Page 53 - 1964-12

I '‘-■'3 rv
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. )
C IT IŢ I înapoierea cin Iugoslavia
IN N U M Ă R U L
D E AZI a delegaţie: C.C. al P.M.R.
M a rţi dimineaţa s-a înapoiat în Mălnăşan. ambasadorul R.P. Rom i-
0 Pe marginea unei consfă­ P '.plialu delegaţia C om îtiM ilui Cen­ ne în R S.F. Iugoslavia.
tuiri cu creatorii literari tral al P artidului Muncitoresc Ito- La sosire, în Gara de Nord. mem­
O Pregătirea parcului auto mîn care a participat la cel de-al b rii delegaţiei au fost în tim p in a ţi de
pentru iarnă V lII-le a Congres al U niunii Comu­ tovarăşii A lexandru D râghid, Du­
(pag. 2-a) niştilor din Iugoslavia. Din delega­ m itru Colin, Leontin Sălăjan, de
0 Puterea exemplului înain­ ţie au făcut parte tovarăşii Nicolae mem bri aî C.C. al P.M.R., dc acti­
tat Ceauşcscu, membru al B iro u lui Po­ vişti de partid.
0 Fondul de timp — rezervă litic, secretar al C.C. al P.M.R., con­ Au fast de faţă Ante Ciudina, în­
de creştere a productivităţii ducătorul delegaţiei, Gheorghe Stoi­ sărcinat cu afaceri ad-interim al
muncii ca, membru al C.C. al P.M.R., Ilie lt S F. Iugoslavia la Bucureşti şi
0 La baza succeselor viitoa­ Verdeţ, membru al CC. al P.M.K., m einhri ai ambasadei.
re: O temeinică pregătire şef de secţie la C C. al P.M.R., A urel (Agerpres)
0 Cercetind o sesizare
(pag. 3-o)
0 De peste hotare î n a p o i e r e a în C a p i t a l ă
(pag. 4-a)
a
A le x a n d r u B î r l ă d e a n u
Bin cronica întrecerii Repararea utilajului agricol Capitală, venind de )a Paris, unde tele Băncii de Stat a R.P, Romîne
M a rţi dimineaţa s-a înapoiat în
şi de specialişti.
a dus tratative in vederea încheie*
La sosire in Gara de Nord, au fast
n i acordului economic cu Franţa, de faţă tovarăşii A lexandru Drâ-
tovarăşul A lexandru Bîrlădeanu, v i­ ghici, Gogu Râdulescu, m iniştri, ad­
Se lucrează pe posturi specializate cepreşedinte al C onsiliului de M i­ ju n cţi ai m in istru lu i afacerilor ex­
Cu planul anual toarelor şi m aşinilor agricole prevă­ niştri, însoţit de tov. M ihail Petri, terne şi alte persoane oficia l:.
Au fost prezenţi reprezentanţi ai
Colectivul de mecanizatori de la
S M T . M iercurea a acumulat o ex­ zute. Făcînd un sim plu calcul cons­ adjunct al m inistrului com erţului ex­ Ambasadei Franţei în R l\ Roirhnâ.
terior, Vasile Malinsehi, preşedin­
(Agerpres)
tatăm că prin urm ărirea respectării
perienţă pozitivă în ceea ce priveşte
îndeplinit revizuirea şi repararea tractoarelor care a atelierelor vom reuşi ca pînă
îndeaproape a graficului de încăr­
şi m aşinilor agricole. Faptul că par­
cul de maşini si tractoare a crescut la s firş ilu l lu n ii decembrie să repa­
sim ţito r şi că o dală cu aceasta a răm circa 65 la sulă din utilajele Şedinţa plenară
sporit şi volum ul reparaţiilor a de­ planificate. La dobîndirea acestui
term inat conducerea S M.T. să ia o succes contribuie in mare măsură şî
E.M. Urican serie de măsuri tehnice şi organiza­ faptul că o parte din utilaje se vor a Consiliului Superior al Agriculturii
revizui şi repara la sediile brigăzi-,
torice menite să asigure buna des­
făşurare a lu cră rilo r respective. A st­ lor.
De la Petroşani tovarăşa Euge­ fel, in prim ul rînd ne-am în g rijit O problemă deosebit de im por­ M a rţi dimineaţa, în Sala Palatu­ prezentat raportul cu p rivire la rea­
nia Pop — dispeceră la C.C.V.J. de extinderea spaţiului de lucru. tantă care stă în centrul atenţiei lui R.P. Romîne, au început lucră­ lizările din agricultură in acest an şt
— ne transmite prin telefon : Luni P rin darea in folosinţă a unei noi noastre este executarea unor repa­ rile şedinţei plenare a C onsiliului măsurile tehnico-organizatorice pen­
14 decembrie, colectivul de muncă hale, comparativ cu anii anteriori ra ţii dc bună calitate. In acest scop Superior al A g ricu ltu rii. Iau parte tru îndeplinirea sarcinilor în anul
al Exploatării m iniere U ricani a capacitatea dc încărcaie a atelieru­ se efectuează un control riguros pc m em brii C onsiliului şi in v ita ţi — viitor. Tovarăşul Bucur Şchiopii,
tră it un eveniment deosebit. In lui s-a m ărit cu încă 12 tractoare. faze de operaţiuni de către m aiştri, specialişti din institutele dc cerce­ prim -vicepreşedinte al C onsiliului
ju ru l orei 19 a tost extras ultim ul O preocupare susţinuiâ a existat şi tehnicieni si ingineri, iar comisia de tări şi de învăţăm înt agricol supe­ Superior al A g ricu ltu rii, a expus ra­
vagonet cu cărbune din producţia în ceea ce priveşte mecanizarea a recepţie a lost îndrum ată să m ani­ rior, de la . consiliile agricole regio­ portul privind activitatea gospodă­
aferentă acestui an. Astfel, U ri- o serie de operaţiuni mai grele de feste m axim um de exigenţă faţă de nale şi raionale, din unităţile a g ri­ riilo r agricole de stat in anul 1964
caniul este prima exploatare din lucru. In această direcţie cea mai calitatea lu cră rilo r de reparaţii. In cole socialiste, reprezentanţi aî con­ şi măsurile pentru îndeplinirea pla­
cadrul C.C.V.J. care raportează im portantă realizare este punerea in acelaşi tim p, un obiectiv de seamă ducerii unor in stitu ţii centrale şî or­ nului pe anul 1965. In continuate,
'"aiizarea înainte de termen a pla­ funcţiune a unui pod rulant. este reducerea preţului de cost al ganizaţii obşteşti. tovarăşul Nicolae Giosan. u rim -vi-
iului pe anul 1964 Ţinînd seama de experienţă do- reparaţiilor. Pe lingă faptul că ci­ La şedinţă participă tovarăşul A le­ cepieşedinie al Consiliului Superior
Succesul m in e rilo r din Uricani bîndiră în anii trecuţi, în cadrul a- nele piese se confecţionează în ca­ xandru Moghioroş, membru al B i­ al A g ric u ltu rii, a prezentat raportul
ste urmarea muncii neobosite de­ telierelor lucrul s-a organizat pe 6 drul atelierului, se urmăreşte în­ roului P olitic al C.C. al P M It, v i­ «asupra rezultatelor cercetărilor ş tiin ­
puse pentru creşterea randamen­ posturi specializate la repararea deaproape recondiţionarea a o serie cepreşedinte al Consiliului de M i­ ţifice şi tematica de cercetare în anul
telor în abataje. Avînd asigurate tractoarelor şi pe echipe, pe fe lu ri de repere cum sini: ehiuloasele, su­ niştri. viitor.
în permanenţă fro n tu ri de lucru de de utilaje, la maşinile agricole. papele etc. Plenara analizează rezultatele ob­ După-a miază au avut loc dezba­
rezervă, m inerii şi-au putut or­ Organizarea reparaţiilor in flu x Pentru activitatea depusă in ceea ţinute în agricultură în acest an şi te ţi în secţiile de specialitate ale
ganiza munca în asa fel in cit să continuu permite, pe de o parte, spe­ ce pliveşte buna desfăşurare a re­ măsurile pentru dezvoltarea produc­ C onsiliului Superior al A g ricu ltu ­
poată folosi din plin m aşinile şi cializarea m ecanizatorilor, iar pe de paraţiilor evidenţiem po iov. Pa­ ţiei agricole în anul 19G3. rii în legătură cu rapoartele pre­
utilajele, să reducă la m inim um altă parte, folosirea mai judicioasă tric iii Olteanu, Nicolae Râulea, Si­ Tovarăşul M ihai Dalea, secretar zentate.
tim p ii neproductivi. Aplicarea in i­ a spaţiului existent şi a forţei de mion Mihâescu, Glatz Samoilă, Ioan al C.C. al P.M.R., preşedintele Con­ Lu cră rile şedinţei continuă.
ţiativelor „Două cîm puri de căr­ lucru. D atorită acestui fapt, pînă siliu lu i Superior al A g ric u ltu rii, a (Agerpres)
bune în fiecare schimb, din fiecare acum s-au revizuit şi reparat mai Cerbu, Seghedi M ihai şi a lţii.
aripă de abataj cameră" şi „Două CORNEL POPESCU
fî.şii pe zi", realizate în abatajele m ult de 40 la sută din num ărul trac­ director al S.M.T. Miercurea
frontale au avut ca rezultat spo­
rirea producţiei de cărbuni.
Prin buna organizare a muncii
★
Şi in celelalte exploatări din Va­
lea Jiu lu i colectivele de muncă
desfăşoară o luptă susţinută pen­ In această perioadă mecanizatorii această perioadă sînt solicitate de
tru îndeplinirea înainte de termen de Ia S.M.T. Dobra depun e forturi gospodăriile colective Ia transportul
a planului anual de producţie. sporite pentru efectuarea reparaţi­ îngrăşăm intelor organice in cîmp.
Pînâ în ziua de 14 decembrie au Funcţionarea în bune condiţiuni a mecanismelor de la Fabrica de ilo r şi reviziilo r tehnice la tractoa­ Pină acum s-a reparat jum ătate din
raportat îndeplinirea sarcinilor a- hlrtie din Petreşli este şi rezultatul activită ţii depuse de colectivul ate­ rele şî maşinile agi icole. Pentru bu­ num ărul de remorci planificate. Do
nuale m inerii din sectoarele I, V lierului de întreţinere al fabricii. na desfăşurare a lu cră rilo r am pus asemenea au fost reparate si re vi­
un accent deosebit
pe organizarea
şi II de la Lonea, I I I Vulcan şi IN FOTOGRAFIE : Lăcătuşii Simion Huchner şi Ion Paştiu, execu- muncii. In acest scop au fost alcă­ zuite maşinile 2-S P.C.-2. Din cele
III de la mina Lupeni, care au tind lucrări de reparaţii curente. 56 de semănători prevăzute, la 6
tuite 16 posturi specializate. Acum s-au executat reparaţii curente, ia r
extras o însemnată cantitate de
cărbune peste plan. în unitatea noastră reparatul utila­ la 26 s-au făcut revizii tehnice. în
ju lu i agricol este în toi. Pinâ zilele
desfăşurarea
Concomitent cu
I. F. Hunedoara Furnalelor — minereu trecute au fost efectuate reparaţii ritm susţinut a reparaţiilor acordăm
curente la 7 tractoare din cele 22
atenţie sporită şi efectuării unor lu ­
mult şi de calitate planificate. De asemenea, s-au efec­ crări de bună calitate. Jn acostă
tuat revizii tehnice la 4. maeţpare
In ziua ele 20 decembrie şi în ­ privinţă comisia de recepţie m ani­
treprinderea forestieră Hunedoara din cele 42 stabilite. festă multă exigenţă, verificînd m i­
a raportat îndeplinirea planului de O atenţie deosebită am acordat nuţios fiecare tractor sau maşină re­
M inerii de la Teliuc şi Ghelar duc rile de lucru, la gurile de încărcare
producţie pe anul 1964. Acest fru ­ şi reparării m aşinilor fi to^sa uitare. parară.
mos rezultat al muncii depuse de o muncă susţinută pentru a trim ite şi pe căile de transport au avut ca Ca urmare, in prezent cele 10 ma­ La executarea reparaţiilor de bu­
m uncitorii forestieri din parche­ furnalelor eît mai m ult minereu de rezultat îm bunătăţirea calităţii. In şini sînt în stare de funcţiune fiin d Deasupra Aninoasei s-a lăsat înserarea.
tele aparţinînd I.F. Hunedoara se calitate Extinderea metodelor dc* tim pul care s-a scurs din acest an utilizate de către unităţile agricole nă calitate şi-au adus o contribuţie
datoreste e fo rtu rilo r depuse de co­ muncă de mare productivitate la m inerii din Ghelar au reuşit să li­ la aplicarea tratam entelor de iarnă de seamă tov. M iron Naghi, Romu-
lectivele de muncă din gurile de Ghelar în vederea sporirii produc­ vreze peste plan aproape 5.500 tone contra bolilor si dăunătorilor în li­ ius Neamţu, A lexandru Fieraru, Ro-
exploatare pentru sporirea pro­ ţiei de minereu s-a îm pletit strins metal în minereul marfă. vezile de pomi. Paralel cu aceasta mulus Sicoe şi alţii.
d uctivităţii. Extinzînd metoda de cu lupta pentru reducerea procen­ Şi la Teliuc lupta pentru calitate s-a urm ă rit şi executarea lu cră rilo r Arta plastică romînească în ţări străine
lucru în brigăzi complexe cu pia­ tului de steril vizibil sub admis. Ing. ANTO N IU G A
ţa în acord global şi valorificind Trierea atentă a sterilului în frontu­ a fost încununata de succes. de reparaţii la rem orcile care in director al S. AI. T. Dobra ln acest an arta plastică romînea­ de-a X X -a aniversări a eliberării pa­
superior masa lemnoasă, muncito­ scă a fost bogat reprezentată peste li iei noastre, au fost deschise nume­
rii forestieri si-au întrecut sarcina hotare, prile ju in d publicului din nu­ roase expoziţii de pictură, sculptură
de creştere a p roductivităţii mun­ meroase ţări contactul cu valoroase şi grafică romînească în U.R.S.S,
buşteni CO LO CVIUL PRO DUCŢIEI
cii cu 3.5 procente. In felul acesta opere de artă romîneşti. La expozi­ R.P. Chineză şi R.P.D. Coreeană. In
ci au putut să livreze peste plan ţia internaţională de la Lugano (El­ luna noiembrie, la Roma. a avut loc
beneficiarilor 1.291 mc. veţia) au fost prezentate lucrări dc vernisajul unei expoziţii de grafică
de l'ag pentru derulai, 1791 mc. grafică, iar la bienala de la Veneţia contemporană romînească. Cu acea­
lemn de stejar pentru construcţii, opere ale unor cunoscuţi pictori şi sta se ridică la aproape 30 num ărul
773 m.c. buşteni de fag pentru sculptori rom îni. In Cehoslovacia şi expoziţiilor de artă plastică rom î­
gater, 2 668 traverse de cale Icralâ Iugoslavia au fost organizate expozi­ nească organizate peste hotare în a-
normală şi altele, reuşind astfel ţii eu lucrări reprezentative din cest an.
să-şi realizeze planul producţiei „Barometrul" activităţii noastre— preţul de cost creaţia lui A lexandru Ciucurencu şî In acelaşi timp, ţara noastră a găz­
marfă în proporţie dc 101,3 pro­ Vida Geza, iar în Belgia şi R D. Ger­ duit lucrările unor valoroşi artişti
cente. mană, expoziţii consacrate pictorului plastici din alte ţări: pictura contem­
tere a productivităţii muncii a fost mai bine maşinile, reducind astfel Corneliu Baba. Intr-un salon comun porană engleză, arta plastică rusă şi
Secţond Râspunde tovarăşul IOAN IANCU inginer şef Ia Fabrica chimică îndeplinită în proporţie de 103,6 la manopera. La produsele din mase au expus la Atena din lucrările lor sovietică, gralica chineză şi cea ja­
sută. Aceasta a avut ca urmare rea­
plastice a fost redus sim ţitor tim pul
Orâştie lizarea planului producţiei globale si de debavurare, la lei ca şi la amba­ pictorul Brăduţ Covaliu şi sculpto­ poneză. grafica şi plastica mică din
R.P. Ungară, expoziţia „A rtele gra­
rul Ion Vlad. Cu p rile ju l manifestă­
prefabricaţi marfă în proporţie de 103.1 si, res­ larea oxidului de fie r unde in tro ­ rilo r de peste hotare, închinate celei fice in S.U.A.", etc. (Agerpres)
pectiv. 110.7 la sută. iniegisti indu-se ducerea muncii cu plata în acord a
totodată beneficii peste plan in va­ avut ca urmare creşterea producti­
Se obişnuieşte să se spună că pre­ plin a maşinilor. In atenţia noastră
a ţ 7 . O . / . L . loare de peste 200.000 lei şi peste vită ţii.
ţul de cosi este barom etrul" întregii a stat şi îm bunătăţirea deservirii ma­ 4.600.000 Ici economii la preţul de
activităţi desfăşurate in producţie dc* şinilor. Au (ost luate masuri cores­ cost Demne de remarcat sînt strădaniile Noi produse de uz gospodăresc
Hunedoara către m uncitorii, tehnicienii si ingi­ punzătoare care au avut ca efect a- depuse de colectivul nostru de m un­
nerii uneî întreprinderi. Intr-adevăr, provizionaiea ritm ică cu materie Din cele relatate reiese că una din că pentru reducerea cheltuielilor d i­
oscilaţiile preţului de cost sînt de­ prim ă de calitate, asiguiîndu-se ast­ principalele căi de reducere a pre­ recte de producţie. Prin întreţinerea Rîspunzînd cerinţelor popuUţici uni­ insecticide sub formă dc praf, precum
O scrisoare sosită la redacţie terminate de modul în tare sînt în­ fel funcţionarea din plin a fiecărei ţului de cost a constituit-o creşterea corespunzătoare a m aşinilor au fost tăţile Ministerului Industriei Petrolului şi îngrăşăminte clhmicc pentru plante
ne-a adus vestea că şi colectivul deplinite celelalte sarcini de plan. De maşini în parte. O atenţie deosebită productivităţii muncii pe fiecare ma­ reduse reparaţiile aferente la utilaje şi Chimiei, au introdus în fabricaţia dc citrice, trandafiri ccc. Gospodinele vor
de muncă din sectorul prefabri­ aceea voi începe prin a analiza fe­ am acordat echipării m aşinilor de şină în parte, cu aceleaşi cheltuieli cate necesitau însemnate sume de scrie noi produse dc uz gospodăresc. găsi în magazine noi produse dc uz cas­
cate al 1.0 I L. Hunedoara şi-a în­
lul în care colectivul de muncă al injecţie din secţia de mase plastice constante realizindu-se un plus de bani. Pe lingă aceasta, prin respec­ Astfel, Uzina „Chîmica"-Timişuara, va nic, „Luccx" pentru curăţarea instala­
deplinit la 10 decembrie planul de Fabricii chimice din Orâştie şi-a în­ cu m atriţe avind un număr sporit de produse N-au fost neglijaţi însă nici tarea param etrilor tehnici Ia fa b ri­ livra în curînd noi detergenţi : „Trial", ţiilo r sanitare, „Ccrolux" pentru lus­
producţie pc anul 1964. In scri­ deplinit prevederile planului pentru cuiburi, execuţiei lor calitative. A- ceilalţi factori care concură la redu­ carea pieselor de schimb şi a m atri­ cu proprietăţi superioare dc curăţare a tru it mobila.
soarea semnată de tov. loun C ri- perioada scursă din acest an. ceasta a avut ca efect creşterea nu­ cerea preţului de cost. Colectivul ţelor pentru secţia de mase plastice, rufelor, şi „Far" folosie la spălarea ţe­
şan. secretarul organizaţiei de m ărului de piese executate pe ma­ nostru de muncă s-a preocupat în­ s-a prelungit durata de funcţionale săturilor cu ajutorul maşinii. Anul acesta au fose livrate comerţu­
partid, se arată că m uncitorii sec­ B ilanţul încheiat la sJ'îrşitu) celor şină, reducerea tim pului de încercare deaproape de reducerea consum uri­ a acestora, nel'iind necesară schim­ lui de către colectivele unităţilor in­
torului prefabricate si-au îndepli­ 11 luni de activitate arată că sarci­ a m atriţelor şi a manoperei la deba- lor specifice la principalele materii barea lor. Pe această cale a fost Un alt produs nou, pasta ,,Sad‘‘ pen­ dustriei chimice circa 30 dc noi pro­
nit şi planul pe sortimente : la be­ nile de plan pentru perioada res­ vurare. A nalizind factorii care au şi materiale. In această direcţie s-a economisită o însemnată cantitate tru scoaterea petelor dc pc ţesături, duse-chimice şi articole din mase plas­
ton armat în proporţie de 100.7 pectivă au fost depăşite la toate o- acţionat incâ de la recepţia m aterii­ realizat în acest an <1 c către colectivul tice. ln prezent, nunul fabricile de mase
biectivele, înregistrindu-se în acelaşi dus la creşterea productivităţii mun­ de piese de schimb şi m atriţe, reali- fabricii „Aurora" din Bucureşti, va fi
la sută. la beton simplu s-a înre­ lor prime. Exigenţa sporită a recep- plastice realizează peste 220 de produse
tim p însemnate economii şi beneficii cii. nu putem trece cu vederea felul zîndu-sc economii la cheltuielile d i­ livrat comerţului încă în cursul acestei
gistrat o depăşire de 50.8 procente, peste cele planificate îndrum ată în­ în care a fost folosit fondul de timp. ţionerilor de a achiziţiona coajă de recte. luni. de uz casnic, gospodăresc, rechizite şco­
la sortim entul — dale. tuburi, bor­ Sub îndrumarea com itetului de molid rcspectîndu-se întocmai pre­ lare şi diferite obiecte pentru instalaţii
duri — depăşirea este de 24 la deaproape de comitetul de partid, partid, organizaţiile sindicale, ale vederile STAS-ului cit şi folosirea La începutul anului viitor vor mal tehnîco-sanitare.
sută, ia r la bolţarii de mină dc conducerea tehnică a fab ricii s-a pre­ U.T.M. şi conducerea fabricii, au dus judic ioasă a m ateriilor prim e în pro­ (Continuare in pag. a 3-a) apare, dc asemenea, în magazine trei noi ... - (Agerpres)
II. 3 la sută. Totalizate, produsele ocupat de creşterea productivităţii o luptă susţinută pentru reducerea cesul de fabricaţie au dus la redu­
realizate peste plan in acest an se muncii, ţinînd seama de faptul că pc tim pilor neproductivi. Opinia colec­ cerea consumului specific, la tanin
ridică la 553.292 m.c. prefabricate această cale se pot realiza mai multe tivului nostru de muncă îm potriva praf cu 4.5 procente, t ealizîndu-se
din beton produse peste plan. Urmărindu-se abaterilor de la disciplina de pro­ peste plan 42 tone produse. O altă
Pe lingă aceste realizări, m un­ aplicarea în practică a prevederilor ducţie a avut ca rezultat folosirea sursă de economii a fost şi reduce­
cito rii. printre care cei din echi­ planului M..T.O. pentru scurtarea du­ din plin a tim pului de lucru, redu­ rea manoperei pe unitate de produs.
ratei reparaţiilor, pe de o parte şi
pele conduse de Rusii Pahonc, creşterea tim pului dc funcţionare a cerea aproape totală a absenţelor ne- M uncitorii, tehnicienii şi inginerii
loan Mogoşan, Ioan Oprea II. Pa- m aşinilor între două reparaţii, pe de motivate şi a învoirilor. din secţia dc produse din mase plas­
vel Sera şi m ulţi a lţii, au reuşit ca altă parte, s-a reuşit ca maşinile să Rezultatele înregistrate în cele 11 tic e plin injecţie şi a celor term ori-
prin folosirea judicioasă a mate­ luni de activitate confirm ă eficaci­ gide plin presare, cit si m uncitorii
rialelor şi energiei să reducă pre­ fie mai bine întreţinute. Aceasta a tatea m ăsurilor luate în vederea îm ­ care lucrează la ambalarea oxidului
ţul dc cost al produselor. dus la reducerea sim ţitoare a opri­ bunătăţirii procesului de producţie. de 1 ier pentru fondul pieţei, şi-au or­
rilo r accidentale, la exploatarea din In perioada am intită sarcina de creş­ ganizat mai bine munca, au folosit
ei vizitează oraşele Timişoara şi
ACTUALITATEA in Oradea,. C luj şi Alba Iulia unde dîn Gcoogiu şi consiliul agricol
regional.
Arad, iar la întoarcere .se vor opri
0 La Clubul
sindicalelor din
'o r vizita
turistice. principalele obiective Cugir se organizează astăzi o sea­
din creaţia Magdel
ră dc poezie
0 M iinc, 17 decembrie, la clubul tu la a v u tlo c luni o scară acsidcn- 0 Incepînd dc astăzi, tim p de IS.7I10S. Locuitorii blocului 8 T vor
„C onstructorul" din Hunedoara va lia ţilo r în întrecerea socialistă Cei 4 zile Ia Casa agronomului de Ia audia recenzia făcută de tov. Va­
avea loc o adunare fostivâ la care peste 800 dc m uncitori, tehnicieni M intia au loc cursuri dc instruire sile Achim asupra lucrării „O rig i­
vor participa tin erii din cadrul şi ingineri din secţiile C. S. H u­ in legătură cu baza furajeră a u- nea om ului".
I.C.S.li. care au îm p linit vîrsta de nedoara şi I C S. Hunedoara care u ita ţilo r agricole socialiste P a rti­ © Din in iţiativa consiliului a-
18 ani. Cu acest p rile j ci vor audia şi-au îndeplinit planul anual de cipă inginerii şi tehnicienii dc Ia gricol raional, in această săptărrri-
expunerea Iov Gheorghe Dunii- producţie, invitaţia la „ziua eviden­ consiliile agricole raionale care nă, in codrul a numeroase cămi­
trachc, secretar al com itetului o- ţia ţilo r", au urm ărit cu \iu interes răspund dc baza furajeră, tehnici­ ne culturale din raionul Alba se
răşenese U.T.M. caic Ic va sorbi programul prezentat de form aţiile eni de Ia cnntoanele pastorale şi ţin concursuri gen „Cine ştie, cîş-
despre prietenie, tovărăşie, dra­ reunite de dans, cor si taraf ale tehnicieni care răspund dc loturile tigă" pe lemn „Furajarea şi în tre ­
goste. Aceasta este cea de a treia c .s .h . şi i.c s.ir. seminciere. Cursurile sînt ţinute dc ţinerea anim alelor in perioada de
adunare festivă dedicată tin e rilo r către specialişti din cadrul Consi­ iarnă". La organizarea concursu­
dc la l.C.S.H care au îm p lin it 0 Ieri au plecat cu autocarul rilo r contribuie directorii cămine­
O .N T „C arpaţi" Intr-o excursie liu lu i Superior al A gricultu rii, de
sîrsta dc 18 ani. un nou grup de 34 m ineri din Lu­ la Institutul central dc cercetări lor culturale şi bibliotecarii, aju­
taţi îndeaproape dc către specia­
0 In sala clubului „S idcrurgis- peni. In drum ul pe carc-1 parcurg agricole, Staţiunea experimentală lişti din unităţile agricole.
. C, 1"- <VTir \ p0fi 1,1 muzică se iin fragedă copilărie, sub o îndrumare competentă, e si firesc ca
autorul sa fxe de bun augur. " Fo(0 . (r. Qnoiu