Page 46 - 1964-12

Tag. 2 Dramul socialismului Nr; Sofd

LUNA Şl FENOMENELE i»
PRIN IAŞII LVI CREANGĂ METEOROLOGICE r m
m

Se împlinesc trei pătrimi dc Intr-un hlrb de oală'*, apof mer- Mai afli şi o seamă de manuscrise, Un num ăr crescincl dc savanţi a- este încărcată cu electricitate sta­ V f i
veac de cînd. Intr-o zi neguroasă de glnd de vale prin Tirgul Cucului cărţi şi documente carc-ţi t-orbesc trib u ie Lunci un rol im portant in tică, clin cauza bom bardării sale de
sfîrşlt de decembrie, marele poves­ spre mahalaua Broscăriei, unde dc viaţa şi munca marelui povesti­ declanşarea a numeroase fenomene către razele solare. Ea ar influenţa • <
titor Ion Creangă pleca, spre a nu trăiau urmaşii lui Barbu Lăutaru, tor. meteorologice. aşadar praful cosmic, tot aşa cum . I I
se mol întoarce nicictnd, pe poarta ori pe uliţi strimte prin mahalaua In curtea dintre zidurile groase Astfel, meteorologul american Do- un pieptene acţionează asupra păru­
ogrăzii bojdeucii sale din maha- Beilicnlui, pe dinaintea bisericii ale minăstirii Golia. intr-o latură, nald A. Brodley, de la Universitatea lui uscat şi il atrage, fenomen însoţit
laua Ţicăului. Dispăruse omul a- Zlalaust sau a minăstirii Barnovs- e o căsuţă din piatră in care a lo­ din New York, a publicat un studiu de o pîrîitu ră sau chiar de seîntei.
tit dc original, dar amintirea lui ki, pe unde-i purtau adesea paşii. cuit Creangă în vremea cind era referitor la un num ăr de 269 cicloa­ Perioada de v îrf în ce priveşte acti­
s-a menţinut şi acum, după atita Am urcat dealul pe Sărărie şi diacon Azi e un mic muzeu Afli ne dezlănţuite în decurs de 60 ani, vitatea de d irijo r spre Pămînt al a-
timp, in toată prospeţimea. Locu­ am intrat eu sfială in căsuţa din şi aici din documente şi manuscri­ între 1899 şi 1938 Din acest studiu verselor de praf cosmic se situează
rile unde a tră it iţi vorbesc parcă Ţicău, in vestita bojdeucă Două o- se amănunte despre interesanta reiese că Luna influenţează form a­ in intervalul dintre luna nouă şi p ri­ w S n S K
şi azi de autorul „Amintirilor din dălţc joase lipite pe jos cu lut, des­ fia ţă a lui Creangă. Busturilc Lui rea cicloanelor din zona tropicală a mul pătrar. Pe pămînt, resim ţim e-
copilărie-, al „Soacrei cu trei nu­ părţite prinlr-o sâllţâ. O casă ţă- Creangă şi Eminescu, tabloul ce-i A tlan ticu lu i de Nord prin interm e­ fcctele acestui fenomen cu o săptă-
rori", al lui „Harap Alb* şi „Moş înfăţişează împreună Iţi evocă în­ diul mareeior atmosferice, care ating mînâ de întîiv.iere, tim p necesar pă­ • j
Nichifor Coţcarlul" şi dl atltor al­ că o dată prietenia celor doi mart m axim um in perioada Lunei noi şi a trunderii prafului cosmic in legiunile
tor povestiri care ne-au incintat scriitori. Lunei pline. După părerea lui Do- joase ale atmosferei noastre.
copilăria, La laşi, unde a petrecut Î N S E M N A R E in timpul cind locuia In căsuţa nald Bradley, consecinţele maree­ Pentru a verifica această teorie
o bună parte din viată şl a creat de la Golia a făptuit Creangă ior atmosferice provocate de Lună şi a profesorului Bowen, O ficiul meteo­
nemuritoarea-l operă, aproape nu e „cumplitele păcate" de a purta pă­ care deformează atmosfera teres­ rologic al Angliei a hotărît o vastă
cartier care să nu poarte aminti­ rănească ca multe altele şi totuşi lărie pe stradă, de a fi fost la tea­ tră, tot aşa după cum mareele ocea­ anchetă retrospectivă asupra perioa­
rea lui Creangă. atit de deosebită. M-am apropiat tru şi de a se fi „frizat", pentru nice deformează marea, trebuie să dei 1918— 1930. Rezultatele arată o
Venind la laşi, In aceste zile din de cuptorul asemănător celui din care a fost aspru judecat de cano­ fie considerate drept un element im ­ periodicitate lunară de 29 de zile
preajma sărbătoririi lui Creangă, llumuleşti şi parcă simţeam In nări nici şi răspopit, şi drept pentru portant în mecanismul meteorologic. în frecvenţa p lu vio zită ţilo r maxime,
cu greu le poţi împotrivi simţă- mirosul de „alivenci" şi „poale-n care ministrul instrucţiunilor pu­ Trebuie subliniat că mareele at­ în tim pul perioadelor J891— 1903 si
mintelor de a te apropia mai mult briu" pc care i le gătea coana Ţin­ blice din acea vreme l-a destituit mosferice nu constituie singura mo­ 1915— 1939. In schimb, celelalte pe­
de omul de neuitat, de n-i cunoaş­ ea şi aşteptam parcă să iasă de din funcţia de institutor pentru dalitate prin care Luna influenţea­ rioade par să fie supuse legilor în- T*
te mai bine viata, locurile pc unde undeva cele 12 miţe neastlmpăra- „imoralitate", Alte acte, printre ză asupra co ndiţiilo r meteorologice. tîm plării. A dversarii ipotezei ,,tu­
Savantul australian Bowen a stabi­
a trăit, opera sa nu prea întinsă, tc, oploşite aici de pe la casele mc- care şi un raport al revizorului lit că cantitatea de ploaie căzută pe telei lunare* se folosesc tocmai de
dar atit de bine clădită. gieşilor. Am ieşit pe ceardacul din şcolar, înfăţişează insă deosebitele acest argument al „perioadelor re­
spatele casei, de unde se văd piuă păm înt într-o regiune anumită este bele" faţă de influenţa Lunei. Aceste • , i î 3 L t i ’jii. -.V â L
Trecind prin locuri obişnuite lui departe dealurile pleşuve ale Şo- calităţi atit de om, cit si de insti­ în strînsă legătură cu cantitatea de
Creangă, aflate din scrierile lui sau rogarilor şi dricului. Aici şedea tutor ale lui Creangă. Sint in mu­ p ra f m icrometeoric care cade în a- argumente nu sînt însă suficient de
prevedea
convingătoare. Totuşi, a
ale al(ora, li simţi parcă şi azi pre­ Creangă din primăvară pină ni zeu, In original sau copii, manus­ ceastă regiune. Zilnic, planeta noas­ tim pul dinainte bazîndu-ne numai S.U.A. — In foto: Leu de mare, lingă Los Angclcs, C alifornia, la un
zenţa. Jl evocă străzile bâtrinului toamnă, aici scria el. Vara, cind crise, scrisori, cărţi, ziare ale vre­ tră primeşte o cantitate de praf ve­ pe datele astronomice ale p o ziţiilo r tratam ent dentar al doctorului Sydncy Pattison, dentist care i-a extras
oraş pe care rătăcea in straiele lui erau căldurile zăpusitoare, scria mii din care poţi afla felul în care n it din Cosmos, cantitate evaluată Lunei in raport cu Păm întul şi cu trei dinţi.
preoţeşti sau in cele de tirgoveţ, pe o scindurică, cufundat intr-un anumiţi oameni au ştiut să-l jne- Ia aproxim ativ 2.400.000.000 t. pe an. Soarele, ca şi pe datele ciclului de
cind a lepădat rasa i potcapul, îl poloboc cu apă ca să se răcoreas­ ţuiascâ pe Creangă. Chiar şi acest Aceste căderi de praf nu sînt re­ activitate solară, ar duce la greşeli.
evocă bojdeucQ din Ţicău, Golia că In ceardac venea adesea şi hu­ mic muzeu e o părticică din felul gulate ; ele se produc cu intensităţi A ctivitatea meteorologică suferă nu­ m i
sau şcoala din Sărărie, unde învă­ nul său prieten Eminescu, de tăi- cum il preţuim azi. Intr-un stand variabile, ca şi căderea ploii. P ărti­ meroase influenţe care nu sînt încă *=i
sint şi cîteva din cărţile lui Crean­
ţa copiii după metode pedagogice făsuiau pină noaptea tîrziu, depă- ga tipărite in diferite colţuri aie celele de praf cosmic favorizează a- toate stabilite. Savanţii nu reuşesc de y I i d v J L w a ca
atlt de inteligente şi originale. MLI nindu-şi firul gîndurilor. In boj- lumii, şi afli cu plăcere că opera glomerarea de picături de apă din pildă să explice de ce circulaţia
închipui trecind alături dc un ti- deuca-muzeu se păstrează totul, ae- sa este tradusă în peste 20 dc. limbi nori si provoacă astfel căderea plo i­ aerului în păturile superioare ale at­ ® La Moscova se consumă, zil­ • In Paraguay, lingă frontiera cu
nur cu ochi adinei, „fratele Mihai", ren ca in vremea lui Creangă Este din America, Europa, Africa, Asia lor. Ce i ol joacă Luna în varia ţiile mosferei s-a m odificat în u ltim ii zece nic, 35—40 milioane metri cubi de Brazilia, unde riul Paraua se des­
pe sub teii şi castanii din Copou. şi scrinul şi mesuţa scundă, diva­ şi Australia, semn al preţuirii de averselor de praf micrometeoric ? ani. Tot ceea ce putem spune este gaz. Pentru a răspunde nevoilor face in 21 dc braţe, se află cel mai
de unde vor fi plecat agale spre nul şi etajera simplă pentru cărţi caic se bucură şi peste hotare. Tocmai acestor întrebări trebuie să că de G3 de ani încoace, iernile sînt mereu crcsctndc ale moscoviţilor, ploios loc de pe globul pămintesc.
vestita Boltă rece. unde „se bea vin şi covorul din perete, şi coate Hi le dea un răspuns savanţii. mai blînde, in tim p ce, în medie, ve­ s-a luat hotărirea să se construias­ Aici plouă fără întrerupere din
bun şi se minca pastramă friptă evocă atmosfera in care el a trâie. M1RCEA ION ESC LI Se pare că Luna acţionează ca un că un nou gazoduct, pentru trans­ vremuri imemoriale.
„aparat* electric. Se admite că Luna rile râm în aproape neschimbate.
portarea combustibilului din Asia Apa acestor ploi este furnizată
Centrală. El va avea o lungime de dc cascada Guajira, una din cele
2.500 km. mai m ari din lume. Vintui puternic,
° Cu ocazia celei de-a 10-a ani­ care suflă continuu în aceeaşi di­
R
versări a revoluţiei algeriene, a recţie, duce stropii dc apă, care
apărut primul număr al săptămî- plutesc sub formă de nori deasupra
Un grup de paleontologi americani Pe baza acestei descoperiri şi a nalului „A ş Sahab" in limba arabă cascadei, in interiorul ţării, unde se
se ocupă de o problemă foarte in ­ altora asemănătoare specialiştii au — organ al tineretului algerian. condensează.
teresantă : determinarea greutăţii întocm it o hartă paleogoografică a 0 La Phenian a luat fiinţă Aso­ ® La un recent rccensămînt al
reptilelor care au vieţuit pc pămînt T adjikistanului Se presupune că. ciaţia ligviştilor coreeni, cu urmă­ populaţiei din Columbia s-a con­
în era mezozoică (in urmă cu apro­ marea dispărută ocupa aproape în­ toarele secţii: limba coreeană mo­ statat că d-ua Elena Cray de Par-
xim ativ 185—60 milioane de ani). treg teritoriul actual al republicii. dernă, dialectologia, istoria limbii day, care locuieşte intr-un sat in
Dinosaurii au fost reconstituiţi, a- Lanţurile muntoase cele mai înalte coreene, lingvistică generală şi ling­ departamentul Magdalena, este
poi le-a fost calculat volum ul, şi, în ale acestei regiuni erau în acea pe­ vistică comparată, limbi străine. mama a 28 de copii. Ea a născut
cele din urmă, pe baza datelor ob­ rioadă m unţi insulari sau arhipela­ o In ultimii ani, in oraşele alba­ de trei ori cite trei gemeni şi dc
ţinute. greutatea. Pe această cale guri. In perioadele terţiară şi cua- neze au fost construite numeroase şase ori cite doi gemeni; 27 din
s-a calculat că tirannosnurii cînlă- tei nară apele m ării s-au retras. locuinţe noi. Oraşele existente au copiii ei sint încă în viaţă.
Aceste cercetări ale palcogeografi- fost extinse, pe harta ţării au apă­ ® Daut Ezic, negustor de fructe
reau circa şapte tone, diplodocus —
10. brontosaurii — circa 30. iar bra- lor sint urm ărite cu interes de geo­ rut oraşe noi, printre care Maliq, şi legume din Bosauska (Iugosla­
hiosaurii — peste 70 de tone. Pen­ logii practicieni, deoarece de depo­ Prenias, Corrik, Iieşcn, Xlaliay. In via), continuă să lucreze, in ciuda
tru comparaţie am intim că elefan­ zitele de pe fundul acestei mări dis­ prezent, în oraşele albaneze locu­ virstei sale. Ileccnt, el a împlinit
tul african din zilele noastre cîntă- părute este legat istoricul form ării ieşte aproximativ 33 la sută din In- 100 de ani, şi cu .acest prilej mu­
reşte trei tone iar hipopotamul — in ­ unor im portante zăcăminte de pe­ treaga populaţie a ţării, faţă de nicipalitatea i-a făcut un dar ori­
tre două tone şi jum ătate şi patru trol şi gaze naturale, fosforiţi şi alte 5,4 la sulă in 1938. ginal, scutindu-l dc orice impozit.
tone. minerale utile 9 Elinikon. aeroportul oraşului ° Cea mai băl rină stenodactilo­
Geologii din R.S.S. T adjikă > au La lim ita —dintre, trei -sote maghia­ Atena, este al zecelea din Europa grafă din Anglia. încă activă, este
descoperit în vestul regiunii Pamiro- re s-au descoperit resturile unor a- ca volum al traficului de pasageri. in virslă de 85 de ani, şi „are dc
riimale preistorice, asa num iţii gra- In 1963 au trecut prin aeroport lucru pină peste cap".
A lta i un întins „c im itir" form at din 1 521.255 pasageri, ceea cc repre­
d in ţi de rechin — un strat de cîţivn ptoliţi. rare nu apărut pe pămînt zintă o creştere dc 17.5 la sută faţă ® In apropiat e dc oraşul Vladi-
metri adîncime şi lung de aproape acum 300 milioane ani şi au dis­ PEISAJ DIN ALGERIA. de anul precedent. Aeroportul Eli­ mir (U.Il.S.S.) s-a găsit o ciupercă
300 km. Este vorba de o m ărturie în părut 100 milioane de ani moi tîr ­ M î n ă g r e f a t ă uriaşă, care a oferit o cină pen­
plus că în perioada terţiară aici a ziu. Este pentru prim a dată că se In foto : Caravana de că­ nikon leagă Grecia şi Europa cu tru 10 persoane. Ciuperca cintă-
existat o mare. descoperă urmele acestor animale în mile în pustiul Sahara. C h iru rg ii din Brno au procedat cu cule in mod satisfăcător in ţesuturile toate continentele. Se prevăd lu­ tărea 0,73 kg şi măsura 58 cm In
După cum au sta b ilit specialiştii, bazinul Carpatic. succes la grefarea m iin ii stingi a m iin ii, şi aceasta s-a desumflat. Pa­ crări de modernizare a instalaţiilor înălţime.
aceşti d in ţi au aparţinut unor rechini unui m uncitor, care fusese retezată cientul poate mişca uşor degetele, cu sale. ® O conopidă cu diametrul de
9 In Slovenia (R.S.F. Iugoslavia)
de proporţii neobişnuite •— pînă la de o freză electrică la 6 cm. deasu­ excepţia degetului mic. 1,20 m şi cintărind 14 kg a fost
20 m lungim e — (strămoşii rechi­ pra încheieturii. La 27 de zile după C h iru rg ii speră că nu va surveni se află drumul cel mai lung şi mai premiată la un concurs agricol or­
n ilo r din zilele noastre din specia Mode matematice în radiobioloais operaţie, sîngele a început să c ir­ nici o complicaţie. primejdios din Iugoslavia, situat ganizat in Bavaria. Juriul a avut
Somniosus microcephalus), care la la o înălţime de 2.100 de metri. dc ales Intre patru „finaliste" cin­
Numai 000 de metri mai despart
sfirşitul perioadei terţiare au popu­ drumul de virful Mangrt, de unde tărind respectiv 11 kg, 12 kg, 14
lat apele m ării dispărute Îngropaţi Cercetătorul sovietic Nikolni Lu- ceste substanţe 'stimulează dezvolta­ Ciudăţeniile lui A lfred Nobel kg şi 20 kg
în păm înt de milioane de ani. a- einilc a stabilit o form ulă matematică rea leziunii actinîce şi prezintă un se vede panorama întregii Italii, • Luis Camoens (1524—1580),
eeşti d in ţi şi-au păstrat totuşi „calită ­ cu a ju to r u l căreia pot fi descoperite interes deosebit pentru terapia acti­ Dacă numele lui A lfred Nobel este Austriei şi Iugoslaviei.
® Sorcn Poulsen, in virstă de 70 unul din cei mai mari poeţi ai Por­
ţile de luptă" — ei taie cu uşurin­ celulele atinse de leziunea actinică binecunoscut de toată lumea, despre torul unui clopoţel care se afla în dc ani, din Vejle (lutlanda), fost
ţă ţesăturile, h îrtia şi... lemnul. iniţială. nică a tu m o rilo r maligne. Altele, viaţa lui se ştiu înşă mnî puţine coşciug. marinar, a construit din materiale tugaliei, a murit in mizerie, uitat
S tabilind interdependenţa num ăru­ dim potrivă, frîneazâ evoluţia leziunii, lucruri. Fondatorul prem iilo r cu a- Cu un an înaintea decesului său, de lume. Nici măcar nu se cunoaş­
naturale (piatră, pămînt) o hartă
lui leziunilor dintr-o celulă cu numă­ lucru foarte im portant pentru vinde­ celaşi nume, decernate în fiecare A lfred Nobel a propus să se ame­ geografică, ocupind circa 100 me­ te locul unde a fost inmormlntat.
rul tuturor celulelor atinse de le­ carea bolii actinîce. an de Academia din Stocholm, avea najeze in principalele oraşe ale Eu­ tri lungime, pe care figurează, am­
Titanizarea sticlelor ziune. si pornind dc la teoria pro­ ropei „case pentru sinucigaşi". Aici, plasate cu mare precizie,■ toate ţă­ De aceea a fost îngropat intr-un
babilită ţii, el a propus o metodă Cu ajutorul acestor substanţe, ra- o teamă grozavă să nu fie îngro­ rile Europei Bătrînul marinar spe­ mormint, bogat împodobit, praful
O firm ă engleză a elaborat un matematică dc rezolvare a acestei dîobiologii pot sau să prcîntîm pine pat de viu. El a moştenit această cei care doreau să părăsească aceas­ ră că opera sa va atrage numeroşi adunat din toate locurile pe care
nou procedeu de fabricare a sticlelor, probleme complexe a biologiei. For­ divizarea crom ozomilor celulei ira­ obsesie de la tatăl său. care ca mă­ tă lume puteau s-o facă cu cea mai turişti şi in felul acesta îşi va asi­ poetul Ic-a vizitat in timpul vieţii
denum it titanizare, care le tace ex­ mula perm ite să se facă o apre­ diate deci extinderea leziunii, sau sură de prevedere îşi construise un mare discreţie folosind nişte gaze gura un venit la bătrineţe. sale.
trem de rezistente. El se aplică in ciere exactă a acţiunii iniţiale a ra­ pot determina evoluţia procesului, inodore cu efect fulgerător.
mom entul cind sticla, încinsă la diaţiei asupra celulelor, fură ca ele coşciug special perm itînd „m ortu ­
roşu, începe să fie suflată. Prelucra­ să lie în prealabil studiate la m icro­ ohţinîndu-se noi indivizi cu carac­ lui" in tazul cînd învia, să deschidă
rea chimică schimbă componenţa şi scop. tere creditare. capacul şi să dea alarma cu aju ­
proprietăţile fizice la suprafaţa sti­ Cunoscînd gradul leziunii actmicc,
clei, o face rezistentă, strălucitoare, care a cuprins celulele, radiobiologul
Si reduce coeficientul de frecare.
Fabricarea unor asemenea sticle poate stabili cum evoluează leziu­ Metodă biologică de curăţare a apei
revine cu foarte puţin mai scump nea respectivă şi acţiona asupra ei
decît la procedeele obişnuite. dar în direcţia dorită. In Uniunea Sovietică a fost pusă trecute prin tr-o instalaţie specială mm
cheltuiala suplim entară se justifică Un alt cercetător sovietic. Lev Ţa- la punct o metodă de curăţare biolo­ în care se află microorganisme. A-
prin faptul că sticlele nu se mai gică a apei, chiar dacă aceasta este cestea oxidează substanţele organice
sparg. In Anglia se produc zilnic rapkin. candidat în ştiinţe biologice, foarte murdară şi conţine produse dăunătoare. Experienţele au dovedit Dc atunci încoace, prin g rija deo­
după noul procedeu patru milioane a descoperit o serie de substanţe chi­ petroliere, făcînd-o absolut inofen­ că apa curăţată în felul acesta nu sebită a statului nostru s-au creat seriaşilor aurari din Transilvania
mai are miros, păstrîndu-şi în ace­
poale oferi imaginea unei civiliza ­
de sticle. mice cu mare putere de acţiune a- sivă pentru fauna şi flora n u rilo r. laşi tim p proprietăţile obişnuite în Interviul nostru cu largi condiţii de dezvoltare a b ib lio ­ ţii dezvoltate a poporului nostru
supra celulei iradiate. Una dintre a- Apele industriale şi reziduale sint ce priveşte gustul şi culoarea. tecii. S-au alocat fondurile necesare încă din secolele X V —X V Î. Astfel,
directorul bibliotecii, pentru reparaţia capitală a clă dirii, cupele si potirele cu ornamente şi
Lupta împotriva tovarăşul Ion Popa dotarea ei cu m obilier necesar, pre­ dantelării de aur poc fl puse a lă tu ri
de cefe mai
renum ite obiecte de
cum si fonduri pentru cercetarea do­
poleiului cumentelor necunoscute, de către co­ acest gen din lume (respcctind b i­
neînţeles crite riu l epocii în care nu
lective competente de Specialişti.
Vă rugjin să ne spuneţi cîleva fost lucrate).
Pentru a preveni accidentele pro­ cuvinte despre istoricul bibliotecii. De ce valori dispune biblioteca 1 Biblioteca posedă şi o foarte bo­
vocate de polei în tim pul iernii sint Tn biblioteca noastră se găsesc gată colecţie de numismatică ru -
folosite diferite sisteme, începînd de Biblioteca Batlhyancum datează 1.230 manuscrise foarte preţioase pi’inzînd monede antice şi medie­
la presărarea d ru m u rilo r cu sare şi de la sf'îrşîtul secolului al X V TlI-lca pentru istorici şi lingvişti. Cel mat vale de o valoare deosebită precum
pînă la „încălzirea" drum urilor, tro­ Si este una dintre cele mai intere­ vechi manuscris, darînd din secolul şî o colecţie de pictu ri reprezcniind
tuarelor cic. cu ajutorul curentului sante in s titu ţii de acest lei, nu nu­ al V III-le a , este un celebru Codex prin cip ii Transilvaniei şi o seamă
electric, apei calde, aburului, etc. In mai din ţară dar şi de peste liota re. Aurcus, scris in întregime cu litere de personalităţi religioase. Valoarea
artistică a acestei ultim e colecţii nu
Elveţia.’ de pildă, se fac experienţe C hiar de la început — pregătită de aur. a lost încă precis stabilită.
pentru încălzirea podurilor prin aşe­ încă de prin 1760 şi deschisă oficial Avem un număr impresionant dc V iz ita to rii apreciază m ult şl cu­
zarea de reţele de curent electric, în anul 1794 — biblioteca a fost în­ incunabule — 583. D intre aces­ riozităţile unor colecţii mai puţin
ceea ce face ca podul respectiv să zestrată cu numeroase manuscrise tea, Heroidele lu i O vidiu (1494), im portante ca cea de in scrip ţii pe
fie curat, fără gheaţă, chiar pe un vechi, codexuri si incunabule •) achi­ este un exem plar unic in lu ­
ger puternic. In Austria, şoseaua ziţionate din d iferite ţă ri ale lum ii. me, iar Cosmografia lu i Ptole- table de lut ars sau cea de tablouri
înaltă de pc Gross Glockner (care Acestea constituie prim ul ei lond rnaeus, darînd din 1482. este singu­ executate în ceară de albine.
duce spre Elveţia) este încălzită tot de preţ. ra carie de acest gen din evul me­ Cine vizitează biblioteca şi cu
cu ajutorul e le c tric ită ţii In Dane­ O substanţialii creştere a fondu­ diu. Un exem plar foarte ra r este si cine întreţineţi relaţii ?
marca se experimentează aşezarea lui de cărţi a avut loc în anul 17CG lucrarea lui A ristotel, Dc natura
în asfaltul şoselei a unor ţevi din p rin cumpărarea bibliotecii conte­ anim alium , datînd din 14G8. Biblioteca noastră este vizitată de
m aterial plastic, in care circulă apa lui C hristofor Migazzi din Viena. oameni de ştiin ţă a tîl din ţară cîr-
Ex'îsiă în cadrul bibliotecii nn nu­
la 4C°C. In S U A., în m arile oraşe Aceasta, conţinind un num ăr de măr de 33.000 volume de tip ă ritu ri si din străinătate, Ca să vă dau un
există maşini speciale care pot topi peste 8 000 volume a fost adusă la în peste 64 de lim bi cuprinzînd toa­ răspuns mai concret, trebuie să spun
zăpada, îndată ce cu de. Alba Iul ia pe calea apelor D unării, te disciplinele ştiinţifice, artistice şi că am avut vizita to ri din toata lu­
in U.R.S.S. s-a calculat că iarna Tisei şi M ureşului. O pictură din culiui-ale cunoscute pînă în seeelul mea, fură bă exagerez cîtusi de puţin.
durează la Moscova 4 800 de ore. din sala centrală a bilioteeii înfăţişează al X V ilI-lc a . In cadrul acestor vo­ D atorită m arelui interes ş tiin ţific
tare în 400 de ore ninge. Cantitatea drum ul că rţilo r de la Viena la Alba lume. un loc im portant îl ocupă şi ce-l prezintă unele documente din
de zăpadă care se aşterne deasupra Iul ia. tip ă ritu rile vechi romînesii. In b i­ biblioteca noastră, 'întreţinem rela­
oraşului reprezintă un volum de Devenită bun public prin actul de blioteca noastră se păstrează un e- ţii! cu in s titu ţii asemănătoare din
22.300 000 m,c. Pentru a face să dis­ fundaţie al întem eietorului ei, rgnnoz xem plar dîn Palia dc In Orăşlic IVaga, Budapesta, Bratislava. Len in ­
pară toată această cantitate ar tre­ nm thyany, adept al ilum inism ului, (1382), unul din Noul testament de grad, New York. San Francisco, Da­
bui un efort prea mare. Deocamdată care înfiinţase o dată cu biblioteca l'i Bâlgrad (IGOl), precum şi tip ă ­ kar (Senegal). F ra n kfu rt pe M ain
s-a pus problema to p irii gheţurilor şi un observator astronomic unic in ritu ri mai tîrz ii ca P ravila de la şî multe altele.
care se formează pe trotuare si mai această parte a Europei, biblioteca Tîrgoviştc şi Sicriul de aur. J»c
ales pc treptele care coboara spre va creste în veacurile ce urmează în paginile urm ătoare vom re­
in tră rile în metro şi pasajele subte­ însă nu pe plan valoric. Fondul in i­ De un interes deosebit se bucură veni si vom prezenta mai am ănun­
rane. Soluţia a lost încălzirea acestor ţiat care ii va aduce faima peste si colecţiile bibliotecii. 17 000 de do­ ţit fiecare secţie a bibliotecii în
puncte cu ajutorul curentului elec­ hotare constituie principalul său cumente nrhivistice. cuprinzînd o c- parte.
tric. sau. în cazul treptelor, cu aer TU R C IA. — T înărul Uodri Uaykam este num it pc drept cuvînt un „M ozart al artei plastice" Deşi are tezaur. pocă larga — între 1234 şi sfîrsitnl ■*:) INCllNAHULFa — Tipărituri ce­
cald Sistemul acesta se aplică si mimai 7 ani, cl a participat la numeroase expoziţii de pictură deschise a tit în Turcia, cit şi la Geneva, Ber­ După 23 August 1944, biblioteca set olulu i al X V II I-Iea, îs i aşteaptă lebre. foarte rare, apărute in
pentru locurile de staţionare a la- na, Taris, Londra etc T inărul Bcdri Baykam a început să picteze de Ia vîrsta de 2 ani. a fost pusă în adevărata sa valoare, cercetătorii, m ajoritatea lor nefiind primii ani ce au urmat descope­
xiu rilo r. pentru ca să nu îngheţe ra­ IN FOTO: Bedri Baykam lucrînd la un nou tablou. Dc rem arcat este şi faptul că el pictează cu ia r In anul 1961 a devenit filia lă a încă studiate. ririi tiparului.
diatoarele. amîndouă inftnile. B ibliotecii Centrale de Stat a R P.R. Colecţia de lucrări de artă ale me­ T ISTRATE