Page 51 - 1964-12
P. 51
Nr. 3099 Pc?g. S
Drumul socialismului
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI DE PARTID DE LA C. S. HUNEDOARA
Zilele trecute, la Hunedoara a avut loc conferinţa organizaţiei de
parlid tic la combinatul siderurgic. La lucrările conferinţei au partici
pat delegaţi aleşi în organizaţiile de partid din secţii şi sectoare, pre
cum si un mare număr de invitaţi. Au participat, de asemenea, tova cu noi
răşii Nicnlac Constantin, secretar al Com itetului regional Hunedoara al
P.M.R., Nicolnc M orarii, preşedintele com itetului U niunii sindicatelor
din metalurgie, Ştefan Constantinescu, adjunct al m inistrului Industriei Me Continua sporire a producţiei şi eu role. P rin strădaniile serviciului
talurgice. Vichcntc Bălan, preşedintele Consiliului regional al sindica
îm bunătăţirea calităţii acesteia de tehnic, se aplică cu succes sistemul
telor, Hogea Brîncovcnnu, prim -secretar al C om itetului orăşenesc Hu pind în mod deosebit de nivelul teh siatistico-m atem atic de urm ărire a
nedoara al P.M.H. nic al procesului de producţie. Acest corelaţiilor in tre fa cto rii tehnologici
'n conferinţă a fost analizată activitatea organizaţiei de la u lti- lucru a fost subliniat în cuvintul şi calitatea m etalului.
alegeri şi piuă în prezent şi s-au ales noul comitet dc partid şi mai m ultor vorbitori la conferinţă. Darea de seamă şi unii dintre par
relegaţii la conferinţa orăşenească de partid Hunedoara. In centrul dez — O ţclarii Itunodoreni — spunea ticipanţii la discuţii au apreciat însă
baterilor. un loc im portant l-au ocupat problemele producţiei de metal. tovarăşul ing. Gheorghe Itâdulescu, că în ce pliveşte niveluil tehnic al
Ca un fir roşu au fost străbătute discuţiile de preocuparea şi dorinţa inginer şef cu oţelăriile — au rea producţiei încă nu s-au valorificat
unanimă de a ridica nivelul re alizărilor pe o treaptă superioară. Au lizat anul acesta sarcina de creşte toate posibilităţile. D irecţia tehnică
fost dezbătute, de asemenea, probleme ale vieţii interne de partid, pro re a indicilor de utilizare stabilită de concepţie nu s^a rid ica t la nive Unul din noile peisaje ale oraşului DevaJ
bleme social-cullurnle. diverse alte aspecte ale muncii şi vie lii siderur- dc Congresul al III-lc a ol partidului lu l cerut. Dacă procesele tehnologi
giştilor din Hunedoara. In m aterialul dc faţă ne vom opri asupra unor pentru anul 1965. A fost posibil acest ce la unele produse nu sînt în j^as
probleme mai im portante, care au reţinut atenţia participanţilor la con lucru datorită îndeosebi folosirii cit cu noile cerinţe tehnice, cu noile
ferinţă.
mărci de oţeluri ce trebuie fabrica
mai depline a capacităţilor de pro te — aceasta e şi din vina serviciu in vederea Pentru anul 1965
ducţie, in tră rii în funcţiune a unor
cuptoare de fabricare a oţelului do lui tehnic al com binatului. Secţiile
mare capacitate, creşterii nivelului productive primesc încă o asistenţă
Bilaiif bogat tehnic al producţiei dc oţel. S-au tehnică sporadică şi în multe ca
aplicat noi metode de lucru la oţc-
zuri sub nivelul cerut de procesul
i
lă rii, dc mare eficacitate, care do de producţie. Unele probleme leh- r e v e l o n u l u
vedesc o preocupare tot mai susţi nico-ştiinţîfîce ridicate de procesul
Colectivul Com binatului siderur liză rii ritm ice a planului. In felul nută pentru introducerea pe scară de producţie nu şi-au găsit încă re In numeroase localităţi din ţară
gic Hunedoara a obţinut anul acesta acesta, fu rn a lişiii au prim it un spri largă a noului în procesul de pro zolvarea, îndeosebi datorita serviciu se lac intense pregătiri în vederea
realizări importante. In cele II luni, jin pieţios din partea secţiilor cu ducţie. La oţelăria M artin nr. 2, un lui de cercetări care desfăşoară o sărbătoririi revelionului. Pe litoral, In parchetele întreprinderii fores apropîat un stoc de 12.000 m c. şi
planul producţiei globale a fost rea care conlucrează. Şi rezultatele ob colectiv condus de m aistrul Ştefan activitate sub posibilităţi. Documen în peste 20 de mari restaurante, tiere din Baia de Criş întrecerea so respectiv 5 000 m c., iar la lemnul ro
lizat in propui ţie de 104.76 la sută, ţinute sînt cit se poate de frumoase : Tripşa, Erou al M uncii Socialiste, a tarea şi propaganda tehnică se des printre care „Modern*'. „V icto ria " cialistă este vie. mobilizatoare. M un tund din fag şi stejar 2.500 ni.c. şi
ia r cel al producţiei marfă s-a de in 10 luni, pe toate furnalele, s-au aplicat o nouă metodă dc sudare a făşoară încă sporadic, mai m ult şi „Z o rile" din oraşul Constanţa, citorii. îndrum aţi de organizaţia de circa 3.000 ni.c. Pentru producţia a-
păşit cu 2.G1 la sulă. dinduse peste economisit 84.558 tone cocs, ceea ce vetrclor, Pc această cale s-a redus prin interesul pei-sonal al unor ca „Pescăruş" din Eforie Nord, „Rod- parlid. lucrează cu eforturi sporite nului 1965 am început exploatarea
sarcinile planificate produse în va înseamnă că întreaga cantitate de tim pul de staţionare cu cca. 509 dre tehnice. na“ din Techirghiol, „C om plex" din pentru înfăptuirea angajamentelor masei lemnoase in parchetele L u
loare de peste 108 milioane lei. S-uu fontă produsă peste plan este reali ore/cuplor, ceea cc a dus la fa b ri Tn conferinţă s-a cerut com itetului Eforie Sud şi „M ureş" din Manga anuale, pentru îndeplinirea şi depă poaia. Gligan, Valea Găinii, Bucu-
produs, peste plan. 7.198 lone cocs zată cu cocs economisit. Totodată carea a 15.000 tone oţel peste plan. de partid să se ocupe mai m ult de lia s-au luat măsuri pentru orga şirea sarcinilor de plan pe 19G4. Ei rcşei-Poduri, Basarabiţa, Şteia, Po
metalurgic, G3.301 tone fontă, 85.9G9 economia suplimentară la preţul de S-au obţinut şi alte succese în acest domeniu al muncii. Sarcinile nizarea cit mai plăcută a acestei işi organizează mai bine munca, fo nei-, B irtin şi Valea Lungă.
tone oţel, 73.681 tone laminate si a l cost este în valoare de aproape 40 domeniul creşterii nivelului tehnic viitoare, sporite a lît cantitativ, cit tradiţionale sărbători: pregătirea losesc mai raţional mecanismele, se — Cc ne puteţi spune despre fe
tele. Fată de plan, productivitatea milioane lei. ai producţiei. Specialiştii de la ser si calitativ, vor putea fi duse la în m obilierului necesar, alcătuirea u- preocupă îndeaproape de eliminarea lul cum este organizată munca in
muncii a crescut cu 4.5 la sulă iar In conferinţă s-a apreciat şi faptul viciul tehnic, oţelăria electrică şi la deplinire în condiţiile cînd posibi nor m eniuri variate şi bogate, a po tim p ilo r neproductivi. Şi Rezultatele parchete ?
)a preţul de cast s-au înregistrat, câ birourile organizaţiilor de bază şi borator nu studiat şî introdus în fa lită ţile tehnice ale com binatului vor m ului de iarnă şi surprizelor oferite nu se lasă aşteptate. Pe graficul în — In m ajoritatea parchetelor pla
numai in zece luni. economii supli comitetele de partid din secţii au bricaţie un oţel superior pentru sape fi pe deplin valorificate. mesenilor. Cele mai bune orchestre trecerii se înscriu zilnic noi şi fru nificate a se exploata în anul 19G5,
mentare de peste 73 milioane lei. pus în centrul preocupării lor p rin locale şi o scrie de form aţii a rtis ti moase succese. In rele 11 luni co unde lu ciul deja a început, munca
Aşa cum s-a arătat in darea de cipalele probleme ale producţiei, ho- ce, printre care ansamblul „B rîule- lectivul întreprinderii şi-a depăşit este organizată in brigăzi mixte. Fo
scamă si cum nu subliniat pa rtici tăi îtoare în realizarea ritm ică a pla Grijă deosebită ţu i“ al Sfatului popular regional si sarcinile producţiei marfă cu 0,7 la losim această lo r mă de organizare
panţii la discuţii, rezultatele econo nului. La oţelăria M artin nr. 2 au Teatrul de stat din Constanţa vor sută. deoarece m uncitorii cu caic lucrăm
mice frumoase obţinute de colecti in tra t în producţie cuptoarele de susţine programe bogate şi atractive Dar paralel cu preocuparea pen in prezent, recrutaţi din diferite le
vul com binatului sînt iodul activită mare capacitate (400 tone pe şarjă) pentru oamenii muncii. tru încheierea anului 19G4 cu un giuni ale ţării, sînt specializaţi în
ţii bogate a întregului colectiv, con nr. 7 si 8. Comitetul de partid din producţiei In regiunea Suceava, revelionul bilanţ cit mai rodnic, m uncitorii, in executarea unor anumite o p e ra ţii
dus cu competenţă de organizaţia de secţie a luat din tim p măsuri în ve va putea fi sărbătorit in 17 restau ginerii şi tehnicienii de la I.F. Baia In unele parchete unde am reuşit să
partid. Comitetul de partid al com derea exploatării raţionale a aces fi T rante. de Criş au acordat o însemnată aten permanentizăm lucrătorii, munca exle
binatului a reuşit să rezolve proble tor agregate. A fost selecţionat şi ţie pregătirii temeinice a producţiei organizată in brigăzi complexe cu
mele economice ridicate în faţa co instruit personalul de deservire a anului viitor Iu b ito rii de drumeţie vor putea anului viitor. Despre acest luciu to plata în acord global. Deoarece a-
lectivului. să concentreze toate fo i cuptoarelor, s-au pregătit utilajele petrece Anul Nou la cabanele Deia, varăşul Coşinelcaţă Oieorghc, ingi ( castă metodă cRc superioară, vom
tele în direcţiile cele mai im portan şi instalaţiile anexă, s-a stabilit re Pârău, Rediu şî Adîncala din re ner şef la I.F. Baia de Criş ne-a spus: lua măsuri să o extindem. Brigăzile
te ale a ctivită ţii de producţie. De a- gim ul de lucru în 7 şi, respectiv. 8 P articipanţii la conferinţă s-au re de utilizare, dobindirea unor indica giunea Suceava, în staţiunile balneo — Din experienţa dobîndită in anii formate sînt omogene. Fiecare esie
semenea, comitetul şi-a exercitat în cuptoare. Ca urmare, în numai 5 zile ferit în cuvintul lor şi la producţia tori economici superiori. Siderurgiş- clim aterice din Valea Prahovei si trecuţi colectivul întreprinderii noas condusă de m uncitori cu experienţă
permanenţă dreptul de control asu după punerea în funcţiune a aces anului viitor, la condiţiile create lii au apreciat strădania colectivului cabanele din Bucegi etc. In acelaşi tre a învăţat că succesele viitoare bogată.
pra conducerii adm inistrative a com tui- cuptoare, s a atins nivelul de pentru ca planul să se realizeze r it de muncă de la I.C.S.H., care a ter timp, o serie de studenţi de la d i depind în mare măsură de felul cum — La obţinerea unor succede fru
binatului. care de altfel, a depus e- producţie proiectat. mic şi la toţi indicatorii. Faptul e m inat execuţia celor două cuptoare ferite institute de învăţăm înt supe este pregătită producţia noului an. moase contribuie din plin şi folosi
fo rtu ri stăruitoare în buna organi Darea de seamă si participanţii cit se poate de firesc, pe de o par de 400 lone pe şarjă cu 5 şi, respec rio r vor petrece noaptea revelionu In toamna anului trecut ne-am pre rea celor moi hune metode dc ex
zare a a ctivită ţii economice. te pentru că sarcinile anului 19G5 tiv, 39 zile înainte de termen. ocupat mai m ult decât in ceilalţi ani ploatare. Ce ne puteţi spune des
la discuţii au scos în evidenţă şi alte lui în cabanele de la Lacul Roşu.
Despre felul cum a ştiut comite succese ale com uniştilor din combi sînt sporite (numai la producţia de Sarcinile sporite pentru v iito r ccr de crearea stocurilor de masă lem pic acest lucru ?
tul de parlid pe combinat să con nat în cc priveşte realizarea sarcini oţel este prevăzut un spor de 370.000 însă ca acestui domeniu dc a ctiv i (Agerpres) noasă, de tei minarea la timp a lu — N-ani scăpai (lin vcdcic aplica
ducă activitatea economică, vorbeşte lor de plan. S-a reliefat experienţa tone); pe de altă parte, anul 1065 este tate să i se acorde mai multă im crărilor cuprinse în planul pregăti rea celor mai bune metode de ex
grăitor urm ătorul exemplu : Colec pozitivă, s-au criticat unele deficien ultim ul an al planului de sase ani portanţă. Combinatul are datoria să rilo r pentru iarnă. Rezultatul ? Sar ploatare a masei lemnoase. In par
tivu l de furnalişti de la secţia a ţe. Bunăoară, s-a criticat faptul că stabilit de Congresul ai lll-le a al depună mai m ult interes pentru a- cinile din prim ul trim estru nu nu chetele Certej. Lupoaia, BasnrabŢa,
11-a a pornit o valoroasă in iţiativă nu toate organizaţiile de partid au partidului şi sideiurgi.şiii lumedoreni sigurarea cu documentaţie, deschi mai că au fost îndeplinite în mod B ucureşti-Poduri, Şteia si Izvoarele
derea fin a n ţă rii şi eliberarea ampla
pyirvndr economisirea cocsului. Fur- urm ărit felul cum .sînt traduse în voi’ să-l încheie cu succese deose samentelor la tdtfte obiectivele pre Utilaje ritm ic încă din prima zi a anului, CrişuLui aplicăm metoda fasonării
naîiştii de nici, la îndemnul comu viaţă holărîrile organelor superioare bite. Tn cuvintul fiecărui vorbitor dar ele au fost si depăşite. De aceea, lemnului în ' trunc hiuri lungi şi in
niştilor, au hotârit să realizeze în de partid şi propriile holărîri, din s-a văzut hotărîrea de a se face to văzute în planul de investiţii. E ne pregătirii producţiei anului viito r catarge. In celelalte parchete, unde
tehnologice cerute şi să fie urm ărită pentru viniîicaţie
tregul angajament la fontă peste care cauză unele măsuri bune, cu tul pentru dobindirea unor realizări cesar apoi sa fie asigurate utilajele i-am acordat atenţie si în (ursul a- această metodă nu o puleni aplica,
plan cu cocs economisit. Comitetul eficacitate sporită, au rămas neapli deosebite. ceslui an. lată ce am întreprins in folosim metoda clasică de fasonare
de partid a apreciat la justa valoa cate. De asemenea, s-a criticai fap Tn sectorul furnale şi aglomerare permanent activitatea constructoru acest sens. Cu multă vreme înainte, a lem nului în parchete. Preconizăm
re această in iţia tivă şi a luat mă tul că în unele birouri ale organi este prevăzut cu în 1965 să se îm lui, să existe mai multă (elaborare Industria noastră constructoare de conducerea întreprinderii. îndrumată să extindem apoi fasonarea concomi
suri pentru ca furnaliştii să lie ajm zaţiilor de ba/.ă nu s-a desfăşurat o bunătăţească toii indicatorii econo între beneficiar şi executant pentru maşini a început să producă o gamă de organizaţia de partid, a întocm it tentă a lemnului de luciu cu cel de
taţi. O rganizaţiile de parlid de la muncă colectivă, din care cauză mici. A ltfel spus, aceasta înseamnă ca soluţiile date să fie la cel mai largă de utilaje pentru vinificaţie. un plan de măsuri cu responsabili loc.
ooeserie, fabricile de aglomerare, probleme im portante ale vieţii de că trebuie produsă fontă mai m u l înalt nivel. De asemenea, trebuie Astfel, la Uzinele „Tehnofrig" din tăţi. Planul a fost defalcat pe par — Cc aţi întreprins in legătură cu
transporturi şi întreţinere au fost tă decît în amil în curs, cu un con luate măsuri care să asigure ntinge- C luj s-au realizat de curind instalaţii chete. unde a fost îmbogăţit cu noi asigurarea unor condijii bune dc trai
îndrum ate să acorde toată atenţia partid si economice nu şi-au găsit sum d e 'm a te rii prime şi materiale rea cit mai repede a param etrilor centrifugale pentru Limpezirea v i măsuri. Pentru aplicarea la tim p n m uncitorilor ?
ca lităţii produselor, precum şi rea cea mai buna rezolvare. mai scăzut, de o calitate mai bună. prevăzuţi in proiecte. nului şi pentru tratarea termică a a- măsurilor prevăzute în plan a lost — Tonte cabanele au fost revizui
N u-i deloc uşor. Dar oamenii au a- ☆ cesluia, pentru scoaterea de pe cior mobilizat întregul colectiv de mun te şi reparate. Pe lingă (ele vechi în
rătat că se poate. E prevăzut să se T.tiind cuvintul ia lucrările confe chine a boabelor şi zdrobirea lor şi că. în frunte cu comuniştii. Ca atare, parchetele Certej. Burureşci-Poduri
Calitatea — repare capital furnalul nr. 2 şi fa rinţei, tovarăşul ing. Nicolae Cons prese pneumatice necesare procesu în prezent se poate spune că toate s-a amenajat un punct sanitar. Au
s-au construit altele. Tot la Certej
măsurile au fost traduse in fapte, câ
brica de aglomerare nr. 1. Experien
lui de vinificaţie. De asemenea, la
tantin, secretar al C om itetului regio
ţa dobîndită anul acesta la reoara-
pentru anul 19G5 sînlem temeinic
ţia capitală a furnalelor nr. G şi 7 nal Hunedoara al P.M.R., a apreciat Uzinele mecanice din Tim işoara s-au pregătiţi. fost reparate magaziile pentru a li
mente de la parchetele Valea G ăinii,
produs o scrie de alte utilaje pen
succesele obţinute de siderurgişti in
obiectivai nr. î va ajuta colectivul de siderurgişti realizarea v-arcînilor dc plan pc anul tru prelucrarea strugurilor, printre — Pc ce a(i pus accentul ? Certej şi Bucureşei-Poduri. Au fost
să execute lucrări în termen scurt
— După cum era şi firesc, accentul
si de calitate bună. Pe lingă acestea 19G4. V orbitorul a subliniat faptul care instalaţii de descărcat, precum principal l-am pus pe asigurarea construite beciuri pentru cartofi.
şi schimbătoare de căldură pentru
se vor lua măsuri (rle fapt o parte că succesele pc tărîni economic şi Punctele alim entare sînt bine apro
M u lt s a discutat în conferinţă în talurgice Cind spunem calitate nu s-au şî luat) ca la toate furnalele să politic obţinute dc organizaţia de must. stocurilor de masă lemnoasă nece vizionate cu alimente. In parchetele
ju ru l calităţii produselor. S-au ară ne referim numai la declasate sou crească temperatura aerului insuflat, partid de la C. S. Hunedoara sînt Cu aceste utilaje, realizate la ni sară prim ului trim estru. In acest Valea Găinii, Certej, Izvoarele C ri-
tat unele succese obţinute de furna- rebut, ci şi la noi mărci de oţeluri, în paralel cu creşterea consumului rezultatul efortu rilo r depuse dc m un velul tehnicii înaintate, se dotea sens. imediat după ce am cunoscut şului, Basarabiţa, Bueureşci-Podurî
1 isti în reducerea declasatelor, de o- la realizarea planului sortim ental, de gaz metan. citorii, inginerii şi tehnicienii din ză noile combinate de vinificare (are în prelim inar noile sarcini, am tre cabanele au fost dotate cu aparate de
tcla ri şi lam inntori în micşorarea la aspectul produselor La Hune — Pentru amil v iito r — spunea toate secţiile, şi in prim ul rind dc se construiesc în m arile podgorii ale cut la pregătirea parchetelor pentru radio, biblioteci, cutii sanitare etc.
rebutului. A fost evidenţiat colecti doara s-au obţinut unele realizări tovarăşul ing. Valentin Hăileanu, şe comunişti, care s-au situat in fru n ţării, in acest f<*l tonte operaţiile pro exploatare. Este vorba de cele ce u r
vul de cocsari, care n reuşit să r i Inimoase la toate aceste cerinţe ful fabricii de aglomerare nr. 1 — tea tuturor acţiunilor de creştere a cesului dc vinificare urm înd să fie mează a intra în producţie în anul Aş sublinia şi faptul câ lucrători
dice rezistenţa cocsului la 71,5 pro Gama de laminate, dc pildă, s-a lăr trebuie urgentată reparaţia capita m aturită ţii organizaţiilor dc partid. mecanizate. 19G5. lor li s-au dat mănuşi, genunchere,
cente la toba Miemn, faţă de 71 git cu 87 profite noi, din care 4 o- lă a concasorului dc cocs, trebuie a- A fost apreciată activitatea depusă (Agerpres) Ţinînd seama de condiţiile de ex col ţari, căşti de protecţie cu capi-
procente, cit prevedea hotărârea con conomicc. S-ou asim ilat mărci noi chi/.iţîonat cocsul mărunt necesar şi dc comitetul de partid şi conduce ploatare, pentru fiecare parchet au şoane.
ferinţei de partid trecută. dc oteluri, .s-a trecut la fabricaţia accelerate proiectele dc moderniza rea com binatului pentru aplicarea şi fost fixate cele mai judicioase pro Măsurile aplicate plnâ în prezent»
Rezultate bune pe linia calităţii au unor oţeluri aliate in cuptoare M ar re a fabricii. generalizarea unor in iţiative valo cese tehnologice. S-au amenajat şi au făcut ca producţia anului v iito r
roase, cum ar fi economisirea coc
obţinut colectivele de oţelari, care tin. Totuşi, in cc priveşte calitatea, — Că avem posibilităţi su reali sului, punerea în funcţiune a cup Instalaţie pentru construit căi de acces şi drum uri pen să fie temeinic pregătită. Ca urmare,
în ultim ul tim p au reuşit să fabri mai sînt multe de făcut In prim ul zăm exemplar sarcinile de plan in tru sros-apropîatul lem nului. In par colectivul nostru îşi va realiza in
ce un oţel de rulm enţi la nivelul rind trebuie acţionat pe linia m ic anul viito r — spunea tovarăşul ing. toarelor M artin nr. 7 şi 8 ş» altele. chetele Gligan, Lupoaia, Bucureşci- anul 19G5 sarcinile de plan In mod
Tovarăşul Constantin a subliniat determinarea
cerinţelor tehnicii actuale. Colectivul şorării rebutului, care atit la oţclă- Nicolac Agachi, directorul general Podui i. Basarabiţa şi Valea Găinii ritm ic, lună de lună.
de la oţelăria M artin nr. 1 a redus rii, cil şi la laminoare se menţine ul com binatului — o demonstrează necesitatea de a se acorda in v iito r s-au term inat lucrările de montare
sim ţito r procentul de rebut la oţe într-un procent ridicat. Şi-apoi, chiar însăşi faptul că multe secţii lucrea mai multă atenţie problemei îm bu încărcăturii L. DEMETER
lul aliat si la oţelul pentru electrozi dacă realizăm cerinţele calitative ză deja cu indicatori la nivelul a- n ătăţirii calităţii produselor sub toa a funieularelor Wissen ; ele au şi
de sudură. De asemenea, s-au obţi ale normelor tehnice, nu trebuie să nulul 19G5. S-au făcut im portante te aspectele, însuşirii lucrului în 8 în cubilouri intra t în funcţiune. Ne-am preocupat
nut rezultate frumoase în fabricarea nc m ulţum im cu a tit: să iacem tot pregătiri pentru perioada de iarnă. cuptoare la oţelăria M artin nr. 2. apoi de recrutarea braţelor de muncă
oţelului a lia t pentru ţevi. cc nc stă in putinţă pentru ca oţe Totuşi, în această direcţie mai a- respectării obligaţiilor contractuale, Un colectiv de cercetători de la necesare exploatării masei lemnoase Un
„O in s u fic ie n t preocupare pentru lu rile fabricate Ia Hunedoara să în vcm dc lucru; c necesar să se u r îm bunătăţirii a ctivită ţii dc concepţie. Institutul de fizică atomică din Bu
problemele de calitate — se spune trunească condiţii calitative Ia n i genteze lucrările la tunelul de dez De asemenea, a recomandat furnaliş- cureşti a construit şi experimentat (lin noile parchete. In acest scop, au
fost trim işi delegaţi In diferite le n o u tip d e
în darea de seamă — au avut con velul cerinţelor tehnicii avansate. gheţ nr. 2, la macaralele portal de lilo r să continue acţiunea de eco cu succes, la Uzinele „T ractorul", o
ducerile fa b ricilo r de aglomerare, Există toate condiţiile pentru a- la fabrica dc aglomerare nr. 2, la nomisire a cocsului şi în anul v ii instalaţie bazată pe izotopi radioac giuni ale ţării, care au recrutat un
care nu au reuşit să im prim e su fi ceasta; agregatele hunedorene, dc o închiderea halci prelungite dc la tor, făcînd tot ce Ic stă în putinţă tivi necesară determ inării încărcătu înseninat num ăr de m uncitori. Acest v a g o n -c iste rn ă
cientă disciplină în respectarea pro înaltă tehnicitate, perm it obţinerea bluming, la asigurarea necesarului pentru ca întreaga cantitate dc fon rii în eubilourile de oţel. Noua apa lucru ne-a dat posibilitatea să fo r
cesului tehnologic, ceea ce a condus unor performanţe ridicate. Trebuie de calcar. tă peste plan să fie realizată cu cocs ratură perm ite efectuarea unui con La Uzinele „23 August** din Ca
la fabricarea unui aglomerat cu va îm bunătăţită activitatea pe linie dc economisit. trol continuu, dînd astfel posibilita măm brigăzi mixte şi să începem din
E nevoie, dc asemenea, să se a-
ria ţii m ari la rezistenţă si ba/iciiate". C.T.C. E nevoie să crească m ult ro corde mai nuiltă atenţie creşterii n i ŞT. VRAN NAY tea ca nivelul să fie m enţinut mereu vreme exploatarea noilor parchete. pitală, s-a realizat de curind un tip
— La oţelăria M artin nr. 1 — lul serviciului C.T.C. prin întărirea adjunct al şefului comisiei Ca urmare, pină în ziua de 10 de nou de vagon-cisternă cu o capacita
velului profesional al oamenilor. Pe constant şi prin aceasta să se asigure
spunea tovarăşul Iov Traian, secre acestuia cu cadre bine pregătite pro această linie vor fi organizate cursuri economice a C om itetului regional o funcţionare precisă a cuptoarelor. cembrie ani reuşit să creăm la lemn te de 60 m c. El este destinat trans
tarul com itetului de partid de la a- fesional şi cu experienţă îndelunga dc ridicare a cunoştinţelor profesio dc partid despicat in fazele fasonat şi scos- p o rtu rilo r de produse petroliere, ia r
ceastu secţie — s-a redus rebutul tă în producţie. Trebuie, de aseme ing. N. ANDRONACHE (Agerpres)
nale, ia r pentru m aiştri vor avea loc prin adaptarea unor g a rn itu ri inte
la oţelurile aliate şi calmate. E, de nea, su se depună mai multe stră reexaminări. Asemenea acţiuni am
sigur, un lucru bun, pentru câ aces danii in ce priveşte realizarea sor mai avut.în combinat, dar po alocuri rioare — cauciucare, metalizare ele.
te oţeluri sînt mai greu dc fabricat. tim entelor, cu a lît mai m ult cu cit au fost caracterizate dc formalism. — se poate folosi şi la diverse pro
Hău este câ la oţelurile nccalmate o seric de produse ale C. S. Hune Dc aceea trebuie luate măsuri care duse chimice. Caracteristica boghiu-
rebutul a crescut dc peste 2 ori faţă doara sînt destinate exportului. să combată orice atitudine dc sub tui perm ite noului vagon să fie u ti
dc admis. Acest lucru işi găseşte ex P livin d realizarea planului sorti apreciere a (urm elor de invâţâm înt. lizat pe lin ii cu ecartament nor
plicaţia în faptul că organizaţia noa mental, în activitatea com binatului Trebuie pornit de la faptul că agre
stră dc partid a scăpat din mină s-au înregistrat unele deficienţe. O gatele dc inaltă tehnicitate, pc care mal şi larg (1.435 şi 1.524 mm.). Prîn
problema calităţii ; am acordat aten noi Ic avem, nu pot fi stăpinite dc- perfecţionarea echipamentelor de
ţie oţelului special, neglijind com serie dc m aici de oţeluri şi tipo-di- cit de cadre cil o înaltă calificare rulare şi frinare s-a obţinut şi o
plet oţelul calmat. mensîuni de laminate nu s-au rea
lizat în cantităţile şi ia termenele O deosebită atentie vom acorda in J*iî«V ţ? SA u viteză sporită pină la 120 km. pe
La oţelăria M artin nr. 2, dimpo contractuale. Cele mai multe nea anul v iito r calităţii In acest sens, oră, faţă de numai 100 km pe oră,
trivă , nu şi-a găsit rezolvarea ela junsuri în această direcţie le-a pro pc lingă măsurile cc sc vor lua pc
borarea şi turnarea oţelului cal vocat sectorul oţelârii; aici, datori linia fiecărei secţii p rivind respec cit aveau vechile tip u ri de vagoa-
mat. Aici trenurile de turnare s-au tarea tehnologiilor de fabricaţie, va m ne-cîsternâ produse în uzină. Deşi
pregătit necoi espunzâtor. iar hala, tă dozărilor necorespunz.ătoai e. aba fi în tă rit serviciul C.T.C. prin re are capacitate mai mare decît
ca urm are a neritm îcilăţîi elaboră terilor de la procesul de elaborare, partizarea în organele acestui ser i - vagonul-cislei-nă realizat pină acum
rii, a fost suprasolicitată. Toate n- făt şî altor deficienţe de natură teh viciu a unor cadre capabile, cu ex H f
c est ea s-au răsfrînt negativ asupra nologică sau organizatorică, se ela perienţă, care să poată determina noul produs este cu 2 tone mai uşor.
ca lită ţii oţelului. Vinovat pentru de borează mărci de oţeluri în afara îm bunătăţirea calităţii. De multă a- La construcţia lui s-au folosit penii u
păşirea rebutului se face şi comite program ului, ceea ce face să nu se tenţic in această direcţie sc voi bu BWffl gB»’ prim a data in ţară oteluri aliate cu
tul de partid din secţie, care n-a reu realizeze planul sortim ental. De a- cura în special sectoarele oţelârii şi jgaw rezistenţe sporite şi table superioa
şit să determine conducerea tehnico- semenea, deficienţe in realizarea sor laminoare. m■ re îm binate prin sudură automată
adm inislrativă să ia asemenea mă tim entelor planificate au fost croa Discuţii fructuoase s-au purtat a- /IH A r „
suri care să ducă la folosirea cores te şi de lipsa de sincronizare din poi în ju ru l reducerii consumurilor si semiautomată.
punzătoare a m ijloacelor tehnice de tre laminbarele blum ing şi de semi de m aterii prim e şi materiale, folo Noile vagoane pot fî prevăzute pe
control a producţiei cu care este do fabricate. s ilii intensive a agregatelor, îm bu • - * .• ■ 1g& } ■ ■ -A f . < • £ , jk ) tim pul iernii cu insialaţii speciale
tată oţelăria. Nu este urm ărită tem n ătăţirii calităţii reparaţiilor. S-au de încălzite a produselor.
peratui a de evacuare a şarjelor, nu P articipanţii la discuţii au cerut făcut propuneri valoroase, s-au dat
se respectă întocmai regimul termic organizaţiilor de partid de la oţelă- sugestii. Vagonul cisternă este realizat la
si dc turnare, ceea cc, bineînţeles, rii şi laminoare sâ se ocupe mai Un loc im portant în lucrările con nivelul tehnicii înaintate, el fiind
duce la rebut. m ult tle prob Ierna realizării planu ferinţei l-au ocupat investiţiile. In La laminorul de 800 mm al C.S. Hunedoara lucrează şi echipa condusă de comunistul loan comparabil cu vagoane sim ilare pro
— Calitatea este un indicator com lui sortim ental, să ia asemenea mă darea de seamă şi in cuvintul dele Sandu. Organîzindu-şi bine munca şi lucrînd cu hărnicie, membrii acestei echipe reuşesc să obţină re duse în alte ţâri cu experienţă în
plex — spunea în cuvintul său, to suri care să conducă la respectarea gaţilor s-a apreciat faptul că pune zultate din cele mai frumoase. acest domeniu.
varăşul ing. Ştefan Constantinescu, procesului tehnologic, la îmbunătă rea în funcţiune a noi capacităţi de latâ-i, în fotografia de faţă, con$fâtuindu-se înainte de începerea lucrului. (Agerpres)
adjunct al m inistrului Industriei Me- ţirea colaborării dintre secţii. producţie a permis sporirea indicilor