Page 45 - 1964-12

î B iblioteca C e n tra lă
I Regior.
J ■r , j PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1Ţ1-VĂ} C IT IŢ I *irroi " ■ ■

IN N U M Ă R U L
D E AZI

^ M A G A Z IN : P rin Ia.şîi
lu i Creangă ; Bibliotec a docu­
mentară Batthyaneum din A lba
lu lia ; Luna şi fenomenele me­
teorologice
(pag. 2-a)
^ Film ele sâptăm înii
Tînguiala vagonului „fa n ­
tomă* (foileton)
^ Agendă
(pag. 3-a)
De peste hotare
(pag. 4-a)
ANUL XVI. NR. 3098 DUMINICA 13 DECEMBRIE 1964 4 pagini! 20 bani

P A N O U L E V ID E N Ţ IA Ţ IL O R filmului pentru „ F e s t i v a
A g e n d a
“
Şi această dum inică este bogată
în m anifestări culturale organizate
r f M B în cadrul „F estivalului film u lu i pen­
tru sate".
# 1
La Romos, raionul Orăştie, se va
desfăşura un concui’s pe marginea
film elo r rom îneşti „Pagini de istorie"
şi „Rom înia orizont '64".
Colectiviştii din Sarmisegetuza, ra­
ionul Haţeg vor viziona un ciclu de
film e documentare pe teme agro­
zootehnice. La Baru Mare, tineretul
şcolar din localitate şi din satele
învecinate va viziona un spectacol
de film e documentare pe teme in-
structiv-educative, ia r la Clinic, ra­
ionul Sebeş, va fi prezentat un sim­ Casiera de bilete Aurora Socol din staţia C .F R. Simeria, este a-
pozion pe marginea film u lu i roniî- prcciatâ pentru munca conştiincioasă ce o desfăşoară^
nesc „Codin".

Bntr-un sat îndepărtai

In întrecerea socialistă ce sc desfăşoară în secţiile U.M. C ugir şi ale li. M. Cugir, D U M ITR U ROIBU, mecanic dc benzi — Prcparaţia de de acolo nu s-au bucurat niciodată — Ei, o r niai fi ele pe ici pc colo
Trcparaţiei de cărbuni Petrila, sint evidenţiaţi numeroşi m uncitori. cărbuni P etrila, PETRU DRAGU, şef de manevră — Preparaţi? dc căr­ Pe harta raionului Sebeş, p rintre de ixjadelc hărniciei lo r ca acum. unele greutăţi mici, dar Ic venim
Aceştia au p rim it in anul trecut titlu l dc fruntaşi, iar in acest an sc buni P etrila. aşezările din partea de nord-est este N ici drum ul nu mai este o proble­ noi de hac. încolo, lucru avem, ce
m enţin lună dc lună evidenţiaţi în întrecere. T rin lre ci se află şi (de trecută şi Ohaba. Din documentele mă. mînca avem şi încă bine, casc ca
la stingă la d re apta ): IO A N MORAR, şef de atelier — secţia meca­ (Fotografii prim ite de la tovarăşii TRA1AN TR IC — U. M. vre m u rilo r nu se cunoaşte mai n i­ lumea avem, şcoală pentru copii e
mic despre viaţa şi munca oameni­
nică II U.M. Cugir, IO A N CIBU. m aistru — secţia mecanică II — C ugir si PETRU G A lN A — Preparaţia de cărbuni Petrila). Aceste citeva cuvinte sînt o p ri­
lo r acestei aşezări. mă m ărturie despre g rija ce se ma­ în sat. magazin unde găseşti tot
Se spunea doar a tit: „Ohaba, un nifestă in zilele noastre faţă de via­ ce-ţi doreşte inim a este, ia r dacă
sat izolat, undeva dincolo de V in - ţa lo cu itorilor din orice sat, fie el vrea om ul distracţie arc...
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Primele l e c ţ i i cipale de comunicaţie". aceea. — Unde? Sînt
gard, cu acces greu spre lin iile p rin -. cit dc departe şi' poate tocmai de
— Aici, la căm inul nostru.
...Maşina aleargă lăsînd în urmă
vremea
pe
De oamenii de aici.
la învdţâmîntul burghezo-m oşierimii, organele adm i­ kilom etru după kilom etru. Trece de cărţi, rulează film , cine ştie poate să
joace table sau şah şi niai ştiu eu
nistrative şi politice nu-şî aduceau
agrozootehnic aminte decit cînd era vorba de în­ Cunţa. Şpring, Vingard şi apucă pe cc, iar cine nu, să înveţe. Mă gîn-
diurnul ce duce in Ohaba. D rum
desc la copiii ăştia (şi arătă cu mîna
Trusfu! minier Deva Depoul C.F.R. Teiuş De citeva zile, la sate a început casarea d ă rilo r sau etnd vreun de­ bun. fără hîrtoape. (Şi ciiu l te gîn- ciţiva tin e ri) că nim e’ nu-i mină cu
deşti că numai cu ciţiva ani în ur­
putat avea nevoie de voturi. Bătrî-
Ziua de 10 decembrie a însemnat predarea prim elor lecţii in cadrul nii Ohabei n-au uitat cum sc întîm - mă. toamna nici cu căruţa nu pu­ vitele în v îrf de munte ca pe vre­
invfiţăm întului agrozootehnic de trei
teai străbate pină in sat). După ce
M u ncitorii, Inginerii şi tehnicienii dc la Trustul m inier Deva au pentru m uncitorii, inginerii şi teh­ ani. In comunele şi satele regiunii pla. Dupuitul tobei îi scotea din ca­ mea mea...
obţinut în cursul acestui an succese de scamă in producţie. Aproape nicienii de la Depoul C.F.R. Teiuş Maramureş, cele 1.250 cercuri sînt sele resfirate de-a lungul văii să se urcă citeva pante, coboară lin în — Dar dumneavoastră aveţi co­
fn fiecare lună sarcinile de plan nu numai că au fost îndeplinite, dar momentul realizării planului anual profilate după specificul sectoarelor prezinte „la poruncă". Un „dom n valea de-a lungul căreia sînt aşe­ pii ?
şi depăşite. Acest lucru a făcut ca planul anual la producţia globală de producţie. Acest succes este un de activitate din care provin cursan­ s tră in ' p rivin d cu scirbă la noroiul zate casele locuitorilor. De cum in ­ — Are, c-a fost vrednic, in te rv i­
să fie înde p lin it cu 20 dc zile înainte de termen. In perioada' dc la rezultat al m uncii desfăşurate de în­ ţii : cultura plantelor de cînip. creş­ care-i mînjise ghetele, le vorbea tri in comună. privirea întîlneşte ne glum ind Vasile Groza. preşedin­
începutul anului şi pină în prezent sarcina productivităţii muncii a fost tregul colectiv, al m ăsurilor tehnico- terea anim alelor, pom icultura, le­ după interesul care-1 purta pe co­ alte m ărturii ale schim bărilor petre­ tele colectivei. Şi încă patru feciori.
claurile acelea uitate Dacă trebuiau
depăşită cu 6,3 la sută. organizatorice aplicate, care au dus gum icultura etc. La cercuri partici­ cute Casc noi, bine îngrijite , din A l mai niare, Sabin e profesor. Trei
Succese frumoase au fast obţinute şi la ceilalţi indicatori ai pla­ la sporirea p ro ductivităţii m uncii cu pă p?ste 42.000 colectivişti, mecani­ plătite dările turna la am eninţări ; rindul lor distingindu-se citeva cons­ lucrează aici în colectiv : Octavian
nului de stat. Preţul dc cost pc 10 luni a fost redus sim ţitor. Pe scama 7,9 la sută. In perioada care a tre­ zatori şi lucrători din G.A.S. dară le doica io tu rile , turna la pro­ trui ţii mai voluminoase toate rid i­ si Simion sînt tractorişti buni, au
reducerii preţului de cost, în această perioadă colectivul de muncă dc cut de la începutul anului, mecani­ misiuni cu nem iluita. Apoi, pleca re­ cate în anii din urmă. făcut şcoala la Alba. ia r Ion e co­
la T A I. Deva a obtinut o economic în valoare de G.8-10.000 lei. cii şi fochiştii de aici au remorcat In legiunea Hunedoara funcţio­ pede să nu-1 apuce noaptea în „pă­ Vreni să cunoaştem viata oame­ lectivist. H arnic ca şi tatăl său.
Dobind rea acestor succese sc datoreşte unui întreg şir dc factori. 1.G91 trenuri cu supralonaj. trans­ nează în iarna aceasta peste 580 n ilo r Ohabei. Cine altcineva poate — Fi, harnic...
M in e rii dc la T.M . Deva, îndrum aţi de organele şi organizaţiile dc portând în plus faţă de prevederi cercuri cnprinxînd peste 16.0C0 de cătosul acela de sat” . A m eninţările să spună mai bine decît ci cum tră ­ — Hai, lasă bade Aurel, că aşa-î,
partid, s-au preocupat îndeaproape de organizarea mai judicioasă a 106.000 tone m ărfuri. O atenţie deo­ cursanţi. Folosind experienţa anilor se îm plineau repede, prom isiunile...
muncii, dc exploatarea mai raţională a m aşinilor şi u tilajelor. Ei au sebită a fost acordată şi reducerii trecuţi consiliile agricole au creat niciodată. .Şi oamenii, cu cioareci de iesc ? Aşa că am in tra t in vorbă. La întăreşte V irg in ia Şolea, inginera
folosit metode bune dc exploatare a m inereului şi şi-au ridicat necon­ continue a preţului de cast. De la din tim p condiţii necesare bunei des­ cîlţî şi opinci, rămîneau să bată glo­ început c u unul. doi. Apoi s-au slrîns gospodăriei.
tenit nivelul cunoştinţelor profesionale. In acest scop, inginerii şi teh­ începutul anului economiile se. ci­ făşurări a învăţământului. M aterialul dul din u liţi şi să trăiască cum au mai m ulţi La sediul gospodăriei a- — Dar şi are de luciu, nu glu­
nicienii i-au s p rijin it concret la locurile de muncă. ■didactic a fost completat cu diferite gricole colective unde s-a în firip a t mă. reia Vasile Groza.
Colectivul de muncă dc la T.M. Deva este hotărî! să obţină succese frează la ‘.lnO.000 lei peste plan. pianşe, diafilm e, manuale, precum şi ^apuctţl sau_ p im _ o rw$ti... _ . _ . ____ -disoitţ**asprii un continuu du-tervino. De al U d, ca toţi de la noi. Gîn-
mai frumoase în producţie. Pentru aceasta, m uncitorii de o iri îşi vor cu un .însemnat' n o m îfr'd e ' îhnVaje, P rim ito ri şi ospitalieri sînt astăzi diţi-vă numai cîte am făcut pînă
organiza mai bine munca, vor exploata mai bine maşinile şi utilajele, AD. OŢOIU sonde de sol, pluviom etre şi altele. oamenii din Ohaba. Nu se mai uită
sc vor preocupa mai m ult dc reducerea tim p ilo r neproductivi. corespondent Peste 200 de cercuri funcţionează Mărturii ale la noii veniţi cu sprintenele încrun­ acum : cinci grajduri, m aternitate,
în regiunea Cluj. A ici numărul tate... puierniţă. magazii de cereale, sai­
Laminorul trio Sfajia C.F.R. Ven)ul de Jos cursanţilor a sporit cu aproape 3.500. schimbărilor petrecute — De ce n-ani fi veseli ? — spu­ vane, sediul nou. A nim alele gospo­
In regiunea G alaţi a fost antre­
dăriei le număram în ’59, că atunci
Astăzi, altcumva se :vorbeşte des­
de la C. S. Hunedoara Ca urmare n e fo rtu rilo r susţinute zat peste sarcini mai m ult cu 206 la nat în acţiunea de ridicare a nive­ pre Ohaba. C hiar prim ul secretar al ne A urel Codau, un bătrînel v o r­ ne-am unit noi, pe degete. A cum
lu lu i de cunoştinţe practice şi teo­
băreţ de vreo 67 de ani, sim patizat
depuse în lot tim pul anului şi de< i sulă. De asemenea, sarcina statică retice ale colectiviştilor prin învă- raionului de partid, cind ne-am in ­ R. BUD1N
Colectivul dc m uncitori, ingineri şi a depăşirii cu regularitate a sarci­ s<r redus faţă de plan cu 2 la sută, tăm întul agrozootehnic de masă un teresat de o localitate in care deo­ de consăteni pentru firea lu i deschi­
tehnicieni de la lam inorul trio al n ilo r de plan, ceferiştii din staţiu iar tim pul de staţionare la încăr­ sebirile dintre liw u t şi prezent sînt să. Că omul numai cind are năca­
C om binatului siderurgic din Hune­ V inţu) de Jos au reuşit să-şi re a li­ ca re-d esc ă re a re s-a micşorat faţă de însemnat num ăr de cercetători şi mai pregnante, afirm a: zuri îi supărat şi posomorit. Dar (Continuare în pag. a 3-a)
doara a raportat în ziua de 10 de­ zeze sarcinile anuale cu 31 de zile prevederi cu 1,5 procente. specialişti din staţiunile experim en­ — Asemenea comune sînt multe noi ? Ce păcate de năcazuri să a-
cembrie realizarea ultim elor tone mai devreme. In perioada care s-a La obţinerea acestor succese tre ­ tale dc la Brăila, Odobeşli şi Ruşe- în raion. M ai bine-zis toate. Dar vein acum ?
prevăzute în planul de producţie al scurs de la începutul anului s-au în­ buie m enţionat aportul m uncitorilor ţu. mergeţi la Ohaba. S-au schimbat — Adică, nu mai sînt necazuri D ig in e la r
anului 1064. Succesul am in tit a fost registrat depăşiri substanţiale la loţî Petru Vlad. Ioan Abrudean, M ir- (Agerpres) m ulte prin partea locului. Oamenii deloc ?
posibil datorită întrecerii socialiste indicatorii de cantitate. Astfel, la ca­ cea Albu, Pavel Mihoc, Todor Pie-
entuziaste care s^a deslăşurai în lot pitolul călători expediaţi, planul a naru, Cornelia Vlas si al nltora. d e 135 k m
cursul anului, datorită m ăsurilor fost îndeplinit în proporţie de 119 1 A PO LZAN
tehnico-organizatorice aplicate, care la sulă, la tone expediate s-a reali­ corespondent
Lu crătorii de pe şantierul de h i­
au condus la creşterea indicelui de droam elioraţii din Insula Mare a
utilizare a agregatelor cu 9 la suta
şi a p ro d u ctivită ţii m uncii cu 9 la O . R. A. D. Deva Brăilei au term inat construirea d i­
gului inelar în lungim e de 135 km,
sută.
AN G ELA UNGHEREA O ficiul regional de aprovizionare Munca depusă de întregul colectiv care fereşte de in undaţii o suprafa­
corespondentă şi desfacere din Deva are în sarci­ al O.R.A.D. s-a concretizat în rea­ ţă de aproape 72.000 ha.
na sa asigurarea cu m ateriale de lizarea încă de la 5 decembrie a pla­ Luerînd eu peste 400 u tila je te-
construcţii, instalaţii şi altele, a unui nului anual pe 1964. rasiere grele, buldozere, screpere,
num ăr de peste 500 un ităţi econo­ La realizarea sarcinilor planului gredere, defrişoare etc. ei au reuşit
mice. Colectivul dc aici s-a străduit anual şi-au adus îndeosebi aportul ca de la 1 iulie şi pînă în prezent să
să-şi realizeze la tim p şi integral tov. Nîcolae Malea, D um itru A rde­ term ine cea niai mare lucrare dc în­
obligaţiile contractuale. De aseme­ lean, Visalon Bozan, A lexandru Pe- diguire realizată pină in prezent in
nea. la cererea beneficiarilor au fost trie si a lţii. . ţara noastră.
asigurate cantităţi im portante de F E L IC IA RUSANf Lu crările de defrişare a p ă d u rilo r
B Azi, la ora 10 dimineaţa. m ateriale peste sarcina de plan. corespondentă de pe traseu, curăţarea terenului de
la C lubul sindicatelor din
Simeria va avea loc o oră Secfia tfmplărie nr. 2—I.O J.l. Deva rădăcini şi de construcţie şi finisare
dc curiozităţi matematice u r­ a digului au fost făcute în întregim e
mată dc un concurs „D rum e­ cu mijloace mecanizate. In cursul lu ­
ţii veseli" pc tema „D in isto­ Secţia tim plărie nr. 2 a în tre p rin ­ Dar în egală măsură s-a preocu­ cră rilo r de construcţia digului au fost
ria m atem aticii şi fizicii rom î­ derii orăşeneşti de industrie locală pat colectivul secţiei şi de executa­
neşti- . Îşi vor da concursul din Deva cuprinde un num ăr mic rea unei m obile de bună calitate. defrişate 1.138 ha pădure de salcie
elevi ai Şcolii medii din Si­ de m uncitori. In sarcina lor revine Acest lucru este oglind it de faptul şi plopi de pe traseu, ia r în cei 135
meria. Concursul va fi condus producerea de mobilă de bucătărie că în tot cursul anului nu s-a p rim it km de dig construiţi s-au excavat şi
de tov. Pom piliu Bcnca, pro­ tip J.L .H -I. Ceea ce caracterizează nici o reclamaţie de la beneficiari. aşezat peste 9.280.000 mc. păm int.
fesor de matematică (IL IE CO- acest colectiv este insă hărnicia, en­ La îndeplinirea sarcinilor de plan
JOCARU, corespondent). tuziasmul in muncă Fată deci ex­ o muncă deosebită au depus tim pla- In aceste zile se fac ultim ele fin i­
plicaţia faptului că la 1 decembrie rîi Ioan Zoica, Grigore Tonoa, Geza sări la porţiunile de dig nou constru­
W"3 Sfatul popular al oraşu- colectivul acestei, secţii a raportat Sitaş, Constantin Ciortea şi a lţii.
™ lui Haţeg, în colaborare realizarea în întregim e a sarcini­ Pină la sfîrşitu l anului, colectivul ite şi are loc mutarea u tila je lo r te-
cu alte organizaţii de masă, a lor de plan pe anul 1964. In această secţiei va realiza o producţie supli­ rasicre din Insula Mare a B răilei, pe
amenajat şi deschis un club. perioadă secţia tim plărie nr. 2 a mentară in valoare de 78.000 lei. şantierele de hidroam elioraţii de la
A ici, oamenii m uncii din Ha­ I.O.I.L, Deva a liv ra t u n ită ţilor co­
ţeg, veniţi in num ăr marc în merciale 558 garnituri mobilă de IO A N D A V ID Staţia dc preparare a m inereului dc la Tcliuc. Aspect din sala filtre lo r. Bratcş, Prundu şi altele.
fiecare scară, petrec tim pul bucătărie tip I.L .H .-l. m aistru tîm plar
in mod plăcut şi folositor. Foto: V. ONOIU (Agerpres)
6 9 După turneul făcut în
Valea Jiului, T eatrul de
stat dc estradă din Deva va bătut încă 1.700 dc metri. Cu cit se — zidari, din schimburile lui losif
prezenia azi pc scena sălii dc M A G IS T R A LĂ SPRE H U N E D O A R A vor apropia de acest punct greutăţi­ Ardeleanu şi Andrei Balog — rămi-
festivităţi din oraşul Haţeg, le vor creşte, o ştie fiecare miner, ne linia perfect dreaptă a tunelului.
comedia in titu la tă „Iubesc, din cauza îndepărtării frontului de Cind cofrajele acoperite cu tablă
iubesc" dc Tabacinilcov. (NICU lucru dc gura tunelului Este rindul sint scoase, pereţii sint gata finisaţi.
SBU C IÎEA. corespondent). ® „FOC CONTINUU" fost preluată şi de minerii dc la tu­ marş" a brigăzii. „Drept înainte", mecanicilor de locomotive să-şi spu­ Bctoniştii înaintează cu încă un
nel. „Focul continuu" la ei înseam­ urm ărind mereu ca firu l cu plum b nă cuvinlul. De ei depinde aprovi­ tronson, urmind pas cu pas minerii
BjfQ Form aţia dramatică a clu-
btilui „S idcrurgistul" din @ SCHELE IN ADINC nă că se munceşte 24 de ore din 24, să fie exact în axul tunelului. zionarea frontului de înaintare cu dc la săpare, pc aceeaşi direcţie.
Hunedoara a prezentat in pre­ fără întrerupere in schimburi, ca la Crişan măsoară distanţa de la fir vagoncte şi materiale. Crişan cu or­ Munca lor insă nu se termină aici.
furnale şi oţelării.
Flacăra vie a
mieră piesa „O m ul care a vă­ © PE AICI VA „CURGE" MINEREUL muncii din adincuri nu se va stin­ pină la perete şi intr-o parte şi în- tacii lui nu se dau insă bătuţi. „Am Peretele de beton este spoit in alb
zut moartea- dc V icto r E fti- tr-alta. Apoi, dă comandă: „A er! intrat pe Valea Govăjdiei şi vrem ca nn apartament nou cc-şi aşteap­
m iu. Spectacolul s-a bucurat ge nici atunci cind sc na face stră­ apă Descătuşat din strînsoarea să ieşim pe la Ghelar. Iar de acolo tă locatarii.
dc un succes binem eritat. S-au £ utobuzul urca serpentinele, ţară. Cind va fi terminat, minereul pungerea, cind primul tren va porni ventilului, ac ml comprimat se nă­ să ne întoarcem cu autobuzul, sâ ad­ D c aici va „curge" minereul Prin
remarcat a rtiş tii amatori Mă­ * * virind cind in tr-o parte, cind nu va mai fi tratisportat cu funicu- de la Ghelar cu destinaţia Uzina de pusteşte cu 6 atmosfere putere. Ma- mirăm lacul de acumulare scăldat A tunelul spoit in alb, mecani­
ria Stoica, A lexandru Stânci intr-alto, pină ajunse sus, deasupra larul, ci cu trenuri electrice. preparare Teliuc. Ea va fi preluată cavci Alexandru, Poghiş Crăciun şi in lumina soarelui de vara* — spun cii vor străbate miile de metri, vor
şi Pavel Crişan, care a semnat barajului. Şoferul încetini mersul — Ai fost prin tunel, l-ai văzut 7 de mecanicii de locomotive şi pur­ Sedau Petru pun in funcţiune cele oamenii. trece in goana trenului cu minereu
şi regia spectacolului. vrind parcă să dea răgaz călători­ — Nu, dar am un ortac, la explo­ tată de la un capăt la altul al tu­ trei perforatoare grele. Răpăitul lor Alunea la tunel este aidoma a- pe sub zidăria dc bclon masiv, prin­
Astăzi, biblioteca orăşeneas­ lor să admire noul peisaj născut aici, rări, care lucrează la tunel. îmi po­ nelului. Piuă atunci insă au cuvin- se împleteşte intr-un vuiet ce face J celeia de pe un mare şantier tre inelele armăturilor metalice, pc
că din Hunedoara organizea­ la Cinciş. Reflectate fn oglinda la­ vesteşte în fiecare zi cum sc mun­ Uil perforatoarele mimiite de oa­ ca aerul să vibreze Porneşte şi i'cn- de construcţii, cu deosebirea că aici sub plasa metalică susţinută in an­
ză la clubul P.C.I. din locali­ cului dc acumulare, dealurile acope­ ceşte acolo. meni harnici, îndrăzneţi, de aceia tilatorul, pompa dc refulare a apei, oamenii construiesc jiu in înălţime, core. Atunci, mecanicii poate jiu vor
tate o scară literară cu tenia : rite dc albul primei zăpezi păreau Şi ei sint. intr-un fel, tot mineri care se străduiesc să dea viaţă ar­ se face proba maşinii de încărcat. ci in lungime. Ei nu-şi inalţă sche­ şti că aici a lucrat brigada lui Cri­
„Poezia ostăşească” . cadre dc basm. Numai că nu extrag minereu ca noi, terei de sub pămint pe care mine­ Cu toate maşinile in plin, cu toţi lele in exterior, ci Ic închid intre şan, cca a lui Ştmoii în frontul II,
Ieri a avut Ioc la Ilia — Pc aici, pe unde ca, pe sub pă- ci deschid drum m inereului. F o reul va pulsa spre inima de oţel a oamenii la post, brigada işi conti­ inelele tunelului ca in tr-u n uriaş sau a lui Lazăr in frontul 1 Cind
sesiunea sfatului popular muncă frumoasă, dc pionierat. Ten­ ţării. nuă drumul pe direcţia „drept îna­ turn de beton de 7.000 de metri con­ vor trece peste Valea Govăjdiei, sau
mint, sc sapă tunelul spre Chclar —
îirul cu plumb se mai balansa
raional care a analizat a ctivi­ spuse unul din călători vecinului tează.. F\ inte'’ La fiecare şase orc acest drum struit pe orizontală. E o deosebire peste Valea Fulgerului vor privi lo­
tatea com itetului executiv p ri­ care urmărea alcnt panorama ce sc O*urnaliştii, oţclarii şi lamina- încă, suspendat dc un băţ c marcat de explozii care smulg ‘în­ esenţială care impune metode spe­ curile unde constructorii drumului
vind m ăsurile luate pentru schimba cu flecare metru parcurs, * torii spun. pe bună dreptate, prins in axul tunelului. Ochii ageri cremenirii noi metri de tunel. ciale de construcţie Minerii dc la pe sub masivul Poiana Ruscă şi-au
huna desfăşurare a muncii ca pe un uriaş ecran. că la ei se munceşte „cu foc conţi- ai lui Petru Crişan ii urmăreau Numai in primele 10 zile ale lunii betoJiare trebuie să învingă nu înăl­ avut micile aşezări vremelnice. A-
ciiltural-cducalivc pe perioada — Un capăt va fi la Uzina de pre­ mur. Aceasta pentru că. intr-ade­ pendularea aşa cum urmăreşte ma­ decembrie, cele patru schimburi ale ţimile ameţitoare, ci presiunea mii­ tunci ei. minerii şi betoniştii, vor să- j
dc iarnă. văr, schimbul care intră in lucru rinarul busola, in larg. Cind a pri­ brigăzi au parcurs 45 de metri, lor de tone de rocă. Brigada lui lo- pa, poate, un alt tunel, in altă par­
Deputaţii şi in v ita ţii la se­ parare din Teliuc şi celălalt tocmai primeşte flăcările furnalului sau ale mit sarcina să execute lucrările de trecind prin presiuni, p rin viiturile sif Şimon a ştiut de fiecare dată să te a ţării. Numele lor insă a rămas
siune au tăcut propuneri valo­ la Chel ar ? cuptorului, din mers. si Ic predă, săpare din frontul II i s-a stabilit de apă din zonele de contact ale treacă peste presiuni, să inflingă înscris in fiecare metru din cei a-
roase, parte din ele referindu- — Aproape şapte kilometri dc direcţia; „drept în a in te D e atunci rocii, prin piatra tare. Pină la des­ apa, construindu-şi schelele dc pe proape 7.000 pe care ii străbate mi­
sc, la intensificarea a ctivită ţii drum săpat pe sub pămint Este n- după opt'Orc dc muncă schimbului nu s-a abătut nici măcar cu o ju­ tinaţie. la locul străpungerii, mi­ care a durat zidărie trainică din be­ nereul dc la Ghelar pină la Tcliuc.
in cadrul căminelor culturalo. nul din cele mai lungi tunele din următor ca pe o ştafetă. Noţiunea a mătate de grad de la „direcţia dc nerii din frontul II mai au de stră­ ton şi bentonite. In urma minerilor S IM IO N POP