Page 5 - 1964-12
P. 5
nr— --------------- —
® '0 !ic i4 fti C c f i „ a
l-*î)ior>,V ă
M O tK T d fl/ DM1 TOATE ŢĂRILE.
C IT IŢ I U N I C A T
IN N U M Ă R U L
/tffîPţ D E AZI
Q Pe şantierele de con In zilele dc 30 noiembrie — 1 decembrie 19C-I, a avut loc plenara
stru cţii din Valea Jiu lu i : To C om itetului C entral al P artidului Muncitoresc Romin.
tu l pentru îndeplinirea pla La plenară au luat parte m e m b rii şi m em brii supleanţi ai Com i
nului tetului Centrat al P artidului M uncitoresc Romi», m em brii guvernului
(pag. a 2-a); şi şefii unor in s titu ţii centrale dc sfat, prim ii secretari ai com itetelor
regionale P.M.R., şefii şi adjuncţii şc Iilo r de secţii ale C.C. al P.1M.R.,
Q De pe tribuna experien preşedinţii com itetelor executive ale sfaturilor populare regionale, con
ţei înaintate (Însem nări de ducători ai unor organizaţii dc masă, redactori şefi ai ziarelor cen
la conferinţa organizaţiei de trale şi alte cadre dc partid şi dc stat.
partid a Uzinei „V icto ria " Plenara a examinat proiectul planului dc dezvoltare a economici
Căi an) ; naţionale pe anul 19G5 In urma dezbaterilor, plenara a aprobat în una
nim itate prevederile proiectului, precum şi m ăsurile preconizate în ve
i& gsâăr Hunedoara : O masă consis derea realizării acestuia.
O La cantinele din oraşul
Plenara a aprobat propunerile B iroului P olitic al C.C. al P.M.R cu
tentă, variată p rivire la activitatea pc care urmează s-o desfăşoare partidul in legă
(pag. a 3 -a ); tură cu apropiatele alegeri pentru Marca Adunare Naţională şi sfa
ANUL XVI. NR. 3088 tu rile populare.
Plenara a aprobat în unanim itate activitatea R iroului P olitic In
domeniul re la ţiilo r internaţionale ale P artidului M uncitoresc Romin,
precum şi activitatea delegaţiilor P.IM.R. în convorbirile şi întrevederile
CRONICA ÎNTRECERII Reuniunea Asociaţiei
avute cu delegaţii ale unor partide frăţeşti.
internaţionale
de studii sud-est CERINŢELOR SI PROPUHEfHLOR
cu PLANUL europene
M a rţi s-a deschis la Casa U niver SĂ LE ACORDĂM
s ita rilo r din Capitală reuniunea de
ANUAL studii sud-est europene. In afara
lucru a Asociaţiei inter naţionale de
m em brilor B iroulu i internaţional al RESPECT
asociaţiei, la reuniune participă ca
ÎNDEPLINIT in vita ţi a lţi oameni de ştiinţă din In adunările generale de dări de făşoară anevoios şl nu se manifes
aproape 20 de ţă ri — m em bri ai Co
m itetului internaţional al asociaţiei, seamă şi alegeri, cît şi in conferin tă suficientă preocupare pentru efi
ai com itetelor naţionale de studii ţa 'de partid de la E M. Săcărîmb- cienţa investiţiilor. Conducerea
sud-est europene, specialişti în acest Certej, com uniştii au discutat multe în treprinderii regionale se pare
domeniu. aspecte ale m uncii de partid şi e- că nu este frâ m in ia tă de fup-
Lucrările au fost conduse de Denia conomice. Ei au scos in evidenţă ex tul că din 1959, faţă de sumele chel
Revizia de vagoane Zalcythinos, preşedintele asociaţiei, perienţa pozitivă şi au sta b ilit mă tuite, rezultatele obţinute sînt m in i
care, în cuvîntul de deschidere, a suri pentru dezvoltarea ei; o rea me. „L u cră rile din această zonă se
Simeria-triaj relevat im portanţa a ctivită ţii desfă lizare frumoasă d in ir-u n domeniu desfăşoară mai m ult la fntîm plare
şurate pină acum de asociaţie şi ro sau altul o consideră punct dc ple — spuneau unii v o rb ito ri la confe
Ziua de 27 noiembrie a fost lul ţă rii noasire în crearea acesteia. care, bază trainică de la care să se rinţă. In tr-o perioadă s-a mers mai
pornească spre noi realizări.
pentru colectivul de muncă al Piero Saoavio, reprezentam al d i departe; un num ăr de m uncitori au
fost luaţi de la lucrările
de aici,
Reviziei de vagoane S im eria-triaj rectorului general al U.N.E.S.C.O., Un loc im portant în adunările ge
un nou prilej de bucurie. Calcu Rene Maheu, a transmis din partea nerale ale organizaţiilor de partid ceea ce a făcut ca ele să răm lnă In
lele realizărilor obţinute în pro acesteia urări de succes lu cră rilo r de la 1 această exploatare l-a ocupat urm ă". Dacă oin partea în tre p rin
ducţie au arătat că m uncitorii, reuniunii. omul şi cerinţele sal?; asigurarea derii ar fi fost cineva Ia conferinţă
tehnicienii şi inginerii reviziei de In continuare, acad Em, Condu- unor 'condiţii cîţ mai bune de lu avea p rile ju l să audă mai multe pă
reri, să cunoască
mai îndeaproape
vagoane, îndrum aţi de organiza rachi, secretar general al asociaţiei, cru, odihnă şi distracţie. Cu şi în cer inţele ce se ridică din acest punct
ţia de partid, şu-au îndeplinit cu a făcut o expunere asupra a c tivită ţii alte domenii, m în această direcţie
34 zile mai devreme prevederile desfăşurate de această instituţie cu s au înscris în u ltim ii ani rezultate de vedere.
S-au făcut refer iri concrete şi Ia
planului anual de producţie. caracter internaţional de la ultim a im portante. Ca urm are a câştiguri
reuniune din ap rilie 19G4 de la Sofia lo r mereu sporite, un mare număr adresa T rustului m inier, căruia i
Acest frum os succes este u r şi pină acum si a prezentai progra de oameni ai m uncii de aici şi-au s-a cerut să manifeste mai m ultă
marea e fo rtu rilo r depuse de în
m ul actualei reuniuni care are ca construit case noi, confortabile şi pr eocupare pentru dotarea minei ;
tregul colectiv pentru traduce obiect principal pregătirea prim ului frumoase, şi-au cum părat aparate să acorde aju to r ntai substanţial şi
rea in viaţă a obiectivelor pla congres internaţional de studii sud- de radio şi televiziune, diverse alte mai concret pentru sistematizarea
est-europene, convocat la Sofia, în maşini casnice, îm brăcăm inte .şi în m inelor şi pentru ridicarea gradului
nului M.T.O., pentru introduce
1966. călţăm inte şi se hrănesc mai bine. de calificare al m inerilor. S-a pro
rea tehnicii noi în producţie. pus- apoi ca în cadrul tru stu lu i să
Printre maşinile-unelte care se bucură de aprecierea unanimă a In scopuri sccial-culturale s-au
Străduindu-se să execute într-un cheltuit în acest an aproape 340 m ii se înfiinţeze un atelier mecanic, cu
beneficiarilor este şi noua freză cu program fabricată la U.M. Cu-
tim p cît mai scurt revizii şi re grafie) va termina lucrul, încă o freză va lua drumul uzinelor polrieî. LUCRA ri d e se zo n lei din fondurile dc stat. Şi preocu posibilităţi de execuţie a unor re
gir. După ce brigada de montaj condusă de Dumitru loan (în foto
paraţii de calitate, lucrătorii re parea pentru a dezvolta ceea ce s-a paraţii de utilaje miniere. In con
d iţiile actuale, asemenea reparaţii
viziei de vagoane şi-au îndeplinit realizat continuă. se fac la diverse întreprinderi si u-
Foto: V ONOIU Apreciind ceea ce s-a realizat, în
în acest an ritm ic sarcinile de discuţiile din cadrul adunărilor ge zine de la Petroşani, A iud. Sibiu,
plan. asigurînd în acelaşi tim p In a g r ic u l t u r ă nerale şi la conferinţă, m em brii şi Alba Jii(ia etc., ceea ce im plică gre
depline condiţii de siguranţă c ir candidaţii de partid au critica t şi utăţi, m ulte deplasări şi tim p pier
dut pentru „aranjam ente", cheltu
unele stări dc lu cru ri negative, cc-
m eria-triaj Colectivul de muncă 19.960 t a c e rte peste plan rind să se în măsuri penii li reme ieli pentru convorbirile telefonice,
culaţiei tre n u rilo r plecate din Si
stagnarea
lucrări
curente
unor
dierea lor. Din propunerile făcute
a! reviziei de vagoane, îndrum at De la Petroşani, corespondenta noastră voluntară EUG ENIA POP, Arături pe suprafefe cît mai mari in acest scop reţin atenţia, în mod ş a m.d Conducerea trustului are da
de organizaţia de partid, este ho- deosebii, cîteva care depăşesc posi toria să primească optim ist această
dispeceră la C.C.V.J., ne-a transmis prin telefon : cerinţă
tă rît să dezvolte succesele o b ţi După cum se ştie, executarea din in măsură nesatisfăcătoaie de eli b ilită ţile locale.
Ieri, m inerii celui mai marc ba r.in carbonifer al ţării. Valea Jiu Mai m ulţi vorbitori au cerut să se
Nu înlîm plător la conferinţă au
nute în acest an, pregătind te lui, au inseiis pe agenda întrecerii un nou succes: 100.000 tone de căr toamnă a m ă tu rilo r pe suprafeţele berarea terenului şi de utilizarea din fost in vita ţi conducători din partea ia măsuri pentru asigurarea apei
meinic condiţiile necesare înde bune extras peste plan in prim ele II luni ale anului. destinate a se însămînţa în prim ăva plin a m ijloacelor de care dispun, între prin d e rii de explorări miniere potabile necesare la Certej. Aceas
s-au realizat arături pe cîte K —60
ră este unul din factorii caic
in
p lin irii sarcinilor pentru anul îndrum ate dc organizaţiile de partid, colectivele dc muncă din ex fluenţează in măsură hotăriloare ob ha. ceea ce reprezintă mai puţin de şi a T rustului m inier Deva. Din cile ta este o problemă ce trebuie rezol
vată cît mai urgent. A ici s-au con
J%:>. ploatările C om binatului carbonifer Valea J iu lu i au pus în centrul ac ţinerea unor producţii sporite la ha. jum ătate din suprafeţele destinate Se cunoaşte au fost in vita ţi tovară stru it blocuri cu apartamente fru
tiv ită ţii lor creşterea productivităţii m uncii în abataje. Dotarea brigăzi Ţinîrul seama de acest lucru, organi pentru a fi însăm inţate în prim ă şii N egii V aleriu şi Apostol Ghcoi*-
GH B A C IIJ lor dc m ineri cu maşini şi utilaje moderne, extinderea metodelor dc ghe Dar, din anum ite motive, tova- moase, de care oamenii sint m u lţu
inginer zaţiile de partid şi consiliile de con vară. Rămincrea in urmă a unor m iţi. Dar apa potabilă e o problemă
muncă de m arr productivitate şi a in iţia tive lo r „Două cim nuri de căr ducere din numeroase gospodării co gospodării colective cu executarea JiiV.ui. rgşRCtau'i n-iLu r ăspuns in v ita mnî gr eu de rezolvat ? Cu siguranţă
ţiei. Oamenii au făcut, totuşi, pro
Cu două luni bune în fiecare schimb, din fiecare aripă dc abataj cameră" şi „Două lective din raionul Orăştie au luat a ră tu rilor a determ inat realizarea ţi puneri. că nu. Sfatul popular regional are
nui procent scăzut pc raion la acea
din tim p măsurile tehnice şi organi
fişii pc zi realizate in abatajele frontale", au dus la sporirea producţiei zatorice necesare în vederea efectuă stă lucrare, din cele 5.300 ha pla La adresa geologilor însărcinaţi un cuvînt hotăritor în această d i
recţie. E şî datoria trustului m inier
mai devreme dc cărbuni. rii a ră tu rilo r de toamnă pe supra nificate fiind arate mai puţin de cu efectuarea cercetărilor din ju ru l să se ocupe de rezolvarea ei intr-un
In fruntea luptei pentru mai m u lt cărbune sc află m inerii din U ri-
feţe cit mai mari. In unităţile res 2300 ha. exploatării s-au făcut critic i ju s ti tim p cit mai scur t.
cani. In acest an colectivul dc muncă dc aici a reuşit ca p rin ţr-o te Faptul că gospodăriile colective
O corespondenţă sosită de la pective, in prim ul rînd s a acor dat o ficate. Lucrările respective se des ' (Continuare in pag. 3-a)
tov. losif C raşca din Călan ne-a meinică organizare a producţiei să-şi depăşească în mod ritm ic sarcini atenţie deosebită eliberării terenu din raionul Orăştie sînt deservite dc
adus vestea <â şi colectivele de le. inchcind cele 11 luni de a ctivitate eu un plus dc 28.820 tone faţă lui de culturi tîiz ii şi creării unor peste 130 tractoare şi că aceste uni
muncă de la Uzina „V ic to ria 1' dc plan. Şi m inerii dc la Ixinea, Anînoasa şi Lupcni au înregistrat în condiţii corespunzătoare de luciu tăţi dispun de un număr însemnat
Călan ce concură la producerea acest an succcsc de scamă în producţie. Folosind raţional fondul dc pentru mecanizatori Folosind u ti de atelaje dovedeşte că există su
cazonelor pentru încălzire cen lajele cu randam ent m axim şi u lili- ficiente posibilităţi pentru a se ara l
trală şi-au indeplînit cu două timp, maşinile şi utilajele, m inerii celor trei exploatări au încheiat p ri zînd din plin tim pul prielnic pentru suprafeţe cit mai mari de teren pen
luni înainte de termen sarcinile mele 11 luni ale anului cu plusuri faţă dc plan. La Lonca, sarcinile la lucru, unele gospodării colective tru insăm înţările de prim ăvară. In
planului anual de producţie. Spo- extracţia dc cărbune au fost depăşite cu 23.049 tone, iar de la Aninoasa printre care am intim pc cele din arest scop este necesar ca organi
rindu-şi eforturile, lucrătorii de şi Lupcni cu 24.3G1 şi. respectiv 21.507 tone cărbune cocsificabil şi ener Gcoagiu, Piicaz. Aurel Vlaicu. Oră- zaţiile de partid să urmărească în
la turnătorie, sablaie. prelucrare getic. slie ş.a. au efectuat arături pe cîte deaproape utilizarea acestor m ijloa
şi montare a r.r/anelor s-au an 140— 2G0 ha ce urmează a se însă- ce cu randament maxim.
gajat ca pînă In sfîrşitul anului m inţa în prim ăvară, rcca ce repre In acelaşi tim p. o acţiune căreia
să mai producă peste plan 00 zintă 74—80 la sută din sa irin ile de este necesar să i se acorde o atenţie -
m p. cazone ce pot asigura încăl redus premial de cost plan prevăzute. deosebită este şi aplicarea amenda
zirea a 6 blocur i cu 48 de apar In alte gospodării colective însă. m entelor calea roase pe solurile n-
tamente fiecare. executarea a ră tu rilor se desfăşoară eide şi fertilizarea terenului deoa
Colectivul de m uncitori, ingineri materiale mai ieftine decît cele anevoios. Astfel, la G.A.C. din Ba- rece se constată că realizările înre
La obţinerea acestui rezultat o lom ir, Jeledinţ, Cioara ctc, unde con gistrate in această direcţie sînt cu
contr ibuţie deosebiră şi-au adus-o şi tehnicieni de la întreprinderea prevăzute in deviz la confecţiona siliile de conducere s-au preocupat m ult sub nivelul posibilităţilor.
echipele conduse de loan Cosmoi raională de industrie locală Ha rea anum itor produse. Astfel, la
ţeg a acordat anul acesta o aten confecţionarea saltelelor au fost
şi Desideriu lenei de In turnare, ţie deosebită reducerii preţului de folosite deşeuri de lină şi scamă
Petru Bogoş de la curăţat, pre cost De la începutul anului şi care au avut un preţ m ult mai re Pe feirenuriSe ocupate cu vifă de vie !
cum şi frezorii loan Ţăruş. Adant pină in prezent a reuşit sâ înre dus de achiziţie decît lina. La
gistreze o economie suplimentară confecţionarea camerelor com bi Paralel cu lucrările de efectuare In centrul atenţiei consiliului gos
Cozmcseu, m onlorii Petru P iivu.
la preţul de cost al producţiei nate tip „Constanţa" în loc de a ogoarelor de toamnă, lucrătorii de podăriei de stat din A lba stă in a-
Aurel Sioian şi a lţii. Îndrum aţi marfă comparabilă în valoare de la G.A.S. dîn Alba întreprind o se ceastă per ioadă şi extinderea supra
de* m aistrul Aurel Pădurenn. 43 000 lei. Aceasta în mare parte, placaj A şi B. s-a folosit placaj rie de acţiuni şi pe terenurile ocu feţelor ocupate cu viţă de vie S-au
m uncitorii ce lucrează la produ pe seama reducerii consumului de calitatea D şi E, ş n.m.d. pate cu viţă de vie. Din experienţa planificat in acest scop să se mai
cerea acestui sortim ent au reu materiale şi a cheltuielilor cu M eii tul pentru obţinerea acestor acumulată pînă in prezent reiese că planteze încă 30 de hectare. In ve
derea bunei desfăşurări a lu cră rilo r
îngroparea viţei de vie este o lucra
funcţionarea sj întreţinerea u tila realizări revine întregului colec
şit să îmbunătăţească sim ţitor şi re im portantă ce influenţează în au fost luate măsuri de pichetare a
calitatea lu cră rilo r execulnie. jelor. In mod deosebit m uncito tiv. marc măsură producţia de struguri. terenului, de săpare a gropilor, de
rii. inginerii şi tehnicienii de aici N. SBUCHEA
s-au preocupat de folosirea unor corespondent De aceea, lucratorii u n ită ţii a m in ti procurare a m aterialului săditor etc.
te au început din vreme această ac
ţiune. Pînă în prezent s a îngropat Datorită preocupărilor manifestate
în acest sens, pină acum, la G.AS.
viţa de vie de pe mai m ult de 150 din Alba s-au şi plantat două hec
hectare din cele 184 planificate.
O problemă actuală — activitatea xecutarea acestei lucrări în brigada tare cu viţă de vie. Zilele acestea
Rezultate bune s-au obţinut la c-
lucrările respective sînt continuate
de la Şnrd condusă de Iov, Vasile în ritm susţinut pentru a sc planta
Gligor. suprafeţe cît mai mari de teren.
în instituţiile de cultură săteşti
Pentru îm bunătăţirea
1 Pe marginea plenarei Comitetului activităţii c a s e lo r de cultură Produsele Fabricii dc conserve din
Ieri, biroul executiv o) Comite
pentru cultură şi artă a oraşului Deva tului regional pentru cultură şi ar cultură. In urma discuţiilor pe mar Deva sînt solicitate şi apreciate dc II A\ (TOHCBIET
ginea referatului prezentat de b i
tă a analizat activitatea caselor roul executiv al Comitetului regio consumatori.
de cultură din regiunea Hune nal pentru cultură şi artă s-a e la In fotografie: I,a magazia fa b ricii U nii şofer i de pe autobuzele
Se poate aprecia că recenta ple uni culturale cu un bogat conţinut îm preună cu consiliul local al sc pregăteşte un nou lot de conserve ce apar ţin de I.G.O. Orăştie
nară a C om itetului pentru cultură de idei, atractive şi mobilizatoare — sindicalelor, pe baza unui grafic, co doara. borat un plan de măsuri pentru pentru expediere in comerţ şi Deva nu respectă orarul
şi artă a oraşului regional Deva a lăspunzînd in tot mai mare măsură m itetul pentru cultură şi artă a trim is La analiza care a avut loc au îmbunătăţirea în viitor o activităţii stabilit. De aceea autobuzele
fost una dintre cele mai bune din cerinţelor şi setei de cui tin ă a oa în lunile de vară in satele Seuleşti, participat şi directorii caselor de caselor de cultură. Foto : A. VOTS circulă după bunul plac al şo
u ltim u l tim p. P articipanţii la plena m enilor muncii Popeşti. C irjiţi. Al masul Sec, Cozia, ferilor-.
ră, m em brii com itetului, directorii de La multe cămine culturale ca Ra- Bircea Mare, Tim pa, Petreni şi al
cămine culturale, bibliotecarii, in polt, Rapolţel, Sîntandrei, Bucea tele form aţii artistice dc amatori
v ita ţii au dezbătut pe larg raportul Mică şi altele, au activat şî activea din oraşele Deva şi Sim eria care au cute, în sala festivă a oraşului, o
com itetului p rivind rezultatele o b ţi ză form aţii artistice bune. care au prezentat pe scenele căm inelor cu l consfătuire cu populaţia. Cu aceas
nute pînă în prezent şi planul de prezentat in faţa colectiviştilor pro turale din aceste sate spectacole de 4CTUALITATEA tă ocazie a fost prezentat nu refe
măsuri pentru activitatea de viitor. grame reuşite, bucurîndu-se de suc un bun nivel artistic, rcalizindu-se rat în legătură eu activitatea sec
D iscuţiile fructuoase purtate pe ces atit în localitate, cît şi în satele astfel şi un fructuos schimb de ex ţiilo r cooperativei, ia r în continua
marginea celor două materiale, pro din îm prejurim i De asemenea, au perienţă între a rtiştii amatori de la re cei prezenţi au vizionat o bo
punerile făcute au dovedit interesul avut loc expuneri pe diferite teme. oraşe şi sate. CT3 Ieri după-amiază, în sala dc joacă", comedie în trei acte (4 gată gamă de modele de îm brăcă
tuturor de a ridica pe o treaptă su simpozioane şi recenzii, concursuri O contribuţie im portantă la des ■ » Icciură a C lubului m uncito tablouri), de Ion D. Şerban, care minte pentru copii, femei şi băr
perioară munca cui tur al-educativă gen „Cine ştie. cîştigă", seri de ex făşurarea a ctivită ţii culturale de pe resc din C itjţir a avut loc o scară s-a bucurat dc m ult succes. baţi, specifice sezonului rece.
de masă in perioada de iarnă. perienţe ştiinţifice, jurnale vorbite, raza oraşului au adus-o intelectualii: de basm: „In e lu l fermecat", susţi Astăzi, a rtiş tii arădeni sînt oas Comisia organizatorică a
călătorii pe hartă şi alte forme eul- învăţătorii şi profesorii, medicii, in nută dc tov. Alexandrina Carabei. peţii m inerilor din Drad, iar în to ii Sfatului popular orăşenesc
tural-artistice. ginerii agronomi şi zootehnist! şi Povestirea a fost urmată de pro
Unele aspecte pozitive In scopul ridicării nivelului de alte categorii dc intelectuali In ma iecţii cu dinfilm c. zilele următoare vor prezenta spec Hunedoara şi secţiunea dc gospo
cunoştinţe al maselor, Comitetul rea lor m ajoritate aceştia au răspuns £7-3 Luni, Com itetul orăşenesc tacolul in localităţile Hunedoara, dărie comunală, împreună cu co
Sebeş, Orăştie şi Haţeg.
In anul acesta pe raza oraşului pentru cultură şi artă a trim is la cu entuziasm chem ării de a contri pentru cultură şi artă dtp E3B Coutinuîndu-şi turneul prin mitetele dc blocuri continuă să
regional Deva au fost obţinute une sate. mai ales in perioada de iarnă, bui la ridicarea neîncetată a nivelu Deva a organizat în sala cinema t ă i regiune, colectivul Teatrului mobilizeze cetăţenii In acţiunile
dc muncă patriotică pentrn săparea
le realizări frumoase privind edu un importaQt număr de intelectuali lui de cultură al maselor tografului „A rta " o conferinţă cu de stat de estradă din Deva pre
carea oam enilor muncii de la sate. de la oraşe — specialişti în diferite tema „A saltu l ştiinţei in A rctica şi zintă astăzi pentru locuitorii haţe- gropilor şi plantarea de pomi or
creşterea şi întărirea conştiinţei lor domenii de activitate — care au sus Avem posibilităţi mai Antarctida*. Numeroşii participanţi gani spectacolul „R cvisla com ori namentali. Numai în ultim ele două
socialiste, cuprinderea lor la diferite ţin u t conferinţe pe teme ale p o liti la conferinţă au urm ă rit apoi cu lor". In zilele urm ătoare spectaco zile s au săpat 280 gropi şi s-au
form e şi manifestări cultuial-eduea- cii interne şi internaţionale, de şti mari. Să Ic folosim! viu interes film ele docum entare: lul va putea fi vizionat şî în loca plantat 150 d ife riţi pomi ornamen
tive inţă popularizată, agricole etc „Moscova — A ntarctida" şi „In lită ţile Hunedoara şi Simeria. tali Dc asemenea s-au îngropat
Dispunînd de o bază materială co Prin comisia de răspîndire a cu Raportul prez.entat In cadrul ple G olful U rşilor A lb i". KHj Pentru a satisface in tr-o
respunzătoare şi care se dez.voltă pe noştinţelor cu ltu ra l-ştiin ţifice au preciind roadele muncii desfăşurate m măsură tot mai marc cerin 3.500 trandafiri.
narei şi participanţii la discuţii, a-
Colectivul Teatrului dc stat
zi ce trece — cele şapte cămine cul fost organizate 22 de în tîln iri ale din Arad a fost ieri oaspete ţele populaţiei, conducerea coope In aceste acţiuni s-au evidenţiat
m em brilor brigăzilor ştiin ţifice cu comitetele şi cetăţenii dc la blocu
turale dc centru, patru biblioteci co pină în prezent, au subliniat faptul le devenilor. In sala „A rta " el a rativei meşteşugăreşti „Retezatul" — Mal stai puţin, poate vine...
ţăranii colectivişti, care au răspuns
munale, 11 cinematografe pe bandă la întrebările şi preocupările aces ION CIOBOTA prezentat piesa „Căsnicia nu-i o din Ha(eg, a organizat zilele tre rile D3, D 4, U 3, U 4, 85 şi altele. ^ — Mă duc. Nu vreau să ajung
îngustă au organizat periodic acţi tora. (Continuare in pag. a 3-a) tirz iu la serviciu...
Desen de; V. M IHAlLESCU