Page 44 - 1964-12

Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 3097

despre vizita sa în S.

LO NDRA 11 (Agerpres). — Wilson a subliniat că „aceste în­
Joi seara s-a reîniors la Londra trevederi au fost fructuoase in ciu­
p rim ul m inistru al M a rii B ritanii, da faptului că nu am urm ărit să
Harold Wilson. care tim p de patru ajungem la hotărtri definitive**. In
zile a purtat o serie de discuţii la ce priveşte problema fo rţelor nu­
W ashingion cu preşedintele Johnson cleare m ultilaterale, prem ierul b ri­
tanic a relevat: „O ricare va fi ro­
în cinstea delegaţiei încheierea lucrărilor Dezbaterile Consiliului de Securitate son. lul ce i se va rezei'va în v iito r a-
şi la Ottawa cu prem ierul L. Pcar-
ccstei forţe nucleare m ultilaterale,
In tr-u n Interviu acordat postului
Sesiunii Sovietului în problema congoleză de radio BBC, prem ierul britanic a noi sîntcin de părere că trebuie să
se evite proliferarea
arm elor nu­
Suprem al U.R.S.S. declarat că discuţiile pe care le-a a- cleare”. „N oi, a declarat W ilson in
vut cu preşedintele
Johnson,
au
NEW YORK 11 T rim isul special vocînd nelinişte pe întregul conti­ încheiere, nu vom aproba propuneri
Agerpres, I. Gâlâţeanu, tra n s m ite : nent african. permis guvernului britanic „să sta­
MOSCOVA 11 (Agerpres). — in vir tutea cărora alte degete, vest-
PARIS I I — Corespondentul A - laterale în D irecţia afacerilor econo­ La 11 decembrie s-au încheiat lu ­ In cadrul dezbaterilor C onsiliului Referindu-se la tratativele de la bilească numeroase puncte de con­ gennane sau altele, să aibă contro­
gerpres, T. Vornicu, tra n s m ite : mice şi financiare din M inisterul A - cră rile Sesiunii Sovietului Suprem de Securitate în problema congole­ N airobi, care au precedat interven­ tact cu A dm inistraţia americană". lul asuora butonului atom ic".
Cu ocazia prezentei la Paris a to­ facerilor Externe, Charles Lucet, m i­ al U.R.S.S. Au fost adoptate in una­ ză, din dupâ-amiaza zilei de 10 de­ ţia şi au fost purtate între ambasa­
varăşului Alexandru Bîrlâdeanu, v i­ nistru plenipotenţiar, directorul D i­ nim itate legile cu p rivire la planul cembrie, a luat cuvîntul reprezentan­ dorul S.U.A. în Kenya şi reprezen­
cepreşedinte al C onsiliului de M iniş­ recţiei de relaţii politice în M iniste­ de stat de dezvoltare a economiei tul Algeriei, Bouattoura Tew fik. A râ- tantul guvernului de la S tanleyvillc,
tri, şi cu p rile ju l parafării acordului rul A facerilor Externe, Francis Pe- naţionale şi bugetul U.R.S.S. pe tînd că de la obţinerea independen- Kanza, vo rbitorul a am in tit că in
comercial dintre Romînia şi Franţa, rrin . înalt comisar la energia ato- anul 1965. denţei, Congo a fost supus mai m ul­ acest tim p p rim ul m inistru de la a g i a r t i d ii l r i l a b u r i s t d in
ambasadorul R.P. Romine la Paris, 1 mică, doamna Charles Schneider, La dezbaterile în legătură cu ra­ tor intervenţii, fie deschise, fie mas­ Leopoldville a autorizat acţiunea bel-
dr. V ictor D im itriu, a o fe rit o re­ Andre Marecha), comisar guverna­ poartele prezentate au luat parte 67 cate, reprezentantul algerian a sub­ giano-americanâ. LO N D RA 11 (Agerpres) — Observatorii politici din Londra
cepţie, la care au fost prezente nu­ mental pentru cercetarea ştiinţifică, de deputaţi, care s-au re fe rit in cu- lin ia t că recenta acţiune de la Stan- Reprezentantul A lgeriei a cerut In tre 12 şi 13 decembrie va avea subliniază că în cadnil dezbatei
meroase pei'sonalitâţi ale vieţii po­ Jean Luc Granier. şef de secţie la vîntă rile lo r la problemele progresului leyville a fost determinată de in ­ C onsiliului de Securitate să condam­ loc la B righlon cea dc-a 63-a Con­ lor nu vor exista controverse şi
litice. economice, financiare, ş tiin ţi­ M inisterul Finanţelor şi A facerilo r tehnic al industriei şi îm bună tăţirii tenţia de a monopoliza bogăţiile ţă rii. ne intervenţia străină in Congo, şi a ferin ţă anuală a partidului laburist delegaţii la conferinţă vor sp rijin
fice din Franţa. Au participat Va- Economice, Rene Navarre, preşedin­ ca lită ţii produselor, dezvoltarea a- Intervenţia belgiano-americanâ in subliniat necesitatea adoptării unor din Marea Britnnie. Un element nou conducerea lui Harold Wilson. Co­
lery Giscard d*Rstaing. m inistru! f i­ tele In stitutului francez al petrolu­ g ric u ltu rii etc. In centrul atenţiei Congo, a continuat el, este fără în ­ măsuri care să împiedice repeta­ a intervenit în acest an în ceea ce respondentul din Londra a) agenţiei
nanţelor şi afacerilor economice, M i­ lui, numeroşi reprezentanţi ai cercu­ s-au aflat, de asemenea, problemele doială o acţiune premeditată, care rea in v iito r a unor asemenea ac­ priveşte ordinea de zi. Dacă pină France Presse scrie : „Ca şef al par­
d ie i M aurice Bokanowski, m inistrul rilo r industriale franceze. perfecţionării sistem ului de condu­ depăşeşte lim itele acestei ţâri, pro- ţiuni., acum în cadrul conferinţei erau pe tid u lu i, H aroid W ilson parc a-şi fi
industriei. Gaston Palewski, m inis­ Au participat, de asemenea, M ihai cere şi planificare. larg analizate o serie de probleme asigurat de pe acum o trium fală vic­
tru de stat însărcinat cu cercetările Petri, adjunct al m inistru lui comer­ politice, economice şi sociale, par­ torie întrucât este persoana care a
ştiinţifice şi problemele atomice şi ţu lu i exterior. Vasile M alinschi, pre­ La şedinţa de închidere, A lexei ticipan ţii la actuala conferinţă se vor scos, după 13 ani, partidul laburist
spaţiale, .lean W ahl, m inistru ple­ şedintele Băncii de Stat a R.P. Ro- Kosighin, preşedintele C onsiliului de După alegerile parlamentare lim ita la discutarea raportului de din opoziţie”. Raportul pe care îl va
nipotenţiar, şeful serviciului finan­ mîne, membri ai delegaţiei econo­ M in iş tri al U.R.S.S., a rostit o cu- activitate al partid ulu i şi la alege­ prezenta simbâtâ dupâ-amiazâ W il­
mice a R.P. Romine, mem bri ai A m ­ vîntare în care a făcut b ila n ţu l lu ­
ţe exterioare in M inisterul Finanţe­ c ră rilo r sesiunii. rea organelor conducătoare. son, este aşteptat cu interes.
basadei şi ai Agenţiei economice a
lo r şi A facerilor Economice, Tanguy în cadrul Sesiunii Sovietului Su­ din Guyana Britanică
R.P. Romine la Paris.
de Courson de la Villeneuve, şef de Recepţia s-a desfăşurat într-o at­ prem al U.R.S.S., L . I. Brejnev, „FRABKFOBTE» HUH0SCmH“
serviciu însărcinat cu acordurile bi- mosferă foarte cordială. prim^secretar al CC. al P.C.U.S., a GEORGETOWN I I (Agerpres). — mează că după alegerile parlamen­
fost ales preşedinte al Comisie» con­ După alegerile parlamentare de
stituţionale in locul lu i N. S. Hruş- luni, situaţia din Guyana Britanică tare în Guyana B ritanică s-a creat „Să nu ne aşteptăm la minuni t i
o situaţie însarda/â. Burnham a che­
Lucrările Congresului U.C.L ■ciov, care a fost eliberat din această cămine confuză. N ici un partid po­ mat pe adepţii săi să fie gata de a
funcţie.
litic nu a în tru n it m ajoritatea ceru­ acţiona. Pe de altă pfti‘:e, 1300 de
Au fost aprobate apoi decretele BONN 11 (Agerpres). — pot muta din loc. Kste o treabă în­
BELG RAD 11 (Agerpres). — misia pentru problemele actuale ale P rezidiului Sovietului Suprem al tă p rin sistemul reprezentării pro­ soldaţi britanici şi 3000 de p oliţişti
La 11 decembrie, Congresul al a ctivită ţii si rolu lui U.C.I., comisia porţionale care să-i perm ită să fo r­ au fost puşi în stare de alarm ă gata Sub titlu l „Să nu ne aşteptăm la delungată şi anevoioasă să vrei să
V lll-le a al U niunii C om uniştilor din pentru problemele ideologice în e- U.R.S.S. adoptate după cea de-a meze singur guvernul. Liderul p a rti­ să reprim e orice m anifestaţii popu­ m inuni”, ziarul „F ra n kfu rte r Rund­ rezolvi problemele confuziei alian­
IV -a sesiune, care a avut loc in vara
Iugoslavia si-a continuat lucrările in tapa A ctu a lă 1 şi comisia pentru pro­ acestui an. dului care a în tru n it cel mai mare lare îm potriva m anevrelor colonia­ schau” publică un articol pe m argi­ ţei atlantice. In afară dc aceasta, pe
cele patru com isii: comisia pentru blemele internaţionale şi ale mişcă­ num ăr de vo tu ri (partidul popular liste in Guyana Britanică. Cheddi nea Întrevederilor Johnson — W il­ lingă N.A.T.O., forţa nucleară m ul­
problemele dezvoltării economice şi progresist), p rim ul m inistru Cheddi Jagan a declarat că guvernul său nu son in care se spune p rintre altele : tilaterală, Germania şi Europa mai
sociale şi dezvoltării continue a sis­ rii muncitoreşti internaţionale. Jagan a propus lide ru lu i partidului va demisiona intru cît alegerile s-au „De la întîlnirea de două zile dintre există o serie dc alte probleme mon­
tem ului democraţiei socialiste, co­ Lucrările congresului continuă. de opoziţie — Congresul naţional desfăşurat in condiţiile amestecului preşedintele Johnson şi prem ierul diale pentru S.U.A. şi Marea B ritanic.
Atac puternic lansat nl poporului, Forbes Burnham, să dinafară. „Refuz să demisionez. G u­ W ilson nu sînt de aşteptat leacuri Ne gîndim de pildă la Asia de sud-est,
formeze împreună un guvern de coa­ vernul britanic ar putea să mă facă miraculoase pentru racilele de care la Malaezia, unde predom ină inte­
Vizita delegaţiei de partizanii liţie care să-şi propună ca obiectiv să demisionez numai folosind fo r­ suferă lumea. O ricit de serioase ar rese britanice, sau la Vietnam ul de
fi eforturile depuse, m unţii nu se
sud, unde sînt angajate Statele U ni­
principal obţinerea, cit mai curind
ţa ”, a declarat Jagan.
C.C. al P. in Iugoslavia sud-vietnamezi posibil, a independenţei depline a te. In aceste probleme între Londra
de presă,
ţării. P o triv it agenţiilor
şi W ashington au loc ciudate tîr-
guicli diplomatice. G uvernul b rita ­
Forbes Burnham a refuzat colabo­
SAIGON 11 (Agerpres). — rarea cu partidul lu i Jagan. Lide­ C o n d a m n a r e a la m o a rte nic ar dori să-şi asigure s p rijin u l
BELG RAD II. Corespondentul A - Delegaţia a vizitat în continuare Surse din Saigon anunţă că p a rti­ rul p a rtid u lui „Foi ta unită", d ’Agu- american, deoarece criza malae/.ă
gerpres, C. Oprică, transm ite: noile construcţii edilitare din ora­ zanii sud-vietnamezi au lansat v i­ iar, a acceptat jo i seara să colabo­ a u n o r c ă p e te n ii O .A .S .-iste im plică mari poveri m ilitare. A m eri­
V in e ri dimineaţa, delegaţia C.C. şul Niş, precum şi monumentul neri un puternic atac intr-o loca­ reze cu Burnham in formarea unui canii răspund : „B rita n icii să con­
al P.M.R., condusă de tovarăşul N i- „Tele-Cula" (turnul de capete) coas- litate din provincia Phu Quoc, unde guvern de -coaliţie. Cheddi Jagan a PARIS 11 (Agerpres). — dantul C orpului de armată din Oran tribuie în Vietnam ul de sud cu „con­
colae Ceauşescu, care participă la tru it de turci in 1809 din capelele se aflnu intr-o vizită de inspecţie declarat insă că o astfel de coaliţie După cum relatează agenţia Fran­ în tim pul puciului m ilitar, care a s ilie ri” m ilita ri si o escadrilă dc a-
Congresul U.C.I., a vizitat în tre p rin ­ sîrb ilo r ucişi în lupta de la Tegan, generalul Khanh. comandantul for­ nu jx>ate constitui o soluţie pentru ce Presse, T ribunalul securităţii dc devenit ulte rio r şeful O.A.S. în A l­ vioane de luptă”. Fiecare parte ar
derile industriei electronice din Niş. în apropiere de Niş. ţelor armate, şi prim ul m inistru ad­ Guyann Britanică, deoarece nu duce stat al Franţei a condamnat in con­ geria după arestarea fostului gene­ dori să o oblige pe cealaltă d:n
Delegaţia, însoţită de Stevan Dorons- La prînzul oferit in cinstea oaspe­ junct Nguyen Luu Vicn. Cei doi l i ­ la realizarea obiectivelor care stau ral Raoul Salan, dc foştii colonei punct de vedere politic. „Pe o altă
ki. vicepreşedinte al Vecei Execu­ ţilo r rom îni, tovarăşii Nicolae Ceau- deri nici nu izbutiseră să coboare în faţa ţă rii. Agenţia France Pre- tumacie jo i la pedepse cu moartea Jean Gardes’ şi Yves Godard, fostul pagină, arată „F ra n kfu rte r Rund­
tive a Serbiei, şi Arso M ila to viri. şescu şi Radko M itici, preşedintele dîn avioanele lor. cînd aruncătoa­ sse informează că guvernatorul Gu- pe şase dintre şefii Organizaţiei A r­ căpitan Pierrc Sergent, dr. Jean schau", se află înscrisă propunerea
mate Secrete (O.AS.) pentru acti­
ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în Scupştinei comunale, au rostit toas­ rele de mine ale partizanilor au yanei Britanice, englezul Richard vităţi clandestine în tim pul războiu­ Claude Pcrez şi Jan Jacques Susini. provenită din partea cercurilor f -
R.P.R., a fost întîm pinată de repre­ turi pentru prietenia dintre popoa­ deschis focul, relatează agenţia Luyt, s-a întreţin u t joi cu lid e rii ce­ Pentru aceleaşi acuzaţii alţi doi nanciare de a „dizolva" lira sterlină
zentanţi ai conducerii între p rin d e rii rele romîn şi iugoslav, pentru con­ UPI, lâsînd să se înţeleagă că acest lor două partide de opoziţie, Burn­ lui din Algeria precum şi pentru şefi O.A.S.-işti. Pierre Lagaillarde, in dolar pentru a se crea în acest
precum şi ai organelor locale de tinua dezvoltare a re la ţiilo r de co­ atac a constituit o sfidare făţişă la ham şi d’A guiar cu care a discutat alte acţiuni organizate îm potriva şi fostul colonel Charles Lacheroy au
statului in Spania şi in alte ţări unde
partid şi de stat. laborare între cele două ţâ ri şi po­ adresa „celui mai puternic om" din problema creării unui guvern dc s-au refugiat după puciul de la A l­ fost condamnaţi, de asemenea, în mod o singură deviză mondială mai
După ce le-a fost prezentat un poare. Vietnam ul de sud. cum este consi­ coaliţie. Agenţiile de presă infor- ger. din aprilie 1961. contumacie — prim ul la 15 ani şi solidă. Se pare însă câ preşedintele
scurt istoric asupra dezvoltării în ­ In dupâ-amiaza aceleiaşi zile. de­ derat în anumite cercuri generalul P o trivit agenţiei este vorba de cel dc-al doilea la 10 ani dc. deten­ Johnson nu are o prea mare încre­
treprinderi», oaspeţii rom îni s-au legaţia P.M.R. a vizitat fabrica Khanh. Khanh şi Vien s-au grăbit fostul general Paul Gardy, coman- ţiune. dere in tr-u n asemenea rem ediu”.
interesat despre nivelul producţiei, „Moşa Piade** din Svetozarevo, care să se înapoieze la Saigon în aceeaşi
produce peste 3.000 sortim ente de zi. renunţînd la inspectarea garni­
preţul de cost al produselor, nive­ Şedinţa C. C.
cabluri. D irectorul general, lovan zoanelor guvernamentale.
lu l de tra i al salariaţilor. Au fost Opacici, a prezentat istoricul fa b ri­
Totodată, guvernul sud-vietnamez
vizitate apoi principalele secţii ale cii şi a condus pe oaspeţi prin sec­ a anunţat vineri că. in urma con­ al P. M. S. U.
întreprinderii. ţiile ei.
v o rb irilo r dintre prim ul m inistru
Tran Van Huong şi ambasadorul BUDAPESTA 11 (Agerpres). —
S.U.A. la Saigon. guvernul american Agenţia M TI transm ite că in tre 8
Astăzi Kenya se proclamă republică a hotărît să acorde auto rită ţilo r de şi 10 decembrie a avut loc şedinţa
la Saigon un ajutor m ilita r şi eco­ Com itetului Central al P artidului
nomic suplim entar. In comunicatul
N A IR O B I 11 (Agerpres). — 12 decembrie, intră în funcţiune noul dat p u b licită ţii la Saigon se arată Muncitoresc Socialist Ungar.
La miezul nopţii dc vineri spre guvern al Kenyei. Jomo Kenyatta Com itetul Central a adoptat in
sîmbâtâ, la N airobi a fost înălţat care sim ultan devine preşedintele că în curaul tratativelor dintre am­ unanim itate propunerile referitoare
drapelul noului stat african — Re­ republicii, va deţine in continuare şi basadorul S.U.A. şi prim ul m inistru la principalele obiective ale planu­
publica Kenya. Proclamarea repu­ postul de preşedinte al C onsiliului Tran Van Huong „reprezentantul a- lui economiei naţionale pe anul 1965,
b licii are loc la numai un an de la de M iniştri. merican şi-a exprim at sprijinul to­ prezentate de Re/.so Nyers. secretar
data de 12 decembrie 1963 — cînd în tr-o declaraţie făcută vineri, în tal faţă de guvernul lui Huong”. al C.C. In cadrul dezbaterilor a luat
ţara si-a dobîndit independenţa, ca preziua proclam ării republicii, Jo­ Jntr-o scrisoare adresată ambasa­ cuvintul Janns Kadar.
urm are a luptei îndelungate a po­ mo Kenyatta a subliniat că „guver­ dorului S.U.A., Taylor, organizaţia D»n însăifinarea B iroului Politic,
porului kenyan. nul kenyan trebuie să-şi concentre­ b udişlilor din Vietnam ul de sud a Dezso Nemeş, secretar al C.C., a fă­
In vederea cerem oniilor care m ar­ ze eforturile, in prim ul rînd, pentru declarat că ajutorul suplim entar a- cut o inform are asupra unor proble­
chează aeest eveniment, străzile ca­ învingerea greutăţilor economice e- rordat guvernului Huong „nu face me actuale ale m işcării m uncitoreşti
pitalei kenyene au fost împodobite xlstente încă în ţară şi în vederea altceva dccit să intensifice vărsarea internaţionale. Comitetul Central a
sărbătoreşte. La festivităţi participă lich id ă rii analfabetismului'*. In do­ de singe" in Vietnam ul de sud. L i­ luat notă de această inform are.
numeroase delegaţii şi in vita ţi din meniul politicii externe, cl a alar­ derii budişti arată că „guvernul con­ Bela Biszku, secretar al C.C. a
d iferite ţă ri ale lum ti şi in prim ul mat că Kenya se pronunţă pentru dus de Huong este tot a tit dc reac­ prezentat planul de activitate a Co­
rînd din A frica. o politică de neangajare şi pentru ţionar ca şi vechile regim uri", şi m itetului Central pc prim ul semes­
După proclamarea republicii, la unitatea africană. că vor continua lupta îm potriva lui. tru al anului 1965.
R. F. GERMANA. Recent la Bonn a avut loc o demonstraţie de protest împotriva tortelor nucleare
multilaterale şi împotriva legilor excepţionale.
(Urmare din pag. 3-a) asupra introducerii şi extinderii jaro- din aprilie 1964 că „Succesele ob­ pentru promovarea unor relaţii eco­
gresului tehnic ca factor hotărîtor ţinute de R.P. Romînâ ca şi de ce­ nomice normale, reciproc avantajoa­ In foto : Participanţi la demonstraţie.
slnt prezentate pe larg în partea a în sporiraa productivităţii muncii. lelalte ţări socialiste arată că solu­ se. fără condiţii politice, fără res­
treia a lucrării. In această parte sînl „Aceasta — cum sublinia tovarăşul ţionarea cu succes a sarcinilor dez­ tric ţii şi discrim inări. Republica
reliefate cele mai importante aspec­ Ghcorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea voltării economiei depinde in p ri­ Populară Romînă îşi dezvoltă legă­ ţă rii, care s-au soldat cu numeroşi
te ale organizării şi conducerii eco­ solemnă a M arii A dunări Naţionale mul rînd de folosirea tu tu ro r posibi­ tu rile economice cu toate statele, in ­ m orii şi ră n iţi.
nomiei naţionale, se demonstrează că — se bazează în prim u l rînd pe in­ lită ţilo r interne ale fiecărei ţâri. prin diferent de orînduirea lor socială, Cele şase persoane sint învinuite
planul de stat este In mod necesar troducerea tehnicii noi. pe ridica­ mobilizarea intensă a p ro p riilo r fo r­ fiin d convinsă că acest lucru ser­ de uciderea unui inspector dc po­
atotcuprinzător, unitar şi indivizibil; rea continuă a calificării, pe organi­ ţe şi maxima valorificare a resur­ veşte intereselor naţionale ale fie ­ litic
prin interm ediul lui se asigură stabi­ zarea superioară a producţiei. In lu ­ selor ei naturale”. Progresul econo­ cărei ţări. ALGER. — I.a Alger a începui
lirea şi menţinerea proporţionalită- mea contemporană se desfăşoară o mic şi tehnico-ştiinţîfic al ţă rii noa­ In studiul p riv ito r la schim burile D AK A R . — I.a Dakar au luat sfir- făşurat in tr-o atmosferă construc­ jo i reuniunea unor experţi din M ali,
ţii dintre ramurile şl subramurile e- vastă revoluţie tehnico-ştiinţificâ stre. ca şi al celorlalte state socia­ economice ale ţâ rii noastre.se arată Şit lucrările prim ei conferinţe par­ tivă. Niger, Tunisia şi Algeria pentru di -
conomiei naţionale. Totodată, se sub­ care impune modernizarea continuă liste se sprijină, totodată, pe relaţiile că în 1959, com parativ cu 1950, pro­ lamentare africano-vcst-curopcnc. Negocierile vor fi reluate Ia o dală cutarea m ăsurilor ce trebuie adupt.i-
liniază că planul esle principalul in ­ a aparatului de producţie în pas cu de coiaborare statornicite intre ele. dusul social al ţă rii noastre repre­ C onferinţa a adoptat o rezoluţie in ce se va anun(a ulterior. tc în vederea realizării vechiului
strument prin care statul îşi realizea­ progresul tehnic mondial, aplicarea Dezvoltarea complexă şi m ultilate­ zenta 237 la sută, ia r totalul comer­ care cele 18 ţări africane asociate ADDIS ABEBA. — Cea de-a doua plan dc construire a unei căi d ;
ză obiectivele sale politice şi social- largă a celor, mai înaintate cuceriri rală a economici naţionale se îm bi­ ţului exterior — 225 la sută. U lte­ Pieţei comune cer să se ia hotăriri conferinţă regională africană a O r­ circulaţie de-a lungul deşertului sa­
economice, stabileşte direcţiile şi rit­ ale ştiinţei şi tehnicii. Avem con­ nă în mod armonios cu creşterea rio r corelaţia dintre aceşti indica­ urgente cu p riv ire la realizarea pro­ ganizaţiei Internaţionale a M uncii harian. E xperţii sînt mem bri ai co­
mul dc dezvoltare a economiei naţio­ vingerea că păşim pe un drum bun. participării Rominiei la comerţul tori s-a schimbat sensibil, comerţul iectelor dc in vestiţii în aceste ţări. (O.I.M.). care se desfăşoară Ia Addis m itetului dc coordonare creat ru
nale, proporţiile ei fundamentale De orientîndu-ne hotărît spre dotarea internaţional. exterior mârindu-se m ult mai repe­ In cursul dezbaterilor parlam entarii Abeba, a adoptat în unanim itate, in ocazia conferinţei, ţinute în luna mal
aceea, conducerea planificată a eco­ economiei naţionale cu tehnica cea de decît produsul social ; în 1963, africani au criticat organele execu­ şedinţa din 10 decembrie, două re­ la Alger, cind s-a lio tă rît in p rin ­
nomiei naţionale esle unul din atri­ mai avansată, spre însuşirea şi in ­ Problemele privin d politica R. P. com parativ cu 1959, produsul 'social tive ale C om unităţii economice eu­ zoluţii in legătură cu rolul femei­ cipiu construirea acestui drum . Se
butele esenţiale, lundamentale şi ina­ troducerea în fabricaţie a celor mai Romîne de dezvoltare a re la ţiilo r reprezenta 140 la sută, ia r totalul ropene pentru faptul că tergiversea­ lor in societate. Rezoluţiile sublinia­ preconizează ca lungimea sa să fio
lienabile ale suveranităţii statului so­ reuşite tip u ri de maşini şi utilaje sale economice internaţionale sînt com erţului exterior — aproxim ativ ză aprobarea acestor proiecte. ză necesitatea integrării fem eilor in dc aproxim ativ 3.000 km.
cialist. pe larg expuse în partea a V-a a Rezoluţia, care cuprinde 33 dc procesul de dezvoltare a societăţii
existente pe plan m ondial”. lucrării. Se demonstrează schimba­ 189 la sută. LONDRA. — Proiectul anglo-fran-
Din lucrare rezultă că datorită In tr-un capitol special se demon­ rea locului Rominiei în economia Lucrarea „Dezvoltarea economică puncte, mai cere ţă rilo r Pieţei co­ africane şi sporirii ro lului lor în ecz dc construire a axionului supei*
studierii experienţei cîştigate in o r­ strează că agricultura s-a integrat mondială, pc baza unor indicatori a Rominiei 1944— 1904" subliniază mune să mărească cota de m aterii viaţa economică şi socială. souic „Concorde" a revenit din nun
ganizarea şi conducerea planificată in planul general de dezvoltare m ul­ şi calcule arătindu-se că acest succes realizările istorice obţinute de po­ prim e pc care o im portă din ţările LU SAKA. — Curtea supremă din în atenţia presei engleze. Z ia ru l
a economiei socialiste, in prezent tilaterală a economiei naţionale. Sînt este o urm are firească a existenţei porul rom în in domeniul dezvoltării africailc asociate. Ndola (Zambin) a condamnai la „5 u n “ informează pc c itito ri că gu­
dispunem de forme şi metode efica­ pe larg tratate, pe baza unei ample re la ţiilo r de producţie socialiste şi economici naţionale în cele două PARIS. — Joi după-amiază au luat moarte şase persoane, membre ale vernul britanic a h o tu ril să nu aban­
ce, verificate de practică, care per­ documentări, căile de intensificare a a dezvoltării susţinute a forţe lo r de decenii care au trecut de la elibera­ sfirşit la Paris negocierile franco- Sectei religioase „Lum pa'1, interzisă doneze proiectul „Concorde**. 1 i
m it conducerea pe baze ştiinţifice a producţiei agricole. Ca rezultat al producţie. Creşterea greutăţii speci­ rea patriei noastre de sub jugul fas­ algerienc In domeniul petrolului. Nu de către autorităţi. rtudul său ziarul „D a ily Telcgrapli*
economiei noastre naţionale. aceste* orientări, producţia agricolă fice a industriei romîneşti în pm - cist Această lucrare, elaborată de a fost dat p u b licită ţii nici un co­ Dup£ rum se ştie, cu cileva luni subliniază câ guvernul englez a l»o-
Principatele direcţii şi rezultate vegetală şi animală a crescut în mod rlucţia industrială m ondială se da- Institutul de Cercetări Economice a! municat comun. P o trivit declaraţii­ în urniă, adepţii acestei secte au tă rîl să se meargă înainte in prod i*
ale dezvoltării economiei naţionale continuu în toată perioada transfor­ toreste. înainte de toate, ritm u lu i Academiei R.P R., cupr inde 20 de provocat grave tu lb u ră ri iu regiu­ cerea prim elor tip u ri a!c avionului
sint redate în partea a lV -a a lu­ m ării socialiste a agriculturii. Ca ur­ înalt de dezvoltare a economiei na­ capitole. îmDărtite in aproape 80 de lor delegaţilor, tratativele s-au des­ nile Chinsali şi Lundaz.i, «lin nordul „Concorde**.
crării. Se arată că unul din rezul­ mare a încheierii procesului de co­ ţionale Astfel, ritm u l mediu anual paragrafe. $i-a adus contribuţia un
tatele cele mai im portante ale po­ lectivizare. in noua etapă in care a de creştere a producţiei industriale larg colectiv de autori — cercetători
litic ii leniniste a P artidului M unci­ in tra t agricultura s-a creat posibi­ a ţâ rii noastre în perioada 1950— ş tiin ţific i, cadre de conducere din T I R I T I V E
economie, cadre din invăţăm întul Ş
toresc Romîn. de care sînt legate litatea organizării producţiei agri­ 1963 de 13 la sută. iar în u ltim ii pa­
toate transform ările social-eoonomi- cole pe baze ştiinţifice pe scara în­ tru ani de 15 la sută, este superior superior specializate în diferite pro­
ce care au avut loc în ţara noastră tregii ţări. Pătrunderea rapidă, ne­ tuturor ţâ rilo r capitaliste din Eu­ bleme economice. Munca autorilor Pe stadionul „23 August” din Ca­ In cadrul sferturilor de finală ale dial Jocul începe la ora 19. Mn ţi
în anii construcţiei socialiste. îl con­ îngrădită a progresului tehnic în ropa, fiind de aproape trei ori mai a fost îndrum ată de un colectiv de pitală se va desfăşura astăzi o par­ „Cupei campionilor europeni” la te­ 22 decembrie tot la Bucuroşii fer-
stituie industrializarea ţâ rii.In vede­ toate ram urile agriculturii, creează mare dccit ritm u l mediu anual de coordonare si redacţie condus de tidă restanţă din cadrul campiona­ nis de masă (feminin) duminică di­ maţia /?. S Cehoslovacă va Ini
rea în fă p tu irii industrializării, in condiţii pentru trecerea treptată la creştere a producţiei industriale a r»rof. univ. Roman Moldovan, mem­ tului categoriei A la fotbal Frun­ mineaţa de la ora 10,30 echipa Vo­ echipa de tineret a ţării noastre.
perioada 1950— 1963 s-au investii o agricultură de tip industrial. lum ii capitaliste în u ltim ii 14 ani. bru corespondent al Academiei taşa clasamentului Steaua Bucureşti inţa Bucureşti, deţinătoarea trofeu­ Recent handbalistic cehoslovaci
131 637 m ilioane lei pentru dezvol­ In cadrul acestei părţi din lucrare In lucrare se demonstrează faptul R P R . Intilneşte formaţia Crişul Oradea. lui, Intilneşte formaţia ACBB Paris. au învins In deplasare cu 17-11 r -
tarea industriei, adică 52,2 la sulă se analizează probleme im portante căi pe măsura în tă ririi potenţialului Volum ul recenzat reprezintă o im ­ Jocul începe la ora 13,15. Lotul formaţiei franceze cuprinde chipa Suediei vicecampioană m ^n-
din totalul in ve stiţiilo r pe întreaga c a : dezvoltarea schim bului de economic al ţă rilo r socialiste. în portantă contribuţie la elucidarea ir patm Jucătoare în frunte cu cam­ diala Cei mai buni jucători au l<ut
economie. In perioada 1951— 1962 m ărfuri dintre oraş şi sat ; creşte­ funcţie de nivelul atins în dezvolta­ unor probleme economice, la dez­ Duminică de la ora 17 in sala Di- pioana Franţei, Martine Le Bras. Deneş şi Trojan. (Agerpres i
ritm u l de creştere a) industriei ro- rea eficacităţii economice a a ctivi­ t a forţelor de producţie şi de gra­ voltarea sferei de cunoaştere a fe­ namo din Capitală se va desfăşura Voinţa Bucureşti va alinia urmă­
mîneşti a fost de 3.8 ori mai înalt tă ţii de producţie ; căile principate dul de maturizare a re la ţiilo r de nomenelor ce s-au Detrccut in eco­ intilnirea internaţională de lupte li­ toarea echipă: Ella Constantinescu,
decît al Belgiei, de 4 ori mai înalţ prin care se asigură creşterea con­ pi-oducţie socialiste, se adînceste co­ nomia noastră în ultim ele două de­ bere dintre echipele Steaua Bucu­ Marta Tompa şi Eleonora Mihalca.
decit al Suediei, de peste 2 ori mai laborarea dintre ţările frăţeşti pe cenii. Prezentarea unui cerc larg de reşti şi Dukla Hodoirin, Din forma­ LO T O -C E N T R A L
în alt decit al Franţei. Industria a tinuă a nivelului de trai material baza p rin c ip iilo r egalităţii depline pixibleme. bine sistematizate, docu­ ţia luptătorilor cehoslovaci fac par­ Echipa selecţionată masculină de
devenit principala ram ură a econo­ şi cultural al populaţiei. mentate De baza unui bogat mate­ te printre alţii Vyskok, Kubin, Kle- handbal a R S Cehoslovace va sus­ La tragerea LO TO -C EN TR AL di
miei naţionale. Se insistă asupra ra­ Pe baza unui bogat m aterial faptic în drepturi, respectarea suveranită­ rial faDtic, ilustrate cu grafice şi ment şi Ulman. Steaua va alinia cea ţine două Intilniri in ţara noastră. 11 decembrie 1964, au fost e x tra .
m u rilo r hotărîtoare ale industriei şi documentar, în ultim a parte a lu­ ţii şi intereselor naţionale, avantaju­ hărţi, dă valoare acestei lucrări care mai puternică echipă în frunte cu Uandbaliştii oaspeţi vor juca dumi­ din urnă urm ătoarele numere :
lui reciproc şi în tra ju to ră rii tovără­
g re le : energetica, metalurgia, con­ poate fi recomandată pentru toţi Geantă, Circiumaru, Tampa şi Stîn- nică 20 decembrie In sala sporturi­ 50 88 85 66 81 73 55 41 78 59
strucţia de maşini, chimia. De ase­ crării se susţine teza din Declaraţia şeşti. acel care se ocuDă de studiul pro­ lor de la Floreasca cu echipa ţării Prem ii suplim entare 52 48 70.
menea, în mod ju stificat ae Insistă Plenarei lărgite a C.C. aJ P.M.R, In lucrare se arată că, m ilitîn d blem elor economice. 9v. noastre, deţinătoarea titlului mon­ Fond de prem ii 745.935 lei.

Redacţia şl administraţia ztarululi str. Dr. Petru Groza or 25 telefon 15 88, 12 75. 15 85 20 78 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P T T R nr 263 328 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul: întreprinderea Poligrafica Huoedoara-Deva 40.0 6J