Page 49 - 1964-12

In memoria luptelor muncitoreşti din 13 Decembrie 1918

ACTUALITATEA D e p u n e ri d e c o r o a n e la p la c a
mAmmer- «■■■
c o m e m o r a t iv ă din C a p ita lă
9 Casa raională dc cultură din
Ila ţc *. a organizat duminică 13 Duminică dimineaţa, delegaţii dc prezentanţi ai C onsiliului local al
decembrie a.c. in sala căm inului oameni ai muncii din Capitală au sindicatelor clin oraşul Bucureşti,
cultural din Cîrncşti, un reuşit depus coroane de flo ri la placa co­ participanţi la demonstraţia din Piâ-
program cultura l-artist ic. memorativă închinată memoriei lup­ ţa Teatrului Naţional, oameni ai
In faţa a numeroşi colectivişti, tătorilor pentru libertate, pentru muncii din întreprinderile bucureş-
au evoluat brigăzile artistice dc pace. democraţie şi o.viaţă mai bună, tene, pionieri. Cei prezenţi au păs­
agitaţie ale fabricii de conserve asasinaţi mişeleşte la 13 decembrie trat un moment dc reculegere in a-
şi cea a cooperativei meşteşugă­ 1910 în Piaţa Teatrului Naţional. m inlirea celor căzuţi.
reşti „Retezatul", precum şi fo r­ La solemnitate au luat parte re­ (Agerpres)
maţia dc dansuri populare din
cadrul aceleiaşi cooperative. (N.
SUUCHEA, corespondent). La Institutul de inframicrobiologie
9 La Şcoala generală dc 8 ani al Academiei R. P. R.
din Gurasada. raionul Ilia , a a-
ANUL XVI. NR. 3099 MARJI 15 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani vut loc un concurs pc teme dc Institutul de infram icrobiologie al mori viroticc nu sc mai poate izola
istoria patriei. In urma concursu­ Academici H P. Homîne sc preocupă virusul, după ce tumoarea s-a pro­
lu i s-a constatat că elevii posedă în prezent de o seric de probleme de este interpretat ca o consecinţă a fap­
dus sau a luat o evoluţie malignă,
cunoştinţe bogate.
mare actualitate în ce priveşte fun­
Dltî CRONICA ÎNTRECERII sfirş ilu l concursului, elevii au ce­ damentarea unor aspecte ele ordin în celulă sub formă de acid nucleic
Fiind deosebit dc interesant, la
tului că virusul s-ar găsi integrat
teoretic — au inform at oamenii de
ştiinţă dc aici pe un redactor al A-
rut ca asemenea manifestări să
sc mai organizeze. (I. N O A G III, genţici Homîne ele presă „Agerpres-. şi s-ar m ultiplica sub această form ă
corespondent). In u ltim ul tim p s-a abordat studiul în celula tumoralâ. Agentul patogen
bolii canceroase in lum ina ultim ei al cancerului ar fi deci, după aceas­
O Iu satele B irlin , Tîrnava dc ipoteze emise dc arad. St. S. Nicolau, tă ipoteză, virusul sub forma s<v> mo­
Criş, Vata dc .fus şi Vata dc Sus,
Cu planul anual îndeplinit cembrie a.c. un număr dc 300 ce­ conducătorul acestui institut. Susţi­ leculară, sub forma de \jin fra v ii u s \
raionul Brad,
duminică 13 de­
nător a! teoriei viroticc a cancerului,
savantul- romîn şi-a completat argu­
noua noţiune introdusă de omul de
tăţeni s-au în tiln it cu patru b ri­ mentaţia sa în favoarea acestei teo­ ştiinţă rom in în virusologie.
găzi ştiinţifice. rii cu următoarea supoziţie : feno­
Sectorul furnale de metal, rezultat din nisipuVi auro- Cu această ocazie, m em brii b ri­ menul constatat că din numeroase tu­ (Agerpres)
argintifere.
găzilor, ingineri, profesori, me­
In vederea obţinerii acestui succes, dici, ju riş ti ctc. au dat răspun­
inginerii şi tehnicienii
n ncilorii.
de la C. S. Hunedoara de aici au pus un accent deosebit pe suri la cele peste 60 de întrebări
adresate de cetăţeni.
aplicarea tehnicii noi. A fost execu­ Tot duminică, un număr de 15 festivalul filmului pentru safe* 1
De la C.S. Hunedoara ni s-a comu­ tată o instalaţie caic permite exploa­
nicat telefonic că in u n su l zilei de tarea pe calc industrială a nisipuri­ conferenţiari s-au deplasat în sa­
12 decembiie fu rn a liştii de aici au lor din halda Bunei. Dc asemenea, tele raionului, susţinind conferin­ Prima etapă a „Festivalului fil­
repurtat unul din cele mai frumoase s-a introdus excavai ca nisipurilor ţe în cadrul căminelor cultura­ mului pentru sote" este în plina
succese: îndeplinirea planului anual din haldă cu ajutorul hidrom onitoa- le. P rintre conferinţele expuse desfăşurare.
de producţie la fontă pe întregul relor ş.a.m.d. Drept urmare, a cres­ putem am inti: „20 dc ani de mă­ Peste 480 de elevi din Baru Mare,
sector El este urmarea întrecerii cut producţia şi productivitatea mun­ reţe realizări in electrificare'*, raionul Haţeg, au vizionat dum ini­
însufleţite pe care au desfăşurat-o cii şi s-au asigurat condiţii bune dc „P lanul dc C ani se înfăptuieşte că un ciclu de filme documentare
în cursul acestui an pe baza in iţia ­ lucru pe tim p de iarnă. cu succes", „Foloasele economisi­
tivei: „Realizarea şi depăşirea an­ rii prin C E C ." şi altele. (M AR IN şi filmul artistic „Albă ca zăpada",
gajam entului la fontă cu cocs eco­ M ăsurile telmico-orgnmzaloriee au STAN, corespondent). Înainte de spectacol, profesoara
fost îm pletite armonios cu desfăşu­
nom isit". rarea unei vii întreceri socialiste. în ® In cursul zilei dc sîmbătă Rahotă Mariana şi directorul că­
Pentru aplicarea cu succes a aces­ fruntea căreia s-au situat m uncitorii la Prepnraţia cărbunelui din Lu- minului cultural, Puică Alexandru,
tei iniţiative au lost luate măsurile Gheorghe Hurdea, Petru Mcltiş, Va- peni au început probele mecanice au făcut scurte prezentări ale fil­
cele mai eficiente in vederea creş­ ale noii instalaţii de lim pezire a melor.
te rii continue a tem peraturii aeru­ sile lacob, Nieolne Boldea. Traian apelor. La Sarmisegetuza, organizatorii . i,^TirTi ’ iHB
Ştefan, Teodor Codrin şi Octnvian
lu i cald insuflat în furnale, dozării Jurca. P lin punere în funcţiune a a- festivalului au venit în sprijinul în­
cit mai corecte a încărcăturilor, în­ ccstei instalaţii aţin rezultată din văţământului agrozootehnic prezen-
tre ţine rii în bune condiţiuni a agre­ spălarea căi bunilor la preparatic
gatelor. reducerii duratei o p ririlo r tînd filmele de ştiinţă populariza­ -A
acridentale şi de mers încetinit. In Sectorul de exploatare va putea fi limpezită şi rclolosi- tă: „Rodirea în fiecare an a mă­
plus. la îndemnul com uniştilor, fie ­ tă. De asemenea, apa rezultată rului" şi „Culesul fructelor". Filmele
care muncitor, inginer şi tehnician din resturile reziduale, prin f il­ au fost precedate de expunerea
s-a străduit să muncească în asa fel forestieră Haţeg trare, va putea fi îndreptată spre tov. inginer Dauerbach Gheorghe.
îneît contribuţia sa la realizarea în­ Jiu fără im purităţi. In continuare a rulat filmul artistic IC E
f
tregului colectiv să fie deplină. Aşa M uncitorii, inginerii si tehnicienii polonez: „Unde-i generalul" însoţit i i i * t f t f ftl UI
w V
se face că. o dată cu îndeplinirea sectorului dc exploatare forestieră (& Pentru popularizarea că rţi­ C A VIS
planului înainte de termen, furnalis- Haţeg. îndrum aţi îndeaproape de or­ lor ştiinţifice, azi sc va deschide de explicaţiile tovarăşului Petrovici
tii pot raporta cu m indrie că întrea­ ganizaţia dc partid, au reuşit să-şî Gheorghe. directorul căminului cul­
ga cantitate dc fontă produsă peste realizeze planul anual la producţia în holul marc al Clubului m unci­ tural. Răcăştie noul film romînesc „D ra ­
plan a fost realizata cu cocs econo­ globală şi marfă cu 22 zile înainte toresc din Cugir o expoziţie cu Petcu Mihai, şeful secţiei cine­ goste la zero grade". La rularea
misit. de termen. Au fost produşi peste cărţi. matografie sătească a oraşului re­ filmului au asistat peste 100 de
plan mai m ult de 300 mc. buşteni
celuloză fag, 10 m c. doage fag bu­ gional Hunedoara, a prezentat la spectatori.
Uzina de preparare toaie bere, 2.000 m.c. lobde pentru
distilare şi ahc produse. P roductivi­
tatea muncii în perioada scursă dc
a minereurilor Gurabarza la începutul anului a fost depăşită Unul dintre evidenţiaţii in întrecerea socialisto de la atelierele Pentru depăşirea planului de apartamente la grupul de şantiere din Deva
cu 2.5 la sută. faţă de plan.
Intr-o scrisoare trim isă redacţiei, P rintre cei care au muncit cu mai Gurabarza este şi strungarul Sabin Litra. El execută lucrări de bună
tovarăşul Traian Piesa. ..reşedinţele multă hărnicie, se numără lucrătorii calitate, depăşindu-şi în acelaşi timp planul cu 12 pînă la 17 la sută,
com itetului sindicatului de la Ex­ Ghcorghc Marinescu. Vasile Bălascu, SE MUNCEŞTE CU ENTUZIASM
ploatarea uzina de preparare a mine­ Nu ţiu Raţ şi m aistrul Constantin
re urilo r din Gurabarza ne anunţă că Dodii.
zilele trecute colectivul uzinei şi-a GH. ALBEANU armonic, o atmosferă dc muncă fa­
ziarului nostru au
In coloanele
îndeplinit planul anual la producţia corespondent „Zilele că rţii apărut articole prin care colectivul direcţia a două probleme: planifica­ vorabilă. cu toate că tim pul este des­
rea şi organizarea muncit. Pentru a
p e n tru copii şi tin e re t" de muncă de la grupul dc şantiere fi cît mai bine folosit tim pul ce a tul de rece.
Stadiul iu care se află lucrările cc
mai rămas pînă la slîi.şilul anului,
din Deva era criticat pentru rămî-
mai trebuie predate, atestă această,
La noua instalaţie de limpezire a apelor nerea în urm ă 'In p riv in ţa ' realizării -s-au întocmi,! noi grafice de execu­ afirm aţie. Simion Nictsch, Vasile
ţie, pe fiecare bloc. Noile termene
planului dc apartamente.
Situaţia
Intre 15—30 decembrie ac. se va şira rezultatele obţinute pe linia edi­ s-a m enţinut m ult tim p precară din de punere în funcţiune au fost a- Cornel, zidari, Vasile Snieu, Cons­
desfăşura in regiunea noastră acţiu­ tării şi difuzării acestui gen de lite­ duse la cunoştinţa tuturor brigăzi­ tantin Richter, instalatori, A s/tner
In partea de vest a Prcpnraţiei Emeric Fazecaş şi Constantin Bosîn- nea, „Z ileie cărţii pentru copii şi ti­ ratură. De asemenea, in cadrul jo ilo r mai multe motive: au lipsit oameni,
cărbunelui Petrila, cu 7 luni in u r­ că care-şi depăşesc planurile de fie ­ neret". organizată de Comitetul re­ de tineret şi in şcoli sc vor organiza uneori chiar materialele n-au sosit lor şi echipelor şi înaintate m aiştri­ Matei, electrician. Alexandru Ghi-
mă nu se găsea decît o linie dc dc- care dată in medie cu 120 la sută gional U -TM . Uniunea regională a şezători literare, recenzii şi prezen­ la vreme, o seamă de documentaţii lor pentru a urm ări pas cu pas rea­ ţescu. mozaicar. Alexandru Horică,
covil pentru transportul sterilului Asemenea realizări înregistrează şi cooperativelor dc consum şi Centrul tări de cărţi. au parvenit cu intîrziere. planifica­ lizarea lor In funcţie dc cerinţele re­ betonist si a lţii ca ci au adus în
scos din mină. Acum. aici prinde a m uncitorii Alecu Manea. Maria M a­ de lib ră rii şi difuzare a cărţii. rea şi organizarea procesului de pro­ ieşite din noile grafice, de termenele scurt tim p blocul A 1 intr-un stadiu
se înălţa o instalaţie modernă pen­ nca. Aurel Rotam şi a lţii, adesea c- Pentru buna reuşită a acestei ac­ ducţie lăsa de dorit. Zilele treceau, de execuţie stabilite, s-au concentrat avansat de execuţie, iar acum dau
tru limpezirea apelor provenite din videnţiaţi în întrecerea socialistă. P lin organizarea acestei acţiuni se ţiuni organizaţiile de tineret vor re­ iar situaţia pe şantier rămînea ram şi electivele necesare desfăşurării bătălia pentru terminarea lui pînă la
spălarea cărbunilor. Un colectiv de Munca lor plină dc hărnicie şi stră­ urmăreşte creşterea num ărului de ci­ cruta diluzori voluntari clin rîndul aceeaşi. începutul toamnei i-a găsit lucrărilor în bune condiţiuni. La lo­ 27 decembrie — termen prevăzut în
m uncitori, tehnicieni şi ingineri, care dania pentru a obţine rezultate din titori clin rindul elevilor şi al tinere­ tin e rilo r cu dragoste de caile, în- pe constructori cu planul fizic rea­ curile cheie ale producţiei au fost graficul afişat pc una din faţadele
alcătuiesc împreună aşa-zisa secţie ce în re mai bune au făcut ca în pre­ tului de la oraşe şi sate. stimularea drum îndu-i efectiv în acţiunile ce sc lizat intr-o proporţie care punea sub repartizaţi comunişti pricepuţi, des­ blocului. La blocul 15 am în tîln il a-
ceeoşi animaţie ca şi pe restul şan­
filtre , muncesc cu hărnicie înscriind zent lucrările dc montaj să fie exe­ gustului pentru citit, antrenarea u- întreprind cu cartea la locul de semn de întrebare realizarea însăşi toinici. tierului. Nicolae Covaci, zugrav,
pe graficul întrecerii, în fiecare zi, cutate in proporţie dc peste 80 la nuî mare număr de tineri în munca muncă. a planului anual. Mai m ult ca ori- — Pentru a avea certitudinea că W allher Guncliscli. instalator. Gar-
succese Int mai frumoase. La loc de sută. de popularizare şi difuzare a cărţii. Centrul de lib ră rii şi difuzare a căr­ cînd constructorii şi-au dat scama ceea ce ne-am propus sc va realiza do Glieza, instalator, sînt numai cîţi-
frunte pe panoul realizărilor se allă P. G A i n A In acest scop sc vor organiza o ţii şi Uniunea regională a cooperati­ de gravitatea situaţiei. Comuniştii — ne spunea tov. ing. Pavel Misn-
va dintre anim atorii
brigăzile conduse dc M ihai Bischi, corespondent seric de acţiuni cu cartea în între­ velor de consum vor pune la dispo­ au fost cei d in lîi care au acţionat cu roş, directorul grupului — am repar­ aici. întrecerii de
prinderi. instituţii, şcoli şi la sate, ziţia diluzorilor. prin unităţile de energie. In cadrul noului birou al tizat sarcini pe obiective şi tovară­
desfacere, un fond de căi te cores­ organizaţiei de bază s-au repartizat şilor din conducerea grupului şi şan­ M ăsurile organizatorice aplicate în
Şi-au depăşit angajamentul punzător cu nevoile şi posibilităţile sarcini concrete fiecărui membru. tierelor. De pildă, de terminarea blo­ ultim a vreme s-au dovedit a li e fi­
la care vor participa echipe de ti­
neri care. împreună cu lucrătorii clin
de difuzare clin fiecare organizaţie Constantin Gurgu, Gheorghe Străuţ. cului 15 răspunde inginerul Gheor­ ciente. De la începutul anului şi pînă
lib ră rii şi din magazinele săteşti, de tineret. Vasîle Aramă, au lost repartizaţi să ghe Cărăbns, de zona Gojdu mă o- la 9 decembrie constructorii au pre­
Colectivul de .muncă de la semi- la aceste baterii şi-au depăşit planul voi* asigura o largă răspindire a căr­ răspundă de obiectivele ce trebuiau eup eu. Din zona Gojdu. pentru a- dat 393 apartamente, fn continuare
cocseria Uzinei „V ictoria" din Că lan în luna noiembrie cu 1.000 tune se­ Numărul mare de căiţi cu carac­ nli 1 acesta trebuie să dăm in folo­ se vede că ritm ul de execuţie este
şi-a depăşit în cele 11 luni ale anu­ ni icocs. ţii în rîndul tinerilor cititori. ter educativ, apărute pînă în prezent, date de prim ă urgenţă în folosinţă : sinţă blocul A 1. cu 80 de aparta­ corespunzător.
lui sarcinile de.plan cu 5704 tone se- ''eniru obţinerea acestor rezultate, L ib ră riile din Deva. Alba lulia, cit şi cele în curs de apariţie în acea­ blocurile 15. A 1 şi altele. Periodic mente. Fiindcă este punctul nodal, Insă rcca ce s-a făcut pînă acum
micocs Acest succes a făcut ca an­ m uncitorii secţiei s-au preocupat de Haţeg. Hunedoara, (Drastic, Petro­ stă perinadă vor li larg popularizate biroul este inform at de stadiul aces­ care condiţionează realizarea şi de­ nu-i suficient. Pină Ia a se realiza
gajamentul anual luat dc m uncitorii îm bunătăţirea organizării muncii, fo­ şani şi altele vor organiza în ca­ în rîndul tin e rilo r cititori, clczvol- tor lucrări. păşirea planului la apartamente, res­ 4Gi apartamente, cit prevede planul,
de aici să fie depăşii cu 1.704 tone losirea mai raţională a agregatelor drul un ităţilor respective expoziţii Incepind clin luna octombrie si pe ponsabilităţile au fost îm părţite pe mai sînt necesare şi alte eforturi.
scmicocs. şi ridicarea calificării profesionale. dc cărţi caic, prin conţinutul lor, se lind gustul acestuia pentru lectură, linie adm inistrativa s-a acţionat cu tronsoane. N orm atorii Ion Bocan şi Atenţia trebuie îndreptată înspre ter­
Cele mai frumoase realizări au fost 1. CRAŞCA contribuind astfel la formarea şi mai multă fermitate. La îndrumarea Ion Clement răspund fiecare de pre­ minarea cît mai urgentă a instala­
/ obţinute dc m uncitorii de la bateriile GH. NAUM1 adresează tineretului. Aceste expozi­ completarea bibliotecilor lor perso- 1 biroului organizaţiei de partid, s-a darea unei scări. maistrul Vih.ioş ţiei de încălzire pentru a începe zu­
nr. 1 şi 2. Colectivele de muncă dc corespondenţi ţii, cit şi vitrinele lib ră riilo r vor ilu- nnle. intervenit. cu hotărire, îndeosebi In Nagy la fel. iar maistrul D um itru grăvelile şi vopsitoriile în aparta­
Antonescu de execuţie în ansamblu mente, vor trebui aduşi pe şantier
Din vizita întreprinsă pc şantier zugravi, deoarece numărul cel or e-
am aflat că sarcinile repartizate sînt xistenţi este insuficient. Numeric,
privite cu ţoală răspunderea, că fac­ nu sînt suficienţi nici instalatorii
torii antrenaţi în producţie sc în tru ­ c?-e lucrează la centrala termică şi
nesc în fiecare seară într-o scurtă instalaţiile interioare de încălzire.
B t i ^ l l P . şedinţă operativă unde se analizea­ De aceea, in conştiinţa tuturor cons-
ză. pînă la nivel dc echipe, ce se truc l' dor trebuie să lie treaz fap­
A N C H E T A realizează zilnic, sc stabilesc măsuri tul ca numai de ei depinde realiza­
rea şi depăşirea sarcinilor încredin­
operative pentru locurile de muncă
unde treaba merge mai slab. De două ţate pe anul 1964 Ei trebuie să fru c­
ori pe săptămînă o astfel de anali­ tifice fiecare minut, oră şi zi de lu­
începutul acestei luni i-a găsit s-au ob(inut cu peslc 700 kg. boabe Tinînd scama dc rezultatele riobîn- mostre de plante, clîafilme ctc. Cons­ această formă eficace de îm bogăţirea ză se face şi la nivel de grup. Tot cru 1
pc lucratorii ogoarelor : colecti­ la ha. mai mult fată (le prevederile dile şî de necesitatea ridicării ron- pectele întocmite sînt sirius legate cunoştinţelor. Ne referim la cei 14 clin relatările oamenilor am aflat că
vişti, mecanizatori şi m uncitori planului, la floarca-sonrelui produc­ tînue a nivelului dc cunoştinţe pro­ de specificul activităţii dc produc­ în g rijito ri m ulgători care nu sînt în­ acum pe şantier există o mai bună A. OARGA
din G.A S., în sălile dc cursuri ţia a fost depăşită cu 070 kg. la ha., fesionale ale colectiviştilor şi in acest ţie a G.A.C., ceea cc face ca lec ţi­ cadraţi la nici un cerc. In aceeaşi
sau la căminele culturale în to­ iar la sfecla dc zahăr cu 1.700 kg. an acordăm o deosebită atenţie bu­ ile să fie interesante şi atractive, situaţie sînt şi a lţi 10 colectivişti
vărăşia lectorilor sau a conferen­ la lin. Rczuhale asemănătoare s-au nei .desfăşurări a învăţ,jm întului a- fapt explicat şi de frecvenţa bună care au frecventat cursurile in anul
ţiarilor, cu dorinţa de a-.şi insuşi înregistrat şi la celelalte culturi. Ele grozoolchnic dc masă. In acest scop înregistrată la cursuri. trecut şi cmc acum au fast lăsaţi în
noi metode agrozootehnice, care, sc clatorcsc în marc măsură si fap­ s-au asigurat condiţii corespunză­ Cu bune reznli-ite îsî desfăşoară alara învăţăm întului. Dacă ar ii do­
aplicate în practică, să ducă la tului că am urm ărit îndeaproape a- toare pentru ca lecţiile să sc ţinu în activitatea şi cercurile zootehnice de vedit maî multă preocupare pentru
sporirea continuă a producţiei vc-, plicarea în practică a învăţăm inte­ la gospodăriile colective clin Lăpuş- această problemă, consiliul de con­
gclnlc şi animaliere. Corespunză­ lor acumulate dc colectivişti la cer­ săli încălzite, iar cursanţilor li s-au nîc şi Să lui v«. La fiecare clin acestea ducere ar ii putut constitui cu co­
tor nevoilor dc producţie ale gos­ cul pentru cultura plantelor dc cîmp. repartizat manuale. Pentru buna în­ pină în ziua de 13 decembrie a.c. se lectiviştii am intiţi un cerc m ixt.
podăriilor colective din raionul fu în legumicultura am obţinut re­ suşire a lecţiilor folosesc ca mate­ predaseră ctte 5 lecţii. Expunerile Consiliul de conducere al acestei
zultate bune, producţiile si venituri­
Ilia, în aceste unităţi funcţio­ le planificate liin d depăşite. rial in tu itiv diferite planşe, grafice, făcute la şedinţele de cerc au fost gospodării nu manifestă preocupare
nează in acest an dc învăţăm înt însoţiie de aplicaţii practice la fer­ nici pentru asigurarea unor condi­
63 dc cercuri pc diferite specia­ mele de animale. Pentru o bună în ­ ţii optime pentru desfăşurarea în-
lită ţi la care sînt cuprinşi un nu­ La gospodăria colectivă din Gurasada manualele sosite pen­ suşire a lecţiilor predate se folosesc văţâm întului. Numai aşa se expli­
măr dc 1550 cursanţi. tru invăţăniinlul agrozootehnic stau şi acum nedistribuite planşe, cl^ifilm e, mulaje ele. Frec­ că de ce nu s-au procurat mostre
venţa la cercurile respective este dc diferite plante pentru ca demon­
Pentru a cunoaşte modul cum corespunzătoare.
sc desfăşoară activitatea acestor straţiile să aibă un caracter cit mai
cercuri, redacţia ziarului „D rum ul practic. A ici si organizaţia de partid
socialism ului" a întreprins un 0 situaţie (secretai tov. V irginia Belea) ar tre­
bui să îndrume şi să ajute cu mai
raid-anchetă in eiteva gospodă­ multă competenţă desfăşurarea învă-
rii colective. Iată pe. scurt unele care nu poate satisface ţâm înlului agrozootehnic dc masă.
din constatările făcute cu acest La gospodăria colectivă clin Lcş-
prilej. nic funcţionează un singur cere a- De ce nu s-au deschis
nul III pentru cultura plantelor de
Lecţii interesante, cîmp la care sînt înscrişi numai 20 cursurile ?
de colectivişti. Din această situaţie
atractive se poate trage concluzia că aici in- tura plantelor de cîmp de la briga­
In anul trecut cercul pentru cul­
vâţămîntu! agrozootehnic nu se bu­
cură (le toata atenţia din partea con­ da Săcămaş, aparţinînd G.A.C. din
La G.A.C. clin Lăpu.şnîc funcţio­ siliu lui de conducere (preşedinte tov. Ilia. a funcţionat cu bune rezultate.
nează 3 cercări de învăţăm înt agro­ Acum însă, deşi a trecut aproape o
zootehnic. Despic activitatea cercu­ Andrei Buştea). Prezenţa la cursuri lună de la deschiderea noului an de
rilo r pentru cultura plantelor dc lasă si ca de dorit, la unele lecţii învăţăm înt agrozootehnic, la acest
eîmp anul III şî legumicol anul II liin d sub 50 la sută. Hău este că cerc nu au început cm surile. De a-
nc-a vo rb it tov. ing. loan Stinccl, chiar unii mem bri ai consiliului de ceastă stare de lucruri sc fac vino­
lectorul cercurilor respective. conducere au înregistrat pină acum vaţi in prim ul rîncl consiliul de con­
— De la bun început vreau să a- cel mai mare număr de absente ne- ducere al G.A.C. clin Ilia şi lecto­
râ t că eficacitatea lecţiilor teoreii- motivnte. rul Viorel Munteânu, profesor la
ce cu aplicaţii practice predate în La această gospodărie există un şcoala medie clin localitate, care în Unul din secretele succeselor pe care le înregistrează colectivul sta­
anii trecuţi se reflectă pozitiv asu­ — CURSANŢII: — Cind aveţi de gînd să ne repartizaţi ma­ număr însemnat de colectivişti dor­ mod nejustificat amină dc pe o zi ţiei C.FR. Simeria-călălori este îndrumarea sa îndeaproape de către
biroul organizaţiei de bază. lată-i in fotografia de fată pe tovarăşii Si-
pra rezultatelor obţinute în produc­ nualele ? nici să-şi ridice nivelul de cunoş­ pe alta deschiderea cursurilor. Pe gismund Fcrencz, şeful statici, împreună cu secretarul organizaţiei de
ţie de către colectivişti. Iată cîteva PREŞEDINTELE : — Curioţi mai sintefi. Nu vedeţi că vă pre­ tinţe agrozootehnice, dar nimeni nu bază, Iosif Radul, analizînd realizarea planului pe decade
exemple, La cultura porum bului gătesc o... surpriză pentru pomul de iarnă ? s-a în g rijit ca ei să fie cuprinşi în (Continuare în pag. 2-a)