Page 52 - 1964-12
P. 52
Nr. 3099
Pag: I Dru mul socialisnu/lai
G u y a n a B rita n ică
T A R E S IT U A Ţ IE C O N F U Z A
tui ională prin care să se asigure re
GEORGETOWN
14 (Agerpres).
Guyana
Britanică
Situaţia din
jo rită ţii populaţiei din Guiana B ri
după alegerile parlamentare rămîne prezentarea în sinul guvernului a ma
confuză. G uvernatorul Guyanei B ri tanică. Din partea opoziţiei, rem ar
tanice, englezul Richard Luyt, a că agenţiile occidentale de presă, se
anunţat oficial că a cerut lui For- fac intense pregătiri pentru a im
Plecarea din belgrad încheierea lucrărilor Pe calea intecrării bes Buinham , liderul p artidului de pulsiona crearea ţinui nou guvern
al Guyanei Britanice şi pentru a în
opoziţie, Congresul naţional al po
u
lătura astfel guvernul condus
de
a delegatei CC. al P.M.R. economice Irak— R. A. U. porului, să formeze îm preună cu Chcddi .Jagan. Forbes Burtnham a
P aitidid „Forţa U nită", un guvern
Congresului U. C. I. CAIRO 14 (Agerpres). — de coaliţie. In acelaşi timp, Chcddi dat publicită ţii un comunicat în care
face cunoscută intenţia sa de a sta
BELG RAD 14 — Corespondentul de Petar Stambolici, membru al Co La 13 decembrie a iuat sfirşit la Jagan, prim ul m inistru al Guyanei bili „o democraţie consultativă".
Britanice şi lider al P artidului popu
Agerpres, C. Oprică, transmite : m itetului Executiv ol C.C. al U .C I. BELGRAD. — Corespondentul reales în funcţia de secretar gene Cairo conferinţa reprezentanţilor Chiar în condiţiile cind un guvern
La 14 decembrie a părăsit Belgra preşedintele Veeei Executive Fede Agerpres, C. Oprică, transmite : La ral al U niunii C om uniştilor din Iu R.A.U. şi Irak în problemele uniunii lai- progresist, partid care a în tru n it de coaliţie va fi impus în Guyana
dul, îndreptindu-se spre patrie, de rale, Ştefan Doronski, membru al 13 decembrie, s-au încheiat la Bel goslavia. economice dintre cele două ţări. Cele cel mai mate număr de voturi, ne- Britanică peste capul guvernului le
legaţia CC. al P artidului M uncito C.C. al U.C.I., vicepreşedinte al Ve- grad lucrările celui d e a l V llI-le a Plenara a ales, de asemenea, Co două părţi au hotă rit să înceapă con putînd însă obţine m ajoritatea abso gal, mi se prevede, p o triv it agenţiilor
resc Romîn, condusă de tovarăşul Ni- cei Executive a Jtepubliciii Serbia. Congres al U niunii Com uniştilor din m itetul Executiv al C.C. al U C I., strucţia în comun a unei şosele între lută pentru a forma singur guvernul de presă, că acest guvern va puica
colae Ceauşescn membru al Biroului Pină la frontieră, delegaţia a fost în Iugoslavia. Delegaţii la Congres au form at din 19 persoane: Iosip Broz Cairo şi Bagdad şi să-şi sporească conduce ţara nesocotind partidul
Politic, secretar al C C. al P.M.R., ales Comitetul Central alcătuit din Tiio, V la d im ir Balcarici, Ivan Goş- se menţine pe poziţia sa, refuzind
soţită de Arso M ilatovici, ambasado schim burile comerciale. Conducătorul popular progresist care deţine cel
care a participat la Congresul al 155 membri, precum şi Comisia de nîalc, Blajo I'ovanovici, Edvard K a r- delegaţiei R.A.U., Habib Shukair, m i să demisioneze. In li-u n mesaj adre mai mare număr de deputaţi în par
V llI-le a al U niunii Com uniştilor din rul R.S.F. Iugoslavia în R P. Romină Control şi Comisia de Revizie ale deli, Lazar Kolişevslci, Boris K rai- nistrul economiei, a declarat că ţara sat m in istru lui coloniilor al M a rii lament.
Iugoslavia. şi Aurel Mâlnăşan, ambasadorul R.P. U.C I. A fost, de asemenea, adoptat ger, M îlia M arinko, Ţ vietin M iato- B ritanii, Cheddi Jagan a cerut aces
La plecare, delegaţia a fost salutată Romine, in R.S F. Iugoslavia. documentul fin al al Congresului — vjei, Djoko Pailcovici, D ju ro Puţar, sa va im porta cantităţi im portante
Rezoluţia cu p liv ire la sarcinile de Aleksandar Rancovici, Petar Stam de tutun irakian. tuia să găsească o form ulă consti -a- r,
v iito r ale U niunii Com uniştilor din bolici, Milca Şpiliak, M ialko Todo- Comunicat comun
Iugoslavia. rovici, Krste Trvenkovslci. Iovan etiopian-zambian
Veselinov, VeliUo V lahovici, Sveto-
In prim a şedinţă plenară a noului
D ezb aterile C.C. a! U.C.I., care a avut loc în zar Vukm anovici. Astăzi se deschide la Paris
aceeaşi zi, Iosip Broz T ito a fost Edvard K ardeli, Aleksandar Ran- AD D IS A BEBA 14 (Agerpres). —
kovicî şi Velîko Vlahovici au fost Preşedintele Zambiei, Kcnneth
A d u n ă rii Generale a O . N. U . aleşi secretari ai C om itetului Central Kaunda, şi-a încheiat vizita oficială
al U niu nii C om uniştilor din Iugo Sesiunea N . A . T. O . de cinci zile pe care a fâcut-o in
NEW YORK 14 — Trim isul spe la apropierea soluţionării acestei slavia.
cial Agerpres, I. Gălâţcanu trans probleme importante. Prima şedinţă a noului A u fost, de asemenea, aleşi pre Etiopia.
mite : M inistrul de externe al Indiei, Sar- şedinţii şi secretarii Comisiei de Con PARIS 14 (Agerpres). — S.U.A., pe de o parte, care insistă In comunicatul comun, dat p u b lici
Dezbaterile A dunării Generale dar Swaran Singh, a menţionat in parlament kenyan trol şi Comisiei de Revizie ale U.C I. Capitala Franţei cunoaşte de sîm- asupra păstrării controlului politicii tăţii la Addis Abeba, se spune că,
O N .U . au in tra t in cea de-a treia cuvintarea sa printre cele mai im Cuvintarea de închidere a Con bătă o febrilă activitate diplom atică nucleare şi Franţa, pe de altă parte, în cadrul convorbirilor care au avut
săptâmînă. Prim ul vorbitor in şedin portante probleme ale vieţii interna N A IR O B I 14 (Agerpres). — gresului al V lII-le a a l U n iun ii Comu p rile ju ită de deschiderea — m arţi 15 dornică să-şi creeze o forţă nucleară loc, îm păratul Etiopiei, Haile Selas-
ţa de luni dimineaţa a fost A iberto ţionale necesitatea lichidă rii colonia Preşedintele Republicii Kenya, n iştilor din Iugoslavia a fost rostită decembrie — a sesiunii C onsiliului independentă. Această problemă este
j-Ierrarte m inistrul pentru relaţiile lism ului şi rasismului, a diferenţelor Jomo Kenyatta, a deschis luni, in de Iosip Broz Tito. secretar general m inisterial al N.A.T.O, La actuala se reluată luni de 'ziarul „Le Figaro", sie, şi preşedintele Zambiei, Ken-
externe al Guatemalei. Au lu.it apoi economice crescînde intre statele dez mod solemn, prim a şedinţă a noului al U niunii Com uniştilor din Iugo siune participă 45 de miniştr i de ex care scrie că „ostilitatea Franţei faţă neth Kaunda, au examinat o serie
cuvintul Adam Rapacki. m inistrul a- voltate şi cele in curs de dezvoltare. parlam ent republican. El a făcut o slavia. terne, ai apărării şi finanţelor din de proiectul de creare a F N M. ră- de probleme de interes comun, pre
facerilor externe al R.P. Polone. M i U ltim ul vorbitor din şedinţa de di amplă expunere asupra p o liticii v ii Duminică seara. C.C. al U.C I. a cele 15 ţări membre ale alianţei at mîne în picioare. Pentru Franţa ara cum şi probleme p rivin d unitatea
nistrul polonez a propus convocarea mineaţă a fost m inistrul afacerilor torului guvern, subliniind că, in do oferit o recepţie în cinstea delega lantice. tă „Lc Figaro", atit planul W ilson
unei conferinţe a tutu ro r statelor externe al Republicii Gabon, Picrre meniul re la ţiilo r externe, „Kenya va ţilo r la Congres si a oaspeţilor de P articipanţii la sesiune vor dis cit şi proiectul american nu fac <ilt- africană.
europene, la care să participe U niu Avaro. duce o politică de neutralitate pozi peste hotare. cuta în cele trei zile aceleaşi pro •ceva decît să consacre monopolul Cei doi oameni de stat. menţio
nea Sovietică şi Statele Unite, în sco 'ir tivă şi de neangajare". Tara va con bleme legate de relaţiile din cadrul nuclear american". nează comunicatul, s-au pronunţat
pul studierii problemei securităţii tinua să colaboreze strins cu statele O bservatorii politici din capitala
NEW YORK 14 — T rim isul spe- alianţei, probleme m ilitare, economi categoric îm potriva oricărei acţiuni
europene in ansamblu) ei. E) a cri ria l Agerpres, I. Gâlăţeanu, trans- din A frica răsăriteană şi va rămîne ce şi unele aspecte ale actualei si Franţei sînt de părere că sesiunea „care ar putea ameninţa dezvoltarea
ticat planurile de creare a forţei nu mite : credincioasă cartei Organizaţiei U n i întrevederile tuaţii internaţionale. Un element nou N.A.T.O. din acest an nu va aduce paşnică a continentului african şi ar
cleare m ultilaterale a N.A.T.O. ară- Luni dimineaţa m inistrul afaceri tăţii Africane". „Vom continua să al acestei sesiuni îl constituie, fără surprize. Este de prevăzut că din a- încălca îndeosebi p rin cip iile respec
tînd că aceasta va deschide o nouă lo r externe al R.P. Romine, Corne- îndoială apariţia pe scena politică ceste dezbateri nu va rezulta nici o
perioadă de tensiune şi o nouă fază liu Mănescu a avut o întrevedere cu m ilităm pentru soluţionarea proble lui DeanRusk laParis atlantică a lui Patrick Cordon W al- hotărîre practică. Referindu-se la a- tă rii in te g rită ţii teritoriale a state
a cursei înarm ărilor în Europa. Abor- melor africane de către africani în ker, m inistru de externe în guvernul ceasla. ziarul „Le Monde" relevă că lor şi neamestecului în treburile in
Philippe TaUla, m inistru de externe laburist britanic. De fapt el va fi ora
dînd problema dezarmării el a de al Libanului. şişi'’, a declarat preşedintele şi a PARIS 14 (Agerpres). — torul aşteptat cu cel mai m ult in „sesiunea va fi mai puţin animată ca terne ale altor ţări". Ei şi-au re a fir
clarat că Polonia va fi gata să ia Cu acest prile j au fost discutate adăugat, totodată, că „prin interm e Secretarul Departam entului de Stat teres în cadr ul dezbaterilor* generale. deobicei, întrucît unele din proble mat hotătirea de a s p rijin i' mişcările
parte Ia orice tratative care vor duce probleme interesînd cele două ţări. diul Organizaţiei N aţiunilor Unite, al S.U.A., Dean Rusk, care a sosit De la W alker, ceilalţi participanţi mele care vor fi luate în discuţie nu de eliberare naţională din ţările care
Kenya îşi va aduce aportul la apă dum inică la Paris, pentru a lua par vor căuta să afle mai am ănunţit po se află încă sub dominaţie colonială
te la sesiunea Consiliului m inisterial sînt coapte pentru a-şi găsi o re
rarea păcii mondiale". al N.A.T.O., a avut in cursul dupâ- ziţia guvernului laburist br itanic faţă zolvare in cursul actualei sesiuni a şi au condamnat politica de apar
Referindu-se la problemele de po amic/.ii prim ele discuţii neoficiale cu de m ult controversata problemă a C onsiliului m inisterial al N.A.T.O." theid dusă de guvernul sud-alrican.
m ultilate
creării forţelor nucleare
Sesiunea Consiliului general al F.I.R. litică internă, Kenyatta a arătat că m inistrul de externe al Italiei. Giu- rale.
principalul obiectiv îl constituie seppe Saiagat şi cu ministr ul de ex
terne al Portugaliei. F. Nogueira. In Pe plan m ilita r, chestiunea cea
„realizarea bunăstării pe plan naţio mai sensibilă şi asupra căreia vor
V IE N A 14 — Coi espondenlul A- treprinse în legătură cu i ca de-a cursul acestor întrevederi au fost
gerpres St. Deju, transm ite : 20-a aniversare a victoriei asupra nal", munţionînd că pentru realiza analizate unele aspecte alo re la ţiilo r avea loc discuţii mai ample, va fi
Duminică şi-a încheiat lucrările fascismului. rea acestei sarcini este necesară „con din cadrul IV.AT.O., problema fo r pr oblema structurii m ilitare şi a con
la Viena sesiunea C onsiliului gene Din It.P. Itumînă la sesiune a par centrarea tuturor energiilor şi par ţelor nucleare m ultiraterale, in lu ducerii acestei organizaţii. Se ştie că
ral al Federaţiei internaţionale a Re ticipat Gheorghe Vasilichi. preşedin mina recentelor convorbiri de la în u ltim u l tim p unii membri ai alian
zistenţilor (F.I.R ). la care au p a rti ticiparea unui număr tot mai mare Washington, dintre preşedintele Jo ţei atlantice, in frunte cu Franţa au
cipat reprezentanţi din 19 ţări. Se tele Com itetului foştilor deţinuţi an de africani la viaţa economică hnson şi prem ierul britanic, Harold cerut punerea în discuţie a refor mei
tifascişti. ţării". N.A.T.O., m otivîndu-şi cererea prin
siunea a examinat activitatea F.I.R, Wilson, relaţiile Est-Vest, situaţia
din Asia de sud-est şi din Congo. aceia că sistemul de conducere al
de la cel de-al patrulea Congres, pactului A tlantic este „depăşit".
In cursul zilei de astăzi secretar ul
precum şi unele acţiuni ce vor fi în- Departam entului de Stat al S.U.A.. In ce priveşte problema foiţei nu
Presa britanică despre Congresul Dean Rusk. va fi prim it succesiv de cleare m ultilaterale, arată agenţia
Demisia guvernului m inistrul de externe al Franţei. Coli France Presse. ea va fi evocată dar
devenit
nu aprofundată, întrucît a
ve de Mui ville, de prim ul m inistru
izraelian anual al Partidului laburist Pompidou şi dc generalul de Gaulle. clară opoziţia care există între
LONDRA 14 (Agerpres) —
TEL A V lV 14 (Agerpres). — M ajoritatea ziarelor britanice acor treprinzătoare şi hotârîtă, fapt pe
-L u n i seara, guvernul Izraelului s-a dă largi spaţii lucrărilor celui de-al care conservatorii nu-1 pot trece cu P o ziţia C a m b o d g ie i
în tru n it într-o şedinţă extraordinară, 63-lea Congres anual al Partidului vederea fără prim ejdie.
în cadrul căreia prim ul ministru, laburist, care s-au încheiat duminică rteferindu-se la discursul lui Ha în tra ta tiv e le c u S . U. A.
Levi Eshlcol, şi guvernul său şi-au la Brighton. rold Wilson şi a altor lideri laburişti
prezentat demisia, Încă de duminică Ziarul „Sundav Citizen" apreciază rostit la congres, ziarul „Financial PNOM PENH 14 (Agerpres). — suferite dc Cambotlgia în urma aces
seara, la şedinţa C om itetului Cen Times” subliniază că „guvernul va La 13 decembrie, agenţia cainbod- tor atacuri. Totodată, se cere elibe
că Congresul de la Brighton mar
tral al partidului de guvernămint, chează pentru guvernul laburist trebui să dea prioritate problemelor giană de presă a transmis un comu rarea tuturor cam bodgicnilor ares
Mapai, acesta anunţase că, în ca „sfîrşitul începutului" şi râ in pre economice dacă doreşte să menţină nicat p iin care se face cunoscută taţi ilegal de autorităţile din V ie t
zul în care se hotărăşte redeschide zent guvernul „este solid însrăunat". vreme îndelungată avansul net in fa poziţia guvernului Cambodgiei la namul de sud, precum şi încetarea
rea anchetei în „afacerea Lavon", „Următoarea problemă importantă, voarea sa indicat de sondajele opi tratativele cu reprezentanţii S.U.A., transm isiunilor postului clandestin
el va demisiona. .serie ziarul, este de domeniu) poli niei”. Ziarul îşi expr imă păr erea că. care au început de citeva zile la cambodgian. Cambodgia va respin
Noile fapte vin să confirm e agra ticii externe şi se referă la forţa în cazul în care guver nul ar anunţa Del hi. în vederea rezolvării diferen ge în continuare propunerea de crea
varea conflictului din cadrul condu m ultilaterală şi la echipajele m u lti noi măsuri de austeritate. „încrede delor existente între cele două ţări. re a comisiei internaţionale de con
cerii partidului de guvernăm int Ma naţionale' rea în el va scădea" Pe dc altă par In prim ul rînd, guvernul cambod trol la frontierele Cambodgiei. In
pai între Levi EshUol şi fostul pre Unele ziare analizează drum ul par te. „D aily Telcgraph" consideră că gian cere să înceteze atacurile îm această pr oblemă, după cum s-a mai
mier, David Ben Gurion. El există curs de Harold Wilson de la venirea ., tot ceea ce s-a spus despre inten potriva satelor situate în regiunile anunţat, guvernul cambodgian a ar ă
după cum se ştie, de mai multă vre sa la putere Astfel „Sundav Times* ţiile guvernului nu dă impresia că de frontieră ale Cambodgiei. Repre tat că trebuie respectate prevederile
me, Mapaîul trecînd din această cau serie : „Reacţiile critice provocate in s-ar trece dintr-o dată la dinamism, zentanţii cambodgieni vor* pretinde acordurilor de la Geneva din 1954
ză prin grave dificu ltă ţi. Deşi unii străinătate şi in Marea B iila n ie de cind condiţiile economici vor fi mai în cursul acestor tratative să se a-
atribuie aceste d ificu ltă ţi uzurii ine modul în care guvernul laburist a bune". corde despăgubiri pentru pagubele cu p rivire la Indochina.
rente unei îndelungate prezenţe a atacat problemele economice an
p artidului la conducerea statului, ele creat o impresie greşită despre si
Îşi au în realitate izvorul în politica tuaţie. Fără aceste critici adm inistra
acestui pai'tid. ţia Wilson ar apărea viguroasă, în SCURTE ŞTIRI # SCURTE ŞTIRI
N O T E E X T E R N E TOKIO — Sindicalul mecanici rca guvernului spaniol care i-a o- milioane dc dolari, necesară con
lor de locomotivă dc la căile fora ferit un termen de o lună pentru struirii „Bibliotecii John Kennedy"
te dc stat o organizat luni la To a alege între renunţarea la orice la universitatea Harvard.
kio două mitinguri in sprijinul re activitate politică, sau părăsirea SANTIAGO DE CH ILE. — Apro
„Start nefavorabil al rundei Kennedy“ vendicărilor economice ale mem Spaniei. Se crede că fostul pre ximativ 300 de muncitori, de la mi
şedinte va pleca zilele acestea la
brilor săi. După mitinguri, mecani
cii japonezi au prezentai revendi Madrid. Cercurile peroniste din nele dc fier „El Tofo“ din Chile,
marş
au organizat duminică un
„S tart nefavorabil al rundei Ken- „D in ideea iniţială a lui Kcnnedy cările lor Ministerului Transportu capitala spaniolă sînt dc părere spre oraşul Serena, ccrind mări
nedy. Divergentele dintre C E E. şi ca toate tarifele vamale să fie re rilor şi Ministerului Muncii. Greva că perioada dc o lună este sufi rea salariilor şi anularea conce
S.U.A. reînvie", este titlu l unei co duse cu 50 la sută n-a mai rămas muncitorilor comunali dîn oraşele cientă pentru a duce Ia bun sfîr- dierilor ordonate de conducerea
respondenţe din Geneva apărută în decît foarte puţin. Semne prevesti Hakonc şi Tocnaka, declarată la Şit „operaţia dc întoarcere". minelor. Manifestanţilor li s-au a- SUEDIA. — In joto i Construcţii comerciale moderne in oraşul
ziarul vest-german, „D ie-W elt". toare negative pot fi considerate chemarea sindicatului, continuă de PARIS. — Preşedintele Franţei, lăturat, de asemenea, locuitorii ora Stokholm.
„P rim ele negocieri care au înce tîrguielile cu p rivire la aşa-numi- două zile. Greviştilor li s-au ală generalul de Gaulle, a avut du şului. Minerii de la „El Tofo“ sînt
put la Geneva s-au desfăşurat in tele liste de excepţii. Fiecare parti turat luni şi muncitorii din IIa- minică o întrevedere cu regele Has- in grevă de peste 50 de zile.
tr-o atmosferă mai curînd negati cipant la negocieri trebuie să mo tiod/i. Ei cer îmbunătăţirea situa san al Il-lca al Marocului, aflat în NAIROBI. — In cadrul festivită
vă”, scrie „D ie W clt". tiveze introducerea anum itor ca ţiei lor economice. vizită la Paris. După cum transmi ţilor prilejuite dc proclamarea Re
„Se pare, continuă ziarul, că d i tegorii de produse pe lista de ex PEKIN. — In capitala R.P. Chi te agenţia France Prcssc, întreve loc duminică o paradă a forţelor De pretutindeni
publicii Kenya, la Nairobi a avqt
vergenţele S.U.A. — Piaţa comună cepţii prin „interese naţionale su neze a avut loc semnarea proto derea a permis celor doi oameni
se accentuiazâ. Piaţa comună de perioare". După aceea, urmează o colului referitor la schimburile co dc stat să efectueze un schimb dc armate naţionale. Apoi, pc stră
clara că scurtarea listelor sale de tîrguială cam în stilul acesta : ce merciale şi plăţi între R.P. Chine vederi atit asupra situaţiei inter zile capitalei s-a desfăşurat o de
excepţii la reducerile vamale de avantaje îm i acorzi dacă nu ridic ză 5> R P Bulgaria pc anul 1965. naţionale,* in general, cit şi asu monstraţie de masă la care au par
pinde de înlăturarea obstacolelor nici o obiecţie împotr iva listei tale China va livra Bulgariei minereuri, pra problemelor Africii şi Orientu ticipat zeci de mii dc persoane. * O IPOTEZA A FIZICIA N ULUI dacă pe Marte se vor descoperi
netarifare din calea com erţului in de excepţii V". textile, maşini, anvelope şi altele, lui. Se precizează, de asemenea, SERDOROLSKI doar formele cele mai primitive
troduse de Statele Unite. Dacă a- „In trecut, se spune în încheie şi va primi melale neferoase, nave, că problemele economice au con KARACT. — Greva studenţilor de viaţă, avind o bază biochimică
ceasta nu se va înlim pla, ţările P ie -t rea articolului, s-a vădit că nego maşini-uncltc, piese de schimb pen stituit obiectul întrevederii dintre din Karaci, care revendică reduce MOSCOVA 14 (Agerpres). — cu totul diferită dc cea de pc Pă-
ţei comune vor introduce pe listele ‘ tru maşini ctc. generalul de Gaulle şi regele Has- rea taxelor dc învăţămint, anula Fizicianul sovietic Vădim Serdo- mint, aceasta va constitui o confir
de excepţii şi produsele chimice, cierile privitoare la reducerea ta ri san. rea interdicţiei instituite asupra bolski a formulat o ipoteză cu pri mare a ipotezei cu p rivire la u n i
culorile şi materialele plastice. Pe felor vamale se împotmoleau cind MADRID. — Potrivit agenţiilor demonstraţiilor şi mitingurilor, des vire la apariţia şi dezvoltarea vie citatea civilizaţiei terestre.
ţii In Univers, potrivit căreia pla
de altă parte, americanii par să începeau asemenea tîrguieli. De occidentale dc presă, peronîstii îşi NEW YORK. — Robert Kenne- chiderea tuturor instituţiilor de în-
insiste asupra rezolvării problemei continuă activitatea atit in Spania, dv, fratele fostului preşedinte al văţămint şi eliberarea studenţilor neta noastră constituie leagănul
aceea, pesimiştii se aşteaptă la ne vieţii rezonabile, unic şi cel dimii & MARI INUNDAŢII ÎN ANGLIA
agrare şi leagă de aceasta dorinţa cit şi in Argentina. Deocamdată nu S.U.A., John Kcnnedy, a declarat arestaţi, continuă Comitetul stu in istoria Metagalaxici.
lo r de a ajunge la un compromis". gocieri, care voi* dura luni de zile, se ştie nimic despre ceea ce pro luni Ia o conferinţă dc presă că denţesc de acţiune a cerut autori LONDRA 14 (Agerpres). —
In tr-u n alt articol „Die W elt" dar nu şi la o scurtate im portantă iectează Peron, care duminică sea peste 4 milioane de oameni au con tăţilor ca începind cu data de 17 In perioada relativ scurtă de Numeroase regiuni elin Anglia,
scrie p rintre a ltele: a Jistei excepţiilor". ra se găsea încă în staţiunea bal tribuit la fondul memorial „John decembrie să se renunţe la supra existenţă a Universului, pc majori precum şi Ţara Galilor coinLiiiuă
neară spaniolă Torrcmolinos, unde Kennedy" Fondurile strinse pină vegherea poliţienească a institu tatea covârşitoare a planetelor sole, să fie bintuite de ploi torenţiale
a fost informat oficial dc hotărî- in prezent depăşesc suma de 10 ţiilor de învăţămint superior. viaţa trebuia să apară şi să se dez însoţite de viuturi violente. După
După convorbirile Johnson-Wilson melor primitive Şi numai datorită cum relatează agenţia France Prcs
volte mimai pină la nivelul for
sc, situaţia este critică in special
(m*
feriţilor factori, ritmurile de evo
Sâptăminalul britanic „The Eco ropeni Discuţii în acest sens au 9 TU B l § P © B T I ) W ! unei îmbinări extrem de rare a di în ce priveşte Ţara Galilor, unde
toate riurilc s-au revărsat. Potrivit
nomist". publică un articol al co fost începute cu m inistrul de ex luţie pot deveni suficient de ridi agenţiei, numeroase case au fost
respondentului său din Washing terne vest-german Schroder la Lon cate pentru a duce la dezvoltarea inundate, iar traficul rutier între
ton pe marginea convorbirilor dra şi ele vor continua în tot cursul £ MOSCOVA 14 (Agerpres). — © N A IR O B I 14 (Agerpres). — © Runda a 9-a a turneului final acestor forme ptnă la nivelul unor rupt in întregime. Agenţia UPI
Johnson—Wilson, din care extra lunii decembrie şi chiar ianuarie. In meciul retur dîn cadrul optim i T radiţionalul maraton internaţio al cam pionatului masculin de şah fiinţe rezonabile. subliniază că acestea sînt cele moi
gem : La începutul lui februarie. cînd lor de finală ale „Cupei cam pionilor nal de la Nairobi a fost cîştigat de desfăşurată dum inică în Capitală, a După părerea lui Serdobolski, din mari inundaţii din 1960, cind ploi
„H arold Wilson a venit la W a Wilson intenţionează să plece din europeni la handbal fem inin echipa etiopianul Demissie Wolde cronome fost în general „Runda remizelor". această cau2ă, apariţia raţiunii pu similare au provocat serioase pa
shington pentru a avea o întîlnire nou în S.U.A. pentru a vorbi la Trud Moscova a întrecut form aţia trat în 2h26' urm at la peste 4’ de co Şase din cele 10 partide s-au încheiat tea să aibă loc iniţial numai in- gube regiunii.
neconcludentă, ceea ce s-a şi întîm - N aţiunile Unite şi a se în tîln i din Fortschritt (R.D. Germană) cu sco echipierul său Mamo Wolde. Chris- la egalitate : Szabo — Stanciu, lr-un singur loc. Potrivit calcule
plat, în acest sens el a putut pe nou cu preşedintele Johnson, el rul de 11—7 (4—4). Victorioasă şi in tanit (Kenia) s-a clasat pe locul 3. Ghcorghîu — Şuta, M ititelu — Cio- lor omului de ştiinţă sovietic, o Agenţia France Presse relatează
drept afirm a înaintea plecării sale speră să poată fi in situaţia de a partida din tur cu scorul de 13— 10, © TORONTO 14 (Ageipres). — ciltea, G aviilă — Gunsberger, Puş- apariţie repetată, independentă de că la reîntoarcerea sa la Londra
din capitala S.U.A., că convorbirile cere acordul american pentru pla form aţia sovietică s-a calificat penlm Echipa selecţionată de hochei pe caşu — Pflvlov şi Reicher — Nacu. cea dinţii, a vieţii rezonabile in de Ia Brighton. unde a participat
sale cu preşedintele Johnson „au nul său. Chiar şi atunci va rămîne sferturile de finală ale competiţiei gheaţă a U R.S S. şi-a continuat tu r Neamţu a cîştigat la Alexandrescu, Univers se putea produce numai la lucrările Congresului partidu
avut un deplin succes în ceea ce deschisă problema cum s-ar putea în care va în tîln i echipa maghiară neul în Canada jucind la Toronto cu iar Şuteu l-a învins pe Radovici. cu un decalaj de sute de milioane lui laburist, primul ministru bri
ne-am propus să facem". obţine acordul preşedintelui de Spartak Budapesta reprezentativa Canadei. Hocheîştii Sau miliarde de ani. tanic, Harold Wilson, a avut o în
De pe acum există un plan b ri Gaulle, sau cel puţin posibilitatea © In cadrul „Cupei cam pionilor sovietici au repurtat victoria cu sco Două partide s-au întrerupt. In cla V. Serdobolski consideră că in trevedere cu James Griffiths, se
tanic p riv ito r la forţa nucleară în unei colaborări lim itate cu Franţa. rul de 4—0 (2—0, 1—0, I —0). sament continuă să conducă Gheor- virtutea unui concurs de împreju cretarul de stat însărcinat cu pro
cadrul alianţei atlantice. Wilson nu europeni" la baschet masculin s-au © SAO PAULO 14 (Agerpres). — ghiu cu 7 puncte urm at de Neamţu rări întrutotul neobişnuit : Radia blemele Ţârii Galilor, in legătură
s-a aşteptat să obţină acordul De aceea, este corect .să conside disputat noi în tîln iri care s-au înche Cunoscuta echipă braziliană de fot cu G puncte, Stanciu, Radovici, Rei ţia solară ultravioletă, radioacti cu situaţia creată de inundaţii şi
S.U.A. pentru acest plan. Ceea ce răm convorbirile de la Washington iat cu următoarele rezultate : Hon- bal F.C. Santos în rîndul căreia ac cher şi Szabo cu cite 5 puncte fiecare. vitatea potasiului 40 ş.avi.d., viaţa ploi in această regiune. Se anun
numai ca un inel dîntr-un lanţ de
dorea, era recunoaşterea câ planul ved Budapesta — Aachemn (R. F. tivează renum itul internaţional Pele, rezonabilă a apărut numai pe Pă- ţă că James Griffiths va pleca la
său merită să fie luat in discuţie discuţii care vor continua pentru a cîştigat titlu l de campioană a sta Luni a fost zi liberă, ia r astăzi de mint, de unde se va putea propaga bordul unul avion să inspecteze
şi autorizaţia de a vedea ce spri o perioadă de tim p ce nu poate fi Germană) 70—5] (32—21). Antw erpe tului Sao Paulo. In u ltim ul meci dimineaţă se joacă partidele între mai departe tn Univers.
regiunea penlm a hotăii măsuiile
jin poate obţine printre a lia ţii eu încă precizată". (Belgia) — Etzella Ettelbruck (Lu- Santos a învins cu scorul de 3—2 rupte, ia r dupâ-amiazâ cele din ru n Fizicianul sovietic declară că ce se impun.
xembourg) 80—52 (45—20). echipa Portughesa. da a 10-a.
Redacţia (I administraţia ila ru lu li str. Dr Petru Groza nr 25 telefon 1588, 1275, 15 85. 2078 Ta*e plJtitS In numerar conform aprobam Direcţiei Generale P.T.TR nr 263.328 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul: Inlreprlnderaa Poligrafica Huoedoara-Deva 40.06!