile si sesiză­
la sortim entul radiatoare, ceea ce a In urma m ăsurilor luate, rezulta­ îmbuna taţi ndu-se. rile oam enilor muncii de către Co­
făcut ca rezultatele pozitive să iie tele nu au întîrzîat să se vadă. Dîn Asemenea exemple se pot da mai m itetul executiv ol Sfatului popular
diminuate. rapoartele statistice rezultă că în multe. Totuşi, trebuie spus că în re­ nl oraşului Brad. Dacă în v iito r se
In tim pul care a trecut de la n- luna noiembrie calitatea In sorti­ zolvarea unor sesizări nu s-au res­ va ncordn toată atenţia rezolvării în
dunnrea de alegeri ou fost luate mă­ mentul radiatoare s-n îm bunătăţit pectat termenele stabilite prin holă- termen a cererilor şi re dam aţiilor,
suri politice şi organizatorice, care în mod sim ţitor. De asemenea, a scă­ rîrile în vigoare. Aşa a fost cazul cu rezultatele vor fi şi mai bune.
au dus la obţinerea de rezultate în­ zut numărul rebuturilor sub cifra sesizarea privin d ilu m ina tu l public R. BU D IN
semnate. Astfel, agitaţia vizuală răs­ planificată. O contribuţie de seamă
punde mai bine nevoilor majore ale au adus com uniştii Dum itru Ciobanu.
producţiei, devenind mai concretă şi Gheorghe Troaca. Adrian Munteanu.
mai mobilizatoare. M em brii şi can­ M arin Budu şi alţii, care au redus SP O R T e S P O RT
didaţii de parlîcl au p rim it sarcini rebuturile cu 2 şi 4 la sută sub cifra
concrete în direcţia desfăşurării unei admisă. H n H B a a m a B a a M n K i M M K j u M W M H i
munci politice concrete in grupele OSTAFE FLO niC A
sindicale în organizaţia U.T.M.
Şefii de schim buri şi de echipe membră în biroul organizaţiei UI ÎNCHEIEREA TURULUI
cn Ghcorghe Joldescu. Viorel Avram, de bază de la radiatoare
Lazur Ceda, loan Stănculea şi a lţii U. V. Culon Vedere parfială a centrului oraşului Deva. Foto: V. ONOIU
CAMPIONATULUI RAIONAL DE FOTBAL

R E C E N Z I E anul 1948 Exploatarea resurselor na­ Ca pesle tot, şi în raionul Haţeg trecut şî care In această p a rt* *
turale, porte componentă
a politicii
economice a partidului, se caracteri­ fotbalul este sportul cel mai îndră­ cam pionatului a-a descurcat greu In
zează prin aceea că este organic in ­ git şi mai m ult practicat. Aceasta faţa adversarului, chiar pe teren
tegrală in dezvoltarea planificată de reiese si din num ărul mare de par­ propriu.
ansamblu a economiei ndlionale. ticipanţi la com petiţiile de masă care O comportare m eritorie o are aso*
Deosebii de interesant si bine do­ sc organizează în fiecare an. Astfel, ciaţîa sportivă Măgura Pul care nu 4
cumentai esle studiul referitor la re­ în acest an, la prim a ediţie a Spar- pierdut dccît un alngur Joc.
sursele de numea şi utilizarea lor in tachiadei republicane, in etapa I, pe La buna desfăşurare a campiona­
economia naţională. In procesul cre­ asociaţii au participat în codrul în­ tului raional de fotbal o contribuţia
ării si dezvoltării bazei tehnice-ma- trecerilor de fotbal un numai- de 920 însemnată au avut-o şl tovarăşii din
In cei 20 de ani care au Irecut dc dezvoltării economiei naţionale Intre convingătoare dovadă Luînd în con­ carea pe o treaptă superioară a efi­ icriale a societăţii socialiste în ţara tineri.
]a eliberarea patriei noastre de sub 1944-1964; Resursele naturale şi de siderare condiţiile socinl-econonnee cientei economice a producţiei. noastră au avut loc importante schim­ In actualul campionat de fotbal, colegiul raional de a rb itri, care au
jugul fascist, poporul nostru, înfăptu­ muncă; Organizarea şi perfecţiona­ din iară. partidul nostru a stabilit In prima perle a lucrării se arată bări in sliu d urn populaţiei. De e- al cărui tur s-a încheiat de curînd, prestat a rbitraje corecte, în tărin d
ind politica ştiinţifică a Partidului rea conducerii planificate a economi­ un program realist de conslruire a că ritmul susţinut de indusiriolizare xeinplu, numărul mediu scriptic al sa­ pârtieipâ un număr de 9 echipe, spre prin aceasta calitatea fo tb a lu lu i In
Muncitoresc Romin. 'fundamentală pe ei naţionale; Principalele direcţii şi socieiălii socialiste, a pus permanent sociQlislă a lării, victoria deplină a la ria ţilo r din industrie a crescut cu deosebire de anii trecuţi, cînd nu­ raionul nostru.
baza învăţăturii marxisl-lenimsle, n rezultate ale dezvoltării economiei in centrul politicii sale economice in­ socialismului în ţara noastră au des­ aproape 80 la sută în anul 1962 faţă mărul echipelor participante era mai La sfîrşitul tu rului, clasamentul
obtinut succese istorice in opera de naţionale; Politica R. P. Romine de dustrializarea socialistă, pe baza teh­ chis largi perspective pentru dezvol­ de 1950 Dacă In 1938 numărul loial mic. cam pionatului raional de fotbal sef
construire a socialismului: a fost cre­ dezvoltare a relaţiilor sale economice nicii înaintate, ca o condiţie funda­ tarea intensivă si m ultilaterală a a- al salariaţilor din industrie n fost prezintă astfel :
ată baza lehnică-malerială de pro internaţionale. Fiecare parte a lucră­ mentală a dezvoltării echilibrate şi griculturii. Se reliefează rolul istoric evaluai la 540.000, acest număr s-a In desfăşurarea tu ru lui campiona­ 1 Măgura Pui 8 6 1 1 30:14 13
ducţie a socialismului, au fost insta­ rii şi fiecare capitol sint un model de armonioase a tuturor ram urilor eco­ al H olăririi Plenarei C.C. al P M R ridicot in 1963 la 1 532 500, ceea ce tului raional, echipele participante 2 S treiul Baru M are 8 G 0 2 37:16 12
urate relaţiile socialiste In întreaga ţinuta ştiinţifică, contribuţia pe care nomiei naţionale. înfăptuind cu con­ din 3-5 martie' 1949, prin care s-au îndeamnă o creştere de peste 2.8 ori au avut în general o comportare 3. Locomotiva Sub. 8 4 1 3 25:29 9
economie. M ărturie a forţei si v ita li­ Inlreaga lucrare o aduce la aprolun* secvenţă politica de industrializare stabilit lin iile directoare ale reorga Industrializarea socialistă, atrăglnd bună, cu excepţia echipelor Sâteanca 4 V ictoria Bretea 8 4 0 4 22:19 8
irizării agriculturii pe baze socialiste,
Livadia şi Recolta Bcrthelot, care nu
tăţii socialismului, economia ţării darea şi cunoaşterea temeinică o socialistă, de dezvoltare cu precăde­ si dezvoltarea a ilo r ram uri ale eco­ s-au prezentat la in tiln frile din u l­ 5. Vasile Hoaită H. 8 3 1 4 20:21 7
noastre cunoaşte un rilin rapid de principalelor piobleme ale construi­ re a ram urilor hotăriloare ale indus­ se scoale in evidenlă faptul că parti­ nomiei aţii din sfera producţiei mate­ 6. Prietenia Silvaş 8 3 1 4 16:19 7
dezvoltare, pe o linie continuu ascen­ rii noii economii socialiste fiind va­ triei grele, partidul a creai condiţi­ dul si statul nostru au promovat o riale. cil şi din sfera neproductivă, a tima etapă din 29 noiembrie a.c. 7. Streiul Plopi 8 3 0 5 17:17 G
dentă In ansamblul economiei toate loroasă. ile necesare realizării reproducţiei politică sialornică de dezvoltare in ­ asigurat creşterea numărului mediu De asemenea, o comportare slabă 8. Recolta Berthelot 8 2 2 4 18:21 6
ram urile se dezvoltă armonios. Fâu- Un vast studiu al m arilor transfor­ socialiste în ritm înalt; resursele na­ tensivă şi multilaterală a agricultu­ scriptic al salariaţilor de la 2.123.000 şi nejustificată o are asociaţia spor­ 9. Săteanca Livadia 8 2 0 6 11:39 4
rindu-şi o viată nouă, oamenii mun­ mări revoluţionare petrecute in ţara turale ale lării sini valorificate com­ rii. Se acordă o deosebită atenţie in onul 1950, la 3 930 600 în anul 1963, tivă Streiul Plopi, cîşligătoarea cam­
cii din lara noastră au pus In slujba noastrckjl constituie partea intiia a plex, iar forţele de muncă sini u lili- momentelor principale si proceselor adică o creştere medie anuală de O C T A V IA N BORA
construcţiei socialiste întreaga lor lucrării In cele cinci capitole ale a- zate lot mai raţional. Această p o liti­ fundamentale care au dus la profun­ 129.100 salariaţi In studiu sc arată că pionatului raional de fotbal din anul corespondent
energie creatoare, înfăptuind cu en­ ceslei părli se redă un tablou cu­ că corespunde in tru to lu l intereselor de transformări in vialn statului nos­ aceste schimbări se caracterizează in
tuziasm politica piomovală de Parti­ prinzător al proceselor revoluţionare vitale ale oamenilor muncii, care par­ tru şi au asigurai victoria relaţiilor principal prin: creslerea mai rapidă a
petrecute in economia tării noastre in de producţie socialiste in agricultu­ PLENARA CONSILIULUI
dul Muncitoresc Romin ticipă cu entuziasm la traducerea ei numărului m uncitorilor cu profesii
cele două decenii care au trecut de ră. A lianţa clasei muncitoare cu ţă­
„Dezvoltarea economică a Roml- la eliberarea ei de sub jugul fas­ în .viaţă, socotind-o singura cale de rănimea muncitoare este larg oglin­ specifice ram urilor industriale de bază
niei 1941 1964". apărută recent In cist. creştere rapidă a întregii economii dită în această parte a lucrării. şi scăderea ponderii m uncitorilor cu RAIONAL U .C .F .S . HAŢEG
Editura Academici R. P Romine, este naţionale, de ridicare a nivelului de profesii manuale; apariţia de profesii
o lucrare valoroasă, tare se înscrie Se arată si se demonstrează convin­ ti oi material şi cultural al poporului Resursele naturale şi de muncă de noi, adincirea specializării profesio­
In efortul qenetal pe care speciali* gător că cheia succeselor oblinule de muncitor. care dispunem sînt prezentate de­ nale determinata de introducerea teh­ Recent, a avut loc plenara Consi­ cit în proporţie de 85 la sută. lipsa
tii din economie cercetătorii, cadrele poporul nostru in anii de economie Politica de industrializare socia­ taliat în partea a doua a lucrării. In nicii moderne; dispariţia unor profe­ liu lu i raional U.CF.S.-Haţeg, la care de activitate a com isiilor de revizie,
didactice. U depun pentru elucidarea planificată constă In faptul că p arti­ listă, creşterea rapidă a potenţialu­ anii puterii populare — se arată în sii legate de folosirea mijloacelor teh­ au luat parte, în afara m em brilor neiealizarea planului la clasificarea
problemelor construrliei economiei dul nostru, înarmat cu cunoaşterea lui economic al tării noastre sini lucrare — partidul şi stalul nostru au nice şi proceselor tehnologice depăşi­ consiliului raional, preşedinţi şi se­ sportivilor, participarea in cadrul
socialiste in tara noastră legilor revoluţiei, a înfăptuit actul oglindile in cifrele privitoare la in ­ acordat o deosebită atenţie gospodă­ te. In ansamblul lucrătorilor cu pre­ cretari ai asociaţiilor sportive, pre­ cam pionatului raional a unor jucă­
istoric de la 23 August 1944 de care ririi raţionale şi valorificării supe­ gătire medie şi superioară n sporit
Studiul problemelor majore ale sini indisolubil legale toate victo ri­ vestiţiile efectuate In economie în rioare n bogăţiilor naturale de care mult ponderea tehnicienilor In anul şedinţi ai com isiilor raionale pe ra­ tori care nu au legitim aţii etc.
construcţiei economici socialiste are ile In opera de construire a socia­ prim ii 4 ani ai şesenalului In peri­ dispune tara noastră S-au depus e- 1938 revenea un inginer In 115 mun­ m uri de spoit, instructori voluntari Tov. Daniel C hirilă, din partea b i­
la bază un bogat material documen­ lismului. promovind o politică ştiin­ oada 1960-1963 s-au alocat ramurilor forturi însemnate pentru cunoaşterea citori. iar în 1962 un inginer la nu­ şi profesori de educaţie fizică. roului regional U.C.F.S. şi tov. M ir-
tar, ceea ce dă temeinicie concluzi­ ţifică, luînd în considerare posibili­ economiei naţionale în vest iţi» de pes­ resurselor naturale în vederea lărgi­ mai 38 de muncitori. Rezultate bune Cu acest p rile j, tov. Emanuel Bă- cen M orarii, secretar al com itetului
ilor trase de autori întreaga lucrare tăţile reale si nevoile obiective ale te 125 miliarde lei, adică de aproape rii continue a bazei de materii prime. s-au obţinui si în formarea cadrelor lănescu. preşedintele consiliului ra­ orăşenesc de partid, au dat apoi în­
este slrăbâlută ca un fir roşu de in­ economiei pe baza cunoaşterii silua- două ori mai mult decît In perioada Experienţa tării noastre arată că, prin necesare agriculturii. In decurs de 12 ional U.C.F.S., a prezentat darea de drum ări preţioase pentru activitatea
dicaţiile existente In documentele 1956-1959; ritm ul mediu anual de eforturi corespunzătoare, resursele seamă asupra activităţii depuse in de viitor.
liei concrete din ţara noastră, parti­ ani (1951-1963) numărul specialiştilor
partidului nostru, in lucrările tovară­ dul nostru, aşa cum arată tovarăşul creştere a investiţiilor a fost de 21 naturale potenţiale pot fi lărgite con agricoli cu studii medii a crescut de ultim a perioadă. Din dnrea de sea­ Plenara a adoptat un plan de mă­
şului Gheorghe Gheorghiu Dej. rellec Gh Gheorghiu-Dej, „. a îndreptat în­ la sută, fată de 16 la sută planificat linuu. Concomitent cu organizarea de 7 ori. iar cu studii superioare de 3,3 mă au reieşit unele aspecte pozitive suri care prevede prin tre altele: in ­
lă in mod jnsl politica economică a treaga energie creatoare a poporu­ Pentru industrie s-a alocat 49.8 la uiiiIăţi pentru studierea resurselor de ori La incepulul anului 1964 reve­ in ceea ce priveşte de/.voltarea miş­ troducerea sistemului îm bunătăţit
partidului F>te un merit al lucrării lui spre dezvoltarea bazei tehnice- sulă din totalul investiţiilor, iar din substanţe minerale ulile, au fost lua­ neau 005 ha teren agricol la un spe­ cării sportive în raion. de evidenţă n m em brilor U.C.F.S.,
că scoale in ridici experienţa valo­ maleriale a socialismului, pe calea in ­ aceasta. 88 la sută au fost destinate te măsuri in vederea asigurării cn cialist cu studii superioare. Iată de La discuţii au luat parte, printre instruirea tutu ro r co n siliilo r asocia­
roasă obţinută in dilerite domenii ale d u stria liză ri — temelia trainică a ma­ grupei A; 68 la sută din investiţiile drelor necesare Numărul geologilor 2 584 ha la un specialist, cit reve alţii, tovarăşii Ion Damian. A lexan­ ţiilo r sportive cu problemele care
economiei in opera de construire a rilor transformări In procesul cons­ în industrie au revenit ram urilor ho- a crescut de la cileva zeci în anul neau In 1951 dru Secăreanu. loan Pandurii. Cons­ le stau in faţa. crearea de asociaţii
social ism n hi i trucţiei socialiste. Din lucrare rezul­ tflritonre — energetică, chimie, side­ 1948, la peste 1,800 in anul 1963. In Ihincipii'e de organizare şi de con­ tantin Nicolae şi Constantin Petres- sportive In G.A.C., popularizarea
Comvi iHii ca un toi unitar, lucra tă că pnlihrn ştiinţifică a partidului rurgie şi construcţii de maşini, de a perioada I950-19G4 s-au investit pes­ ducere planificată a economiei naţio cu. care au arătat că deşi activitatea Spartachiadei de iarnă a tineretului
rea irnlrav/i di im ipalele probleme ale nostru, fundamentată pe Învăţătura căror dezvoltare depinde introduce­ te 5 miliarde lei pentru înzestrarea nale, metodele si formele de orga­ sportivă în raionul Haţeg s-a îm bu­ şi organizarea de concursuri in toa­
consirncliei bazei economice şi creă­ marxist-leninistă a fost şi este per­ rea progresului tehnic in întreaga e- tehnică în vederea extinderii lucră­ nizare a producţiei şi reproducţiei nătăţit, totuşi pe această linie mai te asociaţiile sportive.
rii şi dezvoltării bazei tehnice-rnate- manent verificată şi confirmată de conomie, valorificarea superioară a rilor geologice, Îndeosebi de foraj GH. RADULESCU există unele aspecte negative. D in­
riale a socialismului In patria noas­ praclicâ, rezultatele obţinute in dez­ resurselor naturale, folosirea deplină Astfel, In 1963 numărul sondezelor tre acestea am intim : neiealizarea N. SBUCHEA
tră In cinci părţi, şi anume: Diurnul voltarea economiei fiind cea mai şi raponală a forţei de muncă, rid i­ era de circa 500, faţă de numai 3 in (Continuare in png. a 4-q) planului la încasarea cotizaţiei de- corespondent