Page 48 - 1964-12
P. 48
Nr. 3090
Pag. O a.nul socialismului
SĂRBĂTOARE
La 12 decembrie, poporul Kenyei ti ei britanice Abia după cel de-al
a sărbătorit un dublu eveniment: 2-lea război mondial, datorită orga
proclamarea ţării ea republică $i nizării politice în rindul negrilor, sor
împlinirea unui an de la obţinerea ţii de izbindă pentru „Uhuru" (liber
independenţei dc stat. Aiit la Nai tate), cuvlnt dc largă rezonanţă in
robi, capitala ţării, cit şi în alte oraşe Kenya, au putut să fie înclinaţi in
cuvîntul „ Uhuruday" (ziua libertă favoarea poporului. Partidul care a
BELGRAD: L u c r ă r ile ţii) a fost scandat cu mindria legi polarizat toate aspiraţiile a fost U-
timă a unui popor cnrc şi-a îndepli niunca naţională africană (KANU),
condus dc Jomo Kenyatta, numit de
nit marele său deziderat : indepen
Vizita delegaţiei C. C. al P. M. R. C o n g r e s u lu i mării republicii, Kenya s-a eliberat concetăţenii săi „săgeata de foc a
procla
denţa deplină Prin actul
Kenyei". In programul acestui par
1 1 . C . I . dc ultimele legături de subordonare tid, înfiinţat in 1960, figura ca prim
BELG RAD 12 De la trim isul spe la 21 octombrie 1941 cotropitorii fas politică faţă de Anglia, cu toate că punct unitatea şi independenţa ţării.
cial Agerpres ; cişti au ucis cu cruzime 7.000 de pa BELG RAD 12 — Corespondentul ca continuă să facă parte din Corn- In anul 1962, delegaţia condusă dc
In cursul zilei dc sîmbătă, dele trio ţi din Kraguievaţ. Agerpres, C. Opricâ, tr ansmite : monwcalth. Kenyatta a reuşit la conferinţa pen
gaţia C C. al P.M R., condusă de to In „Casa O raşului" a avut loc o La 12 decembrie, Congresul al Kenya este situată in partea răsă tru elaborarea constituţiei ţării, ţi
varăşul Nicolae Ceauşescu, care par întrlnire cu activişti de partid şi de V lII-le a al U niunii C om uniştilor din riteană a Africii şi arc o suprafaţă nută la Londra, să-şi impună punc
ticipă la Congresul U.C.I., a fost oas stat in cursul căreia Slavko Zecevici, Iugoslavia şi-a continuat lucrările pe ce depăşeşte ca întindere Anglia, tul său de vedere în privinţa inde
petele oraşului Kraguievaţ, im portant preşedintele Skupştinei raionale, a comisii. In aceeaşi zi, delegaţii la n.F.G , Belgia şi Olanda luate la un pendenţei. Primul guvern, condus
centru industria) al R S. Serbia, De prezentat activitatea organelor de loc. Străjuit de piscurile înalte ale dc Kenyatta, a venit la conducerea
legaţia a lost însoţită de Nemania stat. organizarea adm inistrativă a congres s-au în tru n it în şedinţă ple munţilor Kenya (muntele alb), de destinelor ţării la 1 iunie 196.1, iar In
M arkovicî. membru al C.C. al U C . raionului şi oraşului, a vorbit des nară unde au fost prezentate şi apro la care se trage şi numele ţării, pe luna decembrie a aceluiaşi au Kenya
din Serbia, şi de Arso M ilatovici. pre provenienţa şi folosirea fondu bate rapoartele com isiilor. acest întins teritoriu trăiesc apro a deienit independentă.
ambasadorul R.S.F, Iugoslavia la rilo r pentru construcţiile de locuinţe Au fost aprobate, de asemenea, ximativ 6 500.000 de locuitori, in In faţa poporului Kenyei stau sar
Bucureşti şi despre dezvoltarea ag riculturii în marea lor majoritate negri. In via cinile deosebit dc importante in ce
La Uzinele „Crvana Zastava" oas cuprinsul raionului. Raportul de activitate al C.C. al ţa economică a acestei ţări, princi priveşte dezvoltarea economici. La l
peţii au vizitat halele de fabricaţie Preşedintele Skupştinei raionale a U C .I. şi al Comisiei centrale de re pala activitate o constituie agricul iunie 1964. la Nairobi a fost dat pu
şi montaj a autom obilelor, exami- oferit o masă în cinstea delegaţiei. vizie. m odificările şi completăr ile la tura, iar numeroasele triburi se ocu blicităţii primul plan dc dezvoltare
nind diferitele faze ale producţiei. El a toastat pentru prietenia iugos- statului U C.I. In aceeaşi şedinţă a pă şi cu creşterea animalelor. Ta economică a ţării. Potrivit acestui
In tim pul vizitei prin uzină m em brii lavo-romînâ. K D. GhHM AN A. — La Biblioteca de stat din Berlin s-a deschis bloul general al economiei Kenyei plan, pină in anul 1970 producţia glo
delegaţiei s-au interesat de perfec In cuvîntul de răspuns tovarăşul fost stabilită lista candidaţilor pen o expoziţie de cărţi romineşti. In fo to : Aspect de la expoziţie, arată că ea face parte din ţările slab bală, in expresie valorică, urmează
ţionările tehnice ale procesului de Nicolae Ceauşescu a subliniat că re tru noul Comitet Central al U C I. dezvoltate, urmare a celor peste 75 să crească la 364 milioane lire ster
producţie, de consumul de combus laţiile dintre cele două popoare se şi pentru Comisia de control şi re dc ani dc dominaţie străină Indus line Pentru a obţine rezultatele pre
tib il la fiecare lip de motor, de or dezvoltă tot mai m ult şi a urat popu vizie. întreruperea tratativelor „rundei Kennedy“ tria grea este inexistentă, iar indus văzute guvernul acestei ţări a pro
ganizarea producţiei. laţiei oraşului şi raionului Kraguîe- tria extractivă şi aceasta slab dez pus ca suma investiţiilor in cei şase
Delegaţia a vizitat parcul-m onu- vaţ noi succese în dezvoltarea eco Congresul îşi încheie 1 u d ă rile la GENEVA 12 (Agerpres). — surilo r luate de guvernul laburist. voltată este concentrată în miinîlc ani să se ridice la 317 milioane lire
ment de la marginea oraşului, unde nomică şi culturală. 13 decembrie. După o săptămînâ de tratative ne Delegaţii S.U.A. au susţinut, in ca unor companii străine. Pentru a pu sterline, dintre care 219 milioane vor
întrerupte. vineri seara, Comitetul de drul com itetului de lucru Anglia, c ri tea ajunge in situaţia dezvoltării şi fi investite dc către stat. Aceasta
lucru al G.A.T.T. şi-a încheiat dez ticând în acelaşi tim p poziţia adop progresului social, Kenya trebuie presupune ridicarea productivităţii
Dezbaterile Adunării Generale a O.N.U. baterile în legătură cu suprataxa de tată de reprezentanţii Pieţei comune. mai iutii să-şi realizeze independen agriculturii, creşterea producţiei dc
bumbac, ceai, sisal, material lemnos
15 la sută, institu ită de Marea B ri-
Ei au admis, însă, că suprataxa de
tanie asupra im p o rtu rilo r. Comitetul 15 la sută, impusă de guvernul en ţa politică. Istoria Kenyei este mar ele. In planul dc dezvoltare figurea
de lucru a adoptat un raport, care glez la m ărfurile dc im port, contra cată de nenumărate răscoale ale ne ză, dc ase.mcnca, construcţia unor
NEW YORK 12 — Trim isul spe- Continuînd dezbaterile. Adunarea poarelor coloniale şi semicoloniale. va fi luat în discuţie la 17 decem vine p rin c ip iilo r G.A.T.T. sisteme de irigaţii pe riul Tana şi
cial Agerpres, 1. Gălăţeanu trans- Generală a ascultat în dupâ-amiaza El a reafirm at poziţia guver nului in brie, de către Consiliul G.A.T.T. Tot vineri scara, Comitetul însăr grilor împotriva autorităţilor coroa- in ci m pi a Kano. asanarea mior lo
mite : zilei de vineri pe N id ti Bista, m inis donezian de a se restabili imediat După cum anunţă agenţiile de presă, cinat cu tratativele tarifare din ca curi, valorificarea de noi suprafeţe
Cuvintarca şefului delegaţiei cu- trul de externe al Nepalului care, drepturile legitim e ale R.P. C hi reprezentanţii celor şase ţări mem drul „rundei Kennedy" a hotărît de păinînl, construcţia de şosele.
bane la O .N .U .. este comentată pe după ce s-a pronunţat pentru înlo neze la O.N.U. bre ale Pieţei comune, nu s-au aso să-şi întrerupă discuţiile pe m argi Chombe Lipsa de energic electrică a deter
larg, mai ales. în rîndul unor repre cuirea reprezentanţilor regim ului La rîndul său, secretarul*de stat ciat acestui raport. considerîndu-1 nea listei de excepţii, pînă la 15 ia minat guvernul Kenyei să înceapă
zentanţi ai ţă rilo r latino-americane. ciankaişlst în toate organele O.N.U. al Liberiei a condamnat politica ra „insuficient dc critic" la adresa mă nuarie 1965. va vizita Bonn-ul construcţia unei hidrocentrale pe riul
U n ii dintre ei privesc vechea p o liti prin reprezentanţi ai R.R Chineze, sistă a guvernului A fric ii de sud şi Tana. Vorbind despre acest plan e-
că anticubană şi încercările de a o s-a referit la „situaţia critică din s-a pronunţat pentru găsirea unei conoinic, Jomo Kenyatta arăta .* „Noi
continua — cu reticenţă şi chiar cu Asia de sud-est". El şi-a exprim at soluţii în problema dezarmării. In preajma sesiunii ministeriale BONN 12 (Agerpres). — intenţionăm să folosim toate resur
îm potrivire. speranţa că N aţiunile Unite vor lua 'k Vizita lui Chombe- la Bonn va a- sele posibile pentru a obţine în ur
măsuri pentru salvarea integrităţii, NEW YORK 12 (Agerpres). — T ri mătorii şase ani un arint puternic
In şedinţa de vineri după-amiazâ unităţii şi independenţei statelor vea totuşi loc. Ambasada Congoului
a A dunării, repr ezentantul S.U A. la membre. C nlificind politica rasistă misul special Agerpres, I. Gălăţeanu, a Consiliului N .A.T.O . din capitala vest-germană a precizat al economici Planul nostru a fost
O.N.U.. Stevenson, folosind dreptul din A frica de sud ca cea mai marc tr ansmite : elaborat cu intenţia ca locuitorii
de răspuns, s-a referit la acele pa prim ejdie la adresa pr incipiului ega Reprezentantul permanent al R.P. PARIS 12 (Agerpres). — de că pr imul m inistru congolez va sosi Kenyei să joace un rol important in.
saje din cuvintarca reprezentantului lită ţii tu turor popoarelor, el a che Romîne la Organizaţia N a ţiu nilor Intr-un comentariu pe marginea a- re m ultilaterale va fî ridicată, ra în R.F.C». la 15 decembrie într-o v i economia ţării şi sa sporească in
Cubei, privitoare la blocada econo mat la un boicot comercial general Unite. M ihail Haşeganu. a adresat o propiatei sesiuni m inisteriale a Con asemenea, cu ocazia discutării zită cu caracter* particular. Se ştie că marc măsură partea lor din veni
mică şi atacurile anticubanc. A fir- îm potriva acestei ţări. Bista şi-a ex scrisoare secretarului general al s iliu lu i N.A.T.O., agenţia France poartelor* m ilitare. vineri vizita lui Chombe la Bonn tul naţional".
Sesiunea m inisterială a C onsiliului
mînd că acţiunile colective şi in d i prim at speranţa că tratativele care O.N.U., U Thant, prin cc.re îi Presse, citind surse apropiate dele N.A.T.O. va lua, de asemenea. în La un an dc independenţă, Kenya
viduale ale guvernelor acestei emis se vor desfăşura în legătură cu , face cunosrut că guvernul Republicii discuţie problema relaţiilor Est-Vest. fusese contramandată, anunţîndu-se devenită astăzi republică, păşeşte
fere. — între care rcstrîngerea rela Populare Romîne a hotărît să se aso g a ţiilo r participante, scrie că pro că el se va reîntoarce dc urgenţă la ferm in rindul ţărilor care işi con
problemele financiare ale O.N.U.. blema forţei nucleare a N.A.T.O. situaţia din C ipru şi din Asia de struiesc o viaţă nouă.
ţiilo r comerciale cu Cuba. ar fi „m ă vor duce la o rezolvare pozitivă fapt cieze. în calitate de coautor*, la ce va fi luată in discuţie chiar de la sud-est. Leopoldville.
suri defensive". Stevenson a arătat care va contribui la întărirea or rerea guvernului regal al Cambod- început. Semnalul începerii discu A. DUMITRESCU
că de fapt blocada nu a dat rezul ganizaţiei. gieî, privind înscrierea pe ordinea de ţiilor* va fi dat de m inistrul afa
tatele scontate, în tru cîl in ultim ul zi a sesiunii a X lX -a a A dunării Ge
In continuare, a luat cuvîntul re nerale O N U ., a problemei in titu cerilor externe al M arii B ritanii.
tim p noi şi noi state încheie acor P a lrirk Gordon W alker, care a p ri
prezentantul Indoneziei, Subandrio. lată „Restabilirea d repturilo r le giti Va fi aruncat Ctobs paste bord? N oi incSdenîte
duri comerciale reciproc avantajoase care s-a pronunţat pentru acordarea me ale R.P Chineze in Organizaţia m it însărcinarea din partea guver
cu Cuba. imediată a independenţei tuturor po N aţiunilor Unite". nului său — şi consim tăm intul gu consolideze poziţiile lui Kasavubu în  r g e n t in a
vernului american — de a expune BRU XELLES 12 (Agerpres). — şi să-i readucă la putere pe Acloula
ţă rilo r membre ale N A T O . „p ro Sub titlu l „Schimb de figur i ?7, în şi Bomboko. Aceste planuri încep să
punerile” britanice asupra unei e- publicaţia „Remarque congolai.se el se contureze destul de clar. dar con BUENOS A1RFS 12 (Agerpres). —
ventuale forţe nucleare a N.A.T.O, afi'icaine", care se tipăreşte la B ru golezii trebuie să fie preveniţi că o După incidentele petrecute zilele
Prim a zi a lu cră rilo r sesiunii m i xelles. a apărut un articol despre acestea în localităţile Ramos M cjia
nisteriale va fi consacrată proble poziţia prim ului m inistru congolez. asemenea soluţie nu ar îndrepta cu şi Avellaneda. în Argentina s-au în
m elor politice. Moise Chombe. în care se spune : nim ic lucrurile. registrat noi dezordini.
Kasavubu este principalul vinovat
Lu Matadcros. cartier periferic al
D iscuţiile vor* fi consacrate în spe „In cîuda operaţiei de cucerire a pentru cr iza congoleză (dacă se ţine capitalei argentiniene, aproxim ativ
cial raportului in titu la t „Starea a- S tanleyville-ului circulă zvonuri că seama numai de congolezi). Tocmai 3 000 dc persoane au participat la
lianţei". Cu acest prilej, va fi dez la Br uxelles şi Washington s-ur pune el a lost acela care l-a înlăturat din un m iting organizat dc Confedera
bătută îndeosebi problema unei e- la cale schimbarea lui Chombe. fi postul de prim m inistru pe Lum um - ţia Generală a M uncii. Poliţia a in
ventuale reorganizări a N A T O . gură m ult prea odioasă cu care nici
A frica. nici-grupul ţâ rilo r neangajate ba, a dat ordin să. fie arestat şi asa tervenit. folosind gaze lacrimogene
Ziua de 16 decembrie, vă fi con sinat. El. este răspunzător pentru a- pentru a-i îm prăştia pe participanţi.
nu doresc să aibă de-a face. Stăpînii
sacrată discuţiilor pe marginea pro restarea lui Gizenga, pentru menţi Se semnalează răniţi şi în rîndul
blem elor m ilitare. lui Chombe îl vor arunca cu seni nerea lui îndelungată pe insula Bo- pa rticipa n ţilo r la m iting cît şi în
Problema creării forţelor nuclea- nătate peste bord dacă ar izbuti să labemba şi pentru numeroase alte rîndul poliţiştilor.
acţiuni anticonstituţionale". La Rosario. oraş cu un m ilion de
Referindu-se la declaraţiile lui locuitori, situat la 3.r:0 km nord de
Chombe că în curînd vor* fi orga Huenos Aires, participanţii la o în
Lui Peron i s-a interzis nizate alegeri în Congo, publicaţia trunire. organizată tot de Confede
arată că „alegerile organizate dc raţia Generală a M uncii, au fost
orice activitate politică în Spania guvern cu participarea triu m v ira tu îm prăştiaţi de poliţie, (are a arestat
lui Kasavubu — Mobutu — Nendaka
13 persoane, inclusiv doi din lide
nu ar fi altceva decît o batjocură Ia rii Confederaţiei.
M A D R ID 12 (Agerpres). — să-i fie comunicat lui Peron, aLat adresa poporului congolez. încercă P o trivit unor surse ale C.G.T.. ci
V ineri. C onsiliul dc M in iştri al în localitatea Torremolinos. rile de a forţa poporul să se împace tate de agenţia Reulor. la un m iting
Spaniei s-a întrunit, sub preşedinţia In cc priveşte persoanele din an cu asemenea m istificare nu ar pu din Snn M artin, poliţia a arestat pe
generalului Franco, penlr-u a lua o turajul lui Peron, m inistrul spaniol tea duce la altceva decît la continua secretarul general al Confederaţiei
hotărîie în legătură cu situaţia fos a declarat că guvernul său a hotărît rea luptei armate". Generale a Muncii.
tului preşedinte al Argentinei, .Juan ca toţi cei (are s-au ocupat de ac
Peron, după eşuarea „operaţiei de tivitate politică „să fie in vita ţi să
întoarcere". părăsească Spania în cursul urm ătoa
Intr-o declaraţie făcută presei, la relor 72 de ore".
sfârşitul în tru n irii, m inistrul spaniol de la Madrid, aceste măsuri hotărîte P c s c u r t
După cum subliniază observatorii
al info rm a ţiilo r. Manuel Fraga lr i-
barne. a anunţat că pe viitor* Peron de guvernul spaniol constituie un
va trebui să se abţină de Ia orice ac succes im portant al guvernului ar
tivitate politică, în caz contrar ur- gentinian, ele plasind. totodată, pe
mînd să părăsească Spania în ter K H A R TU M . — Prim ul m inistru examinate în mod am ănunţit*.
VIETNAMUL DE SUD. — Situaţia continuă să rămină instabilă la Saigon, unde studenţii susţinuţi de men dc o lună. M inistrul a precizat Pei on in faţa unei dileme : renun sudanez, K halifa, continuă întreve LO NDRA — C itind surse auto
budişti manifestă aproape zilnic împotriva autorităţilor Vietnamului de sud. că de astă dată este vorba de lin ţarea d e finitivă la activitatea pol i- derile cu factori politici dc răs rizate. agenţia Reutcr relatează că
In foto : In timpul unei manifestaţii de la Saigon. „avertism ent d e finitiv", care urmează tică sau gasrrea unui nou refugiu. pundere din regiunea m eridională partidul conservator condus de
a ţării, în scopul rezolvării pro fostul prem ier britanic, sir Aloc
blemelor deosebit de complexe ale Douglas Home, sc opune categoric
„sudului". Intre tim p, la Khartum ,
Cronica evenimentelor internaţionale fost plasaţi „pentru a menţine ordi s-a anunţat aminarca punerii în ca viitoarele submarine britanice
alegerilor* peste 2 000 de poliţişti au
ale Angliei să fie incluse în vreun
aplicare a h o tă ririi privind aresta
fel dc forţe
nucleare
atlantice
nea" la birourile de vot, în tim p ce
trupe britanice cu un efectiv de rea preventivă a unor mem bri ai Această pozilîc a partidului con
1.300 dc soldaţi au fost amplasate in fostului consiliu suprem al forţe servator va fi precizată oficial in
dezbaterilor
parlam ent în cursul
diverse regiuni din ţară. Navele m i lor armate, prin tre care fostul m i asupra problem elor externe cînd
nistru al afacerilor externe, A li-
litare britanice au patrulat neîntre
med K hcir, şi fostul şef al poliţiei
Un turneu bă spre pesimism", constata ziarul zează crearea unor fo ile nucleare at rupt în dreptul coastelor Guyanei din Khartum . prezenta un raport cu p rivire la
prim ul m inistru Ilarold Wilson vn
„France Soir" la încheierea trata tive
lantice (F.N.A )•
lor dintr e Schr oder şi Couve de M ur- Aşadar, nici în capitala M arii B ri Britanice. Chiar şi în aceste condiţii BONN. — M inisterul de Externe convorbirile avute cu preşedintele
Partidul populai* progresist, condus
fără rezultate vizibile viile, iar „La Nation" scria că „tre tanii emisarul Bonn-ului nu este de de Cheddi Jagan, a obţinut cel mai al R F.G. a anunţat sîmbătă că S.U.A., Lyndon Johnson
presupus că va obţine rezultate spec
buie să recunoaştem că pentru mo
ment relaţiile dintre Bonn şi Paris taculoase. Şi sesiunea C onsiliului M i mare număr* de votur i (109.332) şi cel p rim u l m inistru britanic Ila ro ld LONDRA. — P rim ul m inistru al
Wilson va vizita Bonn-ul în cursul
Pe măsura apropierii datei sesiunii europeanâ. Se pare însă că m isiu cunosc mai de grabă ploi reci decît nisterial al N.A.T.O. bate la uşă. Par mai mare număr de locuri (24 din lu n ii viitoare, pentru a avea în tre statului ÎMalawi, dr. Ilastings Ban
C onsiliului M inisterial al N.A.T.O., nea sa in această direcţie nu a dat raze de soare". tenerii atlantici, în pofida e fo rtu rilo r 53) în Parlament. A genţiile de pre vederi cu cancelarul vest-gerinan da a părăsit Anglia. După cc
ale cărei lucrări sînt prevăzute să rezultate concrete. Astfel, presa ita In ce priveşte vizita la Londra, întreprinse în cadrul tratativelor bi să menţionau im ediat după anunţa Ludw ig Erhard. a conferit şi cu alţi m em bri ai ca
înceapă la 15 decembrie la Paris, liană, reluînd term enii comunicatu observatorii reamintesc că Bonn-ul laterale. se pare că vor trebui să rea rezultatelor alegerilor că votul binetului englez el a avut vineri
precum şi a unor* termene „scaden lui publicai la sfîrşitul întrevederii se situează pe o poziţie cu totul ne reia totuJ de'îa început. acordat p artidului lui Cheddi Ja L IM A . — La întrunirea anuală o convorbire cu prim ul m inistru
te" in interiorul cărora aliaţii vest- dintre Schroder şi Saragat, sublinia gativă faţă de contrapropunerea b ri I. ŞOCA CI U gan ilustrează, de fapt, sp rijin u l ma a C onsiliului social şi economic at britanic, Ila ro ld W ilson Banda a
europeni sînt chemaţi să-şi preci caracterul lor „general" ream intind tanică la F.N.M,, propunere care v i Comentator Agerpres jo rită ţii populaţiei pentru progra O.N.U., care a avut toc în capitala declarat că doreşte să obţină un
zeze poziţiile în tr-o serie de pro în acelaşi timp, că in problema uni mul acestui par tid car e revendică în Perului, locţiitorul m in istru lu i fi ajutor dc 45 milioane lire sterline
ficării politice vest-europene nu s-a
bleme de interes comun, activitatea luat nici un angajament precis, mai Alegerile prim ul rînd cucerirea independen nanţelor din Uruguai, Hector I.o- în vederea unor proiecte dc dez
diplom atică interoecidentală şi-a ac tei depline a Guyanei Britanice. renso Rios, a declarat în legătură voltare economică. FI şi-a e xp ri
celerat ritm ul şi volumul. ales că şi Italia dispune de propriul P artidul lui Jagan nu a în tru n it însă cu program ul „A lia n ţa pentru pro mat intenţia dc a vizita şi alic ţări
După vizita prim ului m inistru b ri său plan de unificare. „Aproape toţi, din Guyana Hrhanică majoritatea absolută in parlam ent gres" că aşteptările popoarelor şl vest-cu re pene.
tanic Harold W ilson la Washington remarcă ziarul „II Popolo", au cîte cerută prin sistemul reprezentării guvernelor dc pc continentul sud- A N K A R A . — La Ankara s-a a-
şi Ottawa, activitatea diplom atică un plan de vîndut partenerilor şi proporţionale, fiin d p rivat astfel anierican vor râm inc fără rezul m m ţat că in urma demisiei celor
Luni au avut loc în Guyana B rita
din această săptâmină a continuat fiecare constată că planurile celor nică alegeri pentru desemnarea ce locul reprezentării directe. R efeiin- de dreptul de a forma singur tate, atîta tim p cit ele se m ulţu trei m iniştri ai Cabinetului turc.
cu voiajul m inistrului de externe lalţi nu le apără îndeajuns propr iile du-se la această lege electorală, săp noul guvern, In urma unor* noi mesc să li se ia mai m ult dccit portofoliile m inisteriale rămase va
vest-german. Gerhard Schroder, la interese". lor 53 de deputaţi ai Parlam entului. tămânalul „ L ’Express" scria recent manevre, cele două grupări de li sc dă. El a afirm at că ţâ rilo r la- cante vor fi atrib u ite urm ătoarelor
Roma. Paris şi Londra, urm ind. pe Acelaşi lucru se poate afirm a şi Organizate cu un an înaintea ter că „b rita n icii speră că Cheddi Ja opoziţie, partidul Congresul naţio tino-am cricane li sc impun preţuri persoane: S irri A l.ilv, senator din
de altă par te, ca peste cîteva zile să despre problema F.N.M. despre care menului legal, aceste alegeri au fost gan să fie în frin t în alegeri, iar in nal al poporului şi partidul ..For reduse la m ă rfurile pe care Ic ex partea partidului republican al po
aibă loc la Paris discuţiile franco- ziarul „C orriere de la Sera" subli impuse de fostul guvern conser vator locul lui să fie adus la putere un ţa unită" au ajuns la un acord in re portă şi le sini lim itate exportu porului — m inistru al Justiţiei, Sa-
italiene. nia că „guvernul vest-german pre al M arii B ritanii peste capul guver guvern de coaliţie condus de Foi’bes priveşte crearea unui guvern de coa rile. dik K ulaly, membru al partid u lu i
nului legal al Guyanei B ritanice şi
Turneul lui Schroder reţine aten ocupat de poziţia tot mai rece a lui îm potriva protestelor lui Cheddi Ja- Burnham". Guvernul lui Cheddi Ja liţie in detrim entul P artidului popu D E L III. — In capitala Ind ici sc republican al poporului — m inistru
lar progresist condus
gan nu se mai bucură de încrederea
de
Jagan.
ţia observatorilor mai ales din cau de Gaulle. se bate să obţină in u r gan. Ele au urm at unei lungi perioa autorităţilor* britanice deoarece îşi După cum informează agenţiile dc desfăşoară tratativele amcrîcano- al C onstrucţiilor. M alnnut Vurat,
za în ră u tă ţirii în ultim a vreme a re mătoarele luni aprobarea lui". de de tulburări şi incertitudine, pro propunea obţinerea imediată a in presă, alegerile parlamentare din cambodgicnc, în vederea rezolvării care recent a trecut dc la pa rti
la ţiilo r franco-vest-germane. deter La Paris, se pare că Schroder s-a vocate de amestecul dinafară în dependenţei depline a Guyanei B ri Guyana Britanică nu au fost de na diferendelor dintre cele două ţări. dul Turciei noi, la partidul repu
minată atît de adeziunea Bonnului aflat sub focul c ritic ilo r franceze, scopul obţinerii demisiei prim ului tanice. naţionalizarea industriei, pro După şedinţa dc vineri, a fost dat blican — m inistru al Comunica
la F .N .M şi de poziţia puţin încura mai ales că „generalul de Gaulle este m inistru Cheddi Jagan şi a guvernu movarea unei politici de neutralitate tură să contribuie la normalizarea pu blicităţii im comunicat comun in ţiilo r. In tr-o declaraţie făcută v i
jatoare a acestuia în problema fixă hotărît să împiedice, după cum scr ie lui său. După cum se ştie, Cheddi şi stabilirea de legături cu Cqba. situaţiei din această ţară. In Guyana care sc spune că cele două dele neri scara, p rim u l m inistru al T u r
Britanică s-a creat în prezent o si
rii preţurilor comune la cereale, pro ziarul „Die W elt", participarea R.F.G. Jagan a cerut în tim pul vizitei pe tuaţie încordată. P o trivit declaraţiei gaţii „au căzut dc acord asupra ciei, Ismct Inonu, a anunţat că
blemă de care depinde în ultim ă in la for ţele nucleare m ultilaterale ale care a făcut-o U Londra. înaintea n- Amestecui colonialist in campania lui Cheddy Jagan. o astfel de coaliţie unei scrii dc probleme specifice, pentru moment iui se pune pro
stanţă. p o triv it tezei franceze, reali N A T O ., punînd în acelaşi tim p legerilor. ca data fixată pentru ţi electorală s-a manifestat, de aseme care vor forma ordinea dc zi a blema n u m irii unui nou vicepre
zarea unifică rii politice a Europei Bonn-ul în situaţia de a alege între nerea acestor alegeri să fie aniînatâ nea. într-o serie de măsuri abuzive nu poate constitui o soluţie pentru tratativelor şi care urmează să fie şedinte al C onsiliului dc M in iştri
occidentale. Este sem nificativ faptul integrarea atlantică $i colaborarea întrucît ar trebui mai în tii să se re care au dus la anularea dreptului Guyana Britanică. U ltim ele ştiri in
că vizita lui Schroder a avut loc toc vest-europeanâ". De altfel, presa pa stabilească calmul şi ordinea în ţară. de vot unui mare num ăr dc alegă formează că 1.300 de soldaţi britanici
mai într-o vreme în care „barom e riziană constată că este puţin pro Este. de asemenea, cunoscut faptul tori. mai ales tineri, în rîndul cărora şi 3.000 de p oliţişti aflaţi în stare de
alarmă sînt gata să repr ime orice ma
trul re la ţiilo r frnnco-vest-germane a babil ca m inistrul vest-german să fi că tulburările provocate au fost fo Partidul popular progresist şi gu nifestaţie populară. Este de presu ŞTIRI S P O R T IV E
ajuns la punctul cel mai scăzut de vernul Jagan şi-au d şlig a t m ulţi a-
reuşit să-l apropie pe colegul său losite drept pretext d? către guver pus însă că partidul lui Cheddi Ja
cînd. cu şase ani în ur mă. de Gaulle deptî. Şi aceasta în tim p ce unul în
francez de poziţiile celor caic spi'i- natorul Guyanei Britanice, englezul semnat număr* de alegători, inclusiv gan. s p rijin it de masele largi popu hi codrul campionatului republi „Cupa federaţiei romîne de hand
a ajuns la putere" („Die W clt"). Richard Luyt. pentru preluarea pre
jinâ proiectul american al F.N.M. unele persoane care au părăsit Gu- lare. nu se va împăca h i situaţia can dc volei, in sala Dino mo din bal", programează astăzi de la ora
Observatorii din Roma şi Paris „Este d ificil de afirm at, seric ziarul rogativelor puterii şi decretarea stă vana Britanică, stabilindu-se în alte creată şi lupta pentr u înfăptuirea as Capitală, astăzi dc la ora 8.30, se 15. in sala Floreasca din Capitală,
subliniază că Schroder a căutat. în rii excepţionale. Nu numai că nu s-a ţări. li s-a acordat în mod Ilegal p ira ţiilo r la independenţa poporului vor desfăşura următoarele partide: partidele : Rapid Bucureşti — Ş S E.
cursul vizitei in cele două capitale, guvernamental „La Nation", că „tu ţinut seama de cererile lui Jagan. dreptul de vot prin procură. La rîn Metalul Bucureşti — C.SM Cluj
rul" întreprins de Schroder a opr it din Guyana Britanică va continua. nr. 2 Bucureşti (feminin) ; Voinţa
să-şi convingă interlocutorii în le dai* Londra a şi impus o nouă lege dul sau. guvernatorul Richard Luyt (feminin) ; Semănătoarea Bucureşti Bucureşti — Ştiinţa Bucureşti (mas-
gătură cu meritele planului vest-ger- deodată „deteriorarea" re la ţiilo r Pa- electorală prin care se instituie sis s-a amestecat direct in lupta elec r. P U ŢIN E LU — Metalul Piteşti (masculin); Steaua culin).
nran privind relansarea politică vest- ris-Bonn*. „V în tu l bate mai de gra- temul reprezentării proporţionale în torală, sp rijin in d opoziţia. In ziua Comentator Agerpres Bucureşti — Ştiinţa Cluj (masculin) (Agerpres)
Redacţia jl administraţia ziarululi str. Dr. Petru Grora nr 25 telefon 15 88, 12 75, 1585, 2078 Taxa plâlilâ In numerar conform «probării Direcţiei Generale PT.TR nr 203.328 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul: Inlreprinderea P oligrafici Hunedoara Deva 40.01,: