Page 54 - 1964-12
P. 54
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3100
— .
PE MARGINEA UNEI CONSFĂTUIRI A. B. C. - U L
SÂNÂTÂTI
CU CREATORII LITERARI întocm ită sub lorm a unei enciclo
pedii medicale populare de
m ari
proporţii, lucrarea „A B C -ul sănătă
ţii", care se află în curs de apariţie
De curind, la clubul „Siderurgis- Creaţiei Populare, D um itru Radu ce vor fi editate de Casa regională la Editura medicală, pune la înde-
tu l” din Hunedoara a avut loc o Popescu, V irg il Ardeleanu şi Aurel a creaţiei populare, citito ru l din o ri mînă celor interesaţi cunoştinţe cu
consfătuire cu creatorii lite ra ri din Cimpcanu, din partea revistei ce colţ al ţă rii trebuie să găsească caracter practic din toate dom eniile
regiunea Hunedoara organizata de „Steaua1* şi a lţi invita ţi. viaţa specifică a regiunii, munca medicinei. Zn ordine alfabetică, pen
Casa regională a creaţiei populare. Din comunicările prezentate, din oţelarilor şi furnal işti lor. a m ineri tru a înlesni c itito rilo r găsirea ter
Da consfătuire au participat secre discuţiile cc au urmat şi din con lor, a constructorilor, a colectivişti m enilor de care au nevoie, lucrarea
ta rii cercurilor literare din regiune, cluziile desprinse în urma şedinţei lor. In culegerile editate pină acum prezintă tra d iţii ale medicinei ro-
m em brii cercului lite ra r ,.Flacăra” de lut ru a cercului literar „Flacăra" nu s-a sim ţit îndeajuns tim brul spe mîneşti şi mondiale şi cuceriri re
cin Hunedoara, iar în calitate de s-au tras învăţăm inte folositoare cific al regiunii Hunedoara. cente ale acestei ştiinţe. Sint definite
in vita ţi tovarăşii : îMihai G avril, din pentru desfăşurarea a ctivită ţii du C ercurile literare ar trebui să a- numeroase boli, cu descrierea sinip-
partea U niunii S criitorilor, Nelu v iilo r a ce rtu rilo r literare din re corde un interes mai mate creşterii tomelor, a cauzelor de îm bolnăvire,
Oaucea, din partea Casei Centrale a giunea noastră. şi educării tinerilor. Se mai întîm - tratam entul respectiv, punindu-se ac
cent pe m ijloacele de prevenire şi
plă pe la unele cercuri ca tineri care de combatere care pot fi folosite în
Mai mult sprijin ar avea reale posibilităţi să fie în gospodărie. Un anum it spaţiu este
lăturaţi printr-o răceală „academi
rezervat term enilor p riv ito ri Le or
că" nejustificată.
ganizarea şi funcţionarea aotutkfi a
Regiunea Hunedoara este o sursă
cercurilor literare to rilo r constă în a )e descoperi, a le unor tip u ri de in stitu ţii medicafb Hin
inepuizabilă de subiecte. A na crea
tară. Sint prezentate staţiuni baln
selecta şi a le prezenta într-o moda clim aterice cu principalele indicaţii .
în regiunea Hunedoara activea fic ia lită ţii apar uneori creaţii pla litate artistică superioară. Pentru a- şi contraindicaţii de cută.
ză pe lingă casele raionale de cul te, nerealizate artistic. ceasla. Casa regională a creaţiei Pentru vinificarea în condiţii optime a strugurilor, în acest an la
tură sau cluburi muncitoreşti 9 Casa regională a creaţiei popu populare trebuie să ţină seama de C.A.5. din Apoldul de Sus s-a dat în folosinţă o cramă cu o capaci
cercuri literare. Deşi regiunea noa late nu a s p rijin it constant aciivita- faptul că este necesar ca tin e rii crea tate de peste 100 vagoane
stră nu dispune de o publicaţie lite tea cercurilor literare, au existat tori să primească o îndrum are per /% G E M D Ă
rară sau o filia lă a U niunii S crii perioade cind acestea au fost com manentă. Apoi. culegerile literare re In fotografie: Aspect exterior de Ia noul centru de vinificare.
to rilo r care să uşureze activitatea plet neglijate. Doar îrf ultim a vre gionale trebuie să aibă o apariţie
cercurilor literare, totuşi mişcarea me s-au organizat unele manifes mai regulată, luciu pe deplin rea
literară a regiunii a obţinut unele tări menite să sprijine mişcarea li lizabil. INSTANTANEE
succese. terară a regiunii. Astfel, a fost or Discutîndu-se despre tematică, MIERCURI 16 DECEMBRIE 1964
Au apărut mai multe culegeri lite ganizat concursul lite ra r regional conţinutul de idei al creaţiilor, cu
rare unde au debutat tineri care ul „Pc drum ul luminos al socialismu refe riri in mod deosebit asupra poe
te rio r au publicat în coloanele revis lu i". o emisiune literară Ia centrul ziei, s-a arătat că acestea nu trebuie CINEMA cialiste; 17,00 A rii din opere in te r
telor literare ale U niunii S c riito ri de radioficare, s-a asistat la unele al Hunedoarei, cum se mai proce Pasiune pentru frumos şi util pretate de baritonul M ilia il Arnău-
să se rezume la aspectul exterior
lor. Rezultate mai frumoase a o b ţi şedinţe de lucru ale cercurilor şi s-au DEVA : încurcătură blestemată tu; 17,35 Lucrări simfonice de
nut cercul lite ra r „Flacăra*1 din Hu dat unele îndrum ări. In cadrul „Săp- dează, la elementele peisagistice, ci — cinem atograful „P a tria ” ; Tea George Stephănescu; 18,05 Muzică
nedoara despre care am vorbii mai tăm înii poeziei" s-au organizat în- trebuie să pătrundă in sem nifica Cu ciţiva ani în urmă, la Daia, Daia activează ca artişti amatori în ma — cinem atograful „A rta ” ; PE corală de M arţian Negrea; 18.30
pe larg într-unul din numerele tre tîln iri cu scriito rii : Dan Deşliu, Gli. ţiile adinei ale m arilor prefaceri hu- raionul Sebeş, se juca teatru doar diferite form aţii, 125 de colectivişti. TRO ŞANI : Comisarul M aigret se Program muzical pentru fruntaşi şi
cute ale ziarului nostru. Tomozei, A urora Cornu, Florin M u nedorene, să scoată in evidenţă pro pe apucate. Interpreţii personaje Instructoarele Ana Tim aru, Doina înfurie — cinem atograful „Repu evidenţiaţi în întrecerea socialistă;
gur, V. Boiculesi şi alţii. 19.00 Jurnalul satelor; 20,30 Noapte
In ultim a vreme însă. in activita filu l om ului nou al Hunedoarei, fru lo r erau copiii de la şcoală care, la D ragom ir şi Sofia Păcurar depun blica” ; Poveste de pe Don — cine
tea unor cercuri literare din regiu Pentru îm bunătăţirea a ctivită ţii museţea chipului său moral şi no sfirşit de an, prin g rija cadrelor di m ultă străduinţă in vederea mode m atograful „7 Noiem brie" ; A L B A bună, copii ; Povestea „B rîu l fe r
ne s-a m anifestat o delăsare nemo cercurilor. Casa regională de crea bleţea m uncii sale. Pentru realizarea dactice pregăteau cîte un spectacol, lă rii şi punerii in valoare a pasiunii IU L IA ; B ărbaţii — cinematogra mecat", 21,15 Recital dc poezie —
tivată, ia r la unele dintre ele chiar ţie va edita în J9G5 o culegere de acestui scop tin e rii creatori trebuie pe măsura puterilor lor. Totuşi acestor artişti amatori pentru tea fu l „V icto ria ” ; Falsificatorul — ci Nicolae Labi.ş ; 21,30 M elodii dis
o întrerupere a activităţii. In afară literatură şi una dc folclor ia r cu să fie la curent cu m ijloacele a r aveau succes. P ărinţii ii aplaudau tru. Cu fiecare spectacol ei şi-au nematograful „23 August* ; SEBEŞ : tractive; 22,15 Muzică de dans;
de cercul lite ra r „Flacăra" din H u ocazia aniversării cercului literar tistice moderne folosite in poezie, şi îi încurajau. perfecţionat măiestria. Şi trebuie îm puşcături in ceaţă — cinemato 22,54 Muzică uşoară interpretată
nedoara şi cercul „1. Slavici" din „Flacăra” din Hunedoara va apare mijloace care perm it investigaţii Au existat insă şi oameni care. în spus că asemenea spectacole nu graful „Progresul* ; A l nouălea nu de Sonia Cruceru şi Ionel Miron.
Deva, restul cercurilor au contri o culegere jubiliară. Se va ţine o mai adinei. acest gest copilăresc vedeau ma sînt puţine. Numai in acest an au me — cinem atograful „Sebeşul" ; Programul U ; 8,35 Cintă fanfara
b uit în mică măsură la culegerea mai strînsă legătură cu publicaţiile U nii vorbitori au subliniat pe rea perspectivă a a ctivită ţii cultu lost puse in scenă piesele „Lanţul ORAŞTIE ; Strict secret — cinema reprezentativă a A rm atei; 9,03 Me
în curs de apariţie, iar alte cercuri literare de specialitate unde vor fi bună dreptate că pentru lipsurile rale din comună. Pentru început, manevrelor” şi „Smeoaicele" care tograful „Flacăra” HAŢEG : C erti lodii populare; 10,00 Muzică uşoa
— Brad, Alba Tul ia, Lupeni, Orăş- trim ise periodic cele mai reuşite existente este greşit să sc caute jus p iin contribuţia tuturor colectiviş nu numai la premiere ci şi pe par ficatul de naştere — cinematogra ră; 10.30 Universitatea tehnică ra
tie şi Sebeş — nu au prezentat nici creaţii ale m em brilor cercurilor. Vor tific ă ri in tr-o „presupusă*' lipsă a tilo r s-a creat baza materială nece cursul a numeroase spectacole s-au fu l „Popular" ; BRAD ; Im blinzîto- dio; 10,45 Ansam bluri artistice şco- \
un material. fi invita ţi, prin Uniunea S criito ri tradiţiei culturale. Regiunea Hune sară acestei activităţi, construin- bucurat de m ult succes. M eritul iese rii de biciclete — cinem atograful lare, 11.03 Muzică de estradă; 12.00
De asemenea, puţine cercuri lite lor, unii scriito ri din Capitală sau doara are o foarte bogată tradiţie du-se un im punător cămin cultural. cu atît mai m ult în evidenţă cu cit „Steaua Roşie* ; S îM E R IA ; Tină- C întăreţii satului; 13,03 A rii din
rare s-au făcut sim ţite în viaţa cul din alte oraşe ale ţă rii care vor par culturală, iar deficientele se dato- Apoi a început selecţionarea şi pre deşi este vorba de artişti amatori, rul de pe vasul „C olum b” — cine opere; 13,30 Muzică uşoară; 14,30
turală a loca lită ţilo r unde activea ticipa la cîteva din şedinţele de lu resc în prim ul rînd slabei preocu gătirea a rtiştilo r amatori. Prim ul totuşi, la Daia, teatrul a prins ră matograful „M ureşul" ; LUPENI : Muzică populară; 15,30 Muzică u-
ză ; au organizat un număr mic de cru ale cercurilor unde vor da în pări pentru depistarea şi promo gong care a marcat începerea unui dăcini adinei în rîndul colectivişti Madame Sans Gene — cinemato şoară; 16,00 Din cîntecele şi dansu
şezători literare, simpozioane, em i drum ări. varea tinerelor talente. spectacol unde colectiviştii vîrst- lor. Acum echipa de teatru face graful „C ultural*. rile popoarelor; 17,10 A rii antice;
siuni la staţia de radioficare. astfel In acelaşi scop vor fi organizate In sarcina com itetelor pentru cul nici s-au transform at din spectatori pregătiri intense pentru punerea 17.35 A nunţuri, reclame, muzică;
că nu au reuşit să valorifice talen schim buri de experienţă pe plan re tură şi artă trebuie să stea organi în interpreţi a răsunat în 1959. Se în scenă a pieselor „A sta-i nora RADIO 18.00 M elodii populare; 13.30 Lec
tele literare locale şi nici nu s-au gional între diferitele cercuri lite zarea temeinică a a ctivită ţii cercu pusese in scenă piesa de teatru in care o vreau” şi „Dum biăveanca”, tură dramatizată din romanul „D it-
făcut cunoscute maselor de citito ri rare, pentru ca într-o etapă urm ă rilo r literare care să cuprindă toate titula tă „Rîsul Păm intului". Aşa iar brigada artistică de agitaţie Programul / : 5,OG Cîntece din fo l te. fiica om ului* 19,05 Melodia şi
şi ascultători. talentele, pe lo ti creatorii de lite dar. atunci, un număr de cinci co pentru prezentarea spectacolului clorul nou şl jocuri populare ; 5,40 interpretul preferat — muzică uşoa
toare să se facă asemenea schim ră romînească; 19,30 Concert de
T in e rii scriitori care trăiesc şi buri şi cu cercuri literare din alte ratură. să fie instaurată în aceste lectivişti au demonstrat că arta e inspirat din viaţa colectiviştilor in Muzică interpretată de fanfară; 6.10 seară; 20,15 Şcoala şi viaţa; 20,35
muncesc în regiunea Hunedoara, a- regiuni. cercuri o înaltă disciplină artistică un bun al tuturor. Treptat, prin titu la t „Daia în cei 20 de ani”. Iată M elodii distractive; 6,30 Solişti de Solişti de muzică uşoară; 21,15 Tea
cest vast şantier al construcţiei so Prin strădania fiecărui cete lite şi o puternică atmosferă de creaţie. g rija conducerii căm inului cultural un fapt grăitor despre pasiunea ce muzică uşoară; 7,06 Piese de es tru la microfon; „Noaptea e un sfet
cialiste, sînt încă m ult datori faţă rar, a fiecărui creator din regiune, Pentru realizarea acestor scopuri şi au fost descoperite noi talente în lor 125 de colectivişti, artişti ama tradă; 7,30 Sfatul medicului: Angi- nic bun"; 22,32 Muzică din operete:
de citito ri. S-au scris prea puţine Comisia Centrală de îndrum are a persoana colectiviştilor Nicolae Fi- tori din Daia. pentru frumos şi nele Ia copii; 7,35 A nunţuri, m uzi
printr-o mai intensă muncă de în cercurilor literare de pe lingă U niu că 7,45 Muzică uşoară; 8.00 Me 23,15 M elodii de dragoste; 23,45
lucrări izbutite in care să se reflec drum are a cercurilor din partea Ca nea S criito rilo r ponte s p rijin i mai 1 ip, A nglita Dan. Ioan Bralu. Miţa util. lodii populare ; 8,30 U verturi şi Muzică din operele lui C ătălini;
te viaţa şi munca m inerilor, a side- sei regionale a creaţiei populare şi m ult cercurile literare din regiune. Cibu etc. In prezent, în comuna I M ANEA scene cu cor din operete; 9,34 Me 0,01 Muzică de dans.
ru rg iştilo r şl m etalurgiştilor, a con cu un sprijin eficient din partea ca Pe această linie, scriitorii M ihai Ga- lodii populare; 10.03 Opera „Nea Buletin meteorologic
structorilor sau a colectiviştilor. selor de cultură sau a cluburilor se vrit, D um itru Radu Popescu şi Nelu mul Şoimăreştilor* de Tudor Jnrda
Oancea au promis tot s p rijin u l din — montaj m u zica l-lite ra r; 11,30 PENTRU 24 ORE
Din cauza necunoaşterii in pro vor putea obţine rezultate m ult mai
partea U niunii S criitorilor, a revis Q IP> tOt Muzică uşoară ; 12,30 A rii din ope Vreme nestabilă cu cerul noros
funzime a vieţii, a grabei şi a super bune decit pînă acum. tei „Steaua" şi a Casei Centrale a rete; 12,45 Muzică populară cana ziua. Izolat vor cădea ninsori şi
burniţă. V întul va sufla din sud-
Creaţiei Populare. diană; 13,00 Concert de prînz; 14,05 vost. Temperatura aerului va fi cu
Creaţia literară — Intîlnirea creatorilor lite ra ri din C u p a la m ă fa h a n d b a l î n V Recomandări din program; 14,10 prinsă între 2 şi 8 grade ziua, iar
Cîntă form aţia de muzică uşoară
regiunea Hunedoara a avut şi carac condusă de Jean lonescu; 14,30 Ro noaptea intre —3 şi —7 grade.
Ceaţă dimineaţa şi seara.'
la nivelul cerinţelor terul unei consfătuiri de producţie. nedoara se organizează Cupa de ia r Ş.S.E. Petroşani la fete şi Ştiinţa Pe za v in tu rilo r; 15,00 Din cele 16,10 PENTRU URM ĂTOARELE
mai
Pentru prim a dată in regiunea Hu
Astfel, tov. dr. Banu Hădulescu de
cunoscute melodii populare;
troşani la băieţi.
la Geoagiu, a vorbit despre unele
3 Z ILE
probleme ale creării textelor pentru nă a Federaţiei Romîne de handbal După prima etapă, jocurile au de Prelucrări corale; 10,30 • Muzică Vreme schimbătoare, cu tempe
In discuţiile purtate, cei prezenţi sincronizarea lo r cu mişcarea lite brigăzile artistice de agitaţie. In con in 7. Vestea a fost prim ită cu bucu venit tot mai interesante şi de un uşoară de compozitori din ţări so ratura în creştere.
la consfătuire au subliniat faptul că rară ti întregii ţâri. Regiunea H u tinuare, participanţii la consfătuire rie a tit de spectatori cit şi de jucă bun nivel tehnic. Jucătorii s-au aco
pentru v iito r obiectivul principal al nedoara trebuie să aducă in miş au asistat la o şedinţă de luciu a tori. Faptul că handbalul în 7 in Va modat cu sala. Aşa după cum a de
a ctivită ţii cercurilor trebuie să lie carea noastră literară un pronunţat cercului literar „Flacăra” din H u lea Jiului se bucură de simpatie este clarat antrenorul de la Ştiinţa Petro
ridicarea calitativă a producţiilor. specific local. In culegerile literare nedoara şi au analizat materialele dovedit de numărul mare de echipe şani, tov. Burabaş. în ciuda scoruri
citite. Pentru cei prezenţi, discuţiile care participă la campionatul repu lor m ari, valoarea echipelor a fost
purtate au p rile ju it tragerea unor blican de junio ri şi la campionatul apropiată. Partide echilibrate s-au
concluzii folositoare a ctivită ţii de regional de seniori, precum şi de a- dovedit a fi cele dintre Ş.S.E. Petro
v iilo r a cercurilor literare. ceea că regiunea noastră este repre şani — Mineru-l Aninoasa; M inerul
Aninoasa — V iitorul Vulcan şi Ş.S.E. M vmmw'i&ţ.
T IB LR IU ISTRATE zentată în categoria A de echipele
Petroşani — M inerul Lupeni. A rb i
• * • • • • • • 0 0 0 0 0
trajul în general a fost bun. • « • • • • • • « • • • a
a
■ 0 0 a a * a a a a a « a
« c a a a a t a * * , * ,
• 0 * 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
IA TA REZU LTATELE TEHNICE • • • • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
• • • • 0 0 0 0 0 0 0
•
0 O 0 0 0 O 0 O 0000
Pentru întărirea disciplinei şcolare • • • • • • • • O 0 O O 0 O O O
O 0 0 0 0 0 O 0 0 OO
V iitorul Vulcan — Ştiinţa II Pe • • • • • • « 0 0 O O O 0 O 0 0
• • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0
• • • • • • O 0 O O O 000
troşani 9—21 (ti— 13); M inerul Lu • O O 0 4 O O 0 0 O 000
• • • O O B 0 O 0 O 0 . 0 0
'
• • • • 0 0 0 0
La începutul acestui an şcolar, în comportare din toate punctele de ve peni — Ştiinţa T Petroşani J1 —35
oraşul Lupeni a fost dat în folosinţă dete şi în special cu cea mai bună (2— 17); M inerul Aninoasa — Ş.S.E
noul local al Şcolii generale de 8 ani, situaţie la disciplină. In urma anali Petroşani 14— IS (8—6); M inerul Lu
nr. !J. In şcoala spaţioasă şi curat în peni — Ştîinta II Petroşani 11—29
treţinută învaţă peste 1100 de copii zei făcute de către conducerea şcolii, (6— 15); M inerul Aninoasa — V iito
ai m inerilor. drapelul a fost decernat colectivului rul Vulcan 22—20 (12— 14); Ştiinţa I
Petroşani — Ş.S.E, Petroşani 27—G • • • • • • • O
« • • • • 0 0
•
Cadrele didactice din şcoală, pe clasei a V lll-a A. 0 0 0 0 0 0 0 0
• • • • • • • O
lingă sarcina principală de a ridica Exemplul elevilor din clasa a (15—5): Ştiinţa II Petroşani — M i
permanent nivelul la învăţătură al V lII-a A trebuie urm at de toate ce nerul Aninoasa 31—7 (18—1): Ş.S.E. X Q£STaugarvr£L £ coofieewe/
Petroşani — M inerul Lupeni 17—9
elevilor, au acordat o atenţie deose lelalte clase din şcoală. Lupta pentru (G—4); Ştiinţa I Petroşani — Minerul v oceo/vsuw oj/v:h a ţ e g .
bită frecvenţei, disciplinei şi m enţi cucerirea sau menţinerea drapelului Vulcan 20—9 (15—3). BRAD. ORAŞT/E,
nerii unei curăţenii exemplare in lo să devină o chestiune de cinste a fie In clasament conduce Ştiinţa 1 Pe e o c /s r 4S0Q tar £ c a p£CP/n?hrt
calul şcolii. cărui membru al colectivului şcolii troşani. M C U U M G £ Sr Q 4(jr(jQ /
Conducerea şcolii a luat hotărirea noastre. C. TONESCU
I. COTESCU M* MUZ/CA - OAHS ■
de a decerna drapelul de clasă fru n I. CIORTEA corespondenţi
NOUA FAŢA A ORAŞULUI BRAD taşă pe şcoală clasei cu cea mai bună profesor
Faihal
P e te m e d e c irc u la ţie Tot aici s-au organizat cursuri de A. S. CUGIR — IND. SiRMEI
ridicare a ca lifică rii
profesionale
atît pentru şoferii mai noi în mese C. TURZI1 3— 1 (1— 0)
rie cît şi pentru cei cu vechime. Re Duminică, înfruntînd frig ul, un
PREGĂTIREA P A R C U LU I zultatul s-a concretizat în promova mare număr de spectatori au urmă-
amical.
meci
rit acest interesant
rea a 28 şoferi la examenul pentru
categoria a Il-a, 17 la categoria I Cele două echipe au practicat un
joc de bună calitate.
si 2 şoferi au promovat la categoria
A U T O PEN TR U IARNĂ special. Gazdele au înscris prin Gheorghe
Colectivul garajului I.R.T.A. H u
nedoara, deşi are în schemă un teh Ion, Udroaică şi Bojoni. iar oaspe
ţii prin Mureşan 1.
Iarna a poposit şî pe meleagurile punzător. Lucrările de izolare ter- ju l nu dispunea de lanţuri pentru nician cu învăţăm înlul, nu se poate A condus bine I. Bidea (Cugîr).
noastre. Ne putem aştepta ca din zi niiră a atelierelor şi garajelor au roţi deoarece nu au fost eliberate m îndri cu rezultate prea bune în
în zi şoselele să fie acoperite cu stra fost terminate la timp. Cu toate că de la magazia întreprinderii regio acest domeniu. La şcoala persona M. V lLC E A N U
tu ri groase de zăpadă. C irculaţia in planul de măsuri pentru iarnă nale. Practica de a se livra mate lului. numărul absenţelor este încă corespondent
autovehiculelor în asemenea condi nu s-a prevăzut asigurarea camioa rialele antiderapante numai cind şo foarte mare. La grupa a 111-a de
ţii cere şoferilor o bună pregătire nelor şi basculelor cu laterale-ca- selele au devenit alunecoase este exemplu (lector tov. Mircea Asialos)
profesională, ia r maşinile trebuie să potă, acestea au fost procurate. Râu greşită. Conducerea întreprinde numărul absenţelor se ridică în me
fie în g rijite şi echipate corespun este insă că in planul de măsuri nu rii trebuie să ia de urgenţă măsuri die la 33 la sută. iar la grupa a IT-a n o T A
zător. s-a prevăzut dotarea autovehicule pentru lichidarea acestei practici. (lector tov. S ilviu Suciu), la puţinele
Zilele trecule, redacţia ziarului lor cu anvelope antiderapante. Lan lecţii ce s-au ţin u t absenţele se a-
nostru a organizat împreună cu ser ţu ri pentru roţi există în magazie. propîe de 40 la sută. Motivarea că Se poate evita
Ele trebuie repartizate pe maşini Siguranţa circulaţiei,
viciul de circulaţie al D.M.R. Hune oamenii lucrează în ture şi este greu
doara un raid la garajele I.C.S.H. înainte de căderea masivă a zăpezii. „să-î prinzi" la cursuri, este necon-
şi I.R.T.A. dîn oraşul regional H u Exceptind aceste neajunsuri, colecti în centrul muncii educative vingătoai e. aglomeraţia?
nedoara. Redăm mai jos constată vul de muncă al secţiei transporturi Rină în prezent la garajele I.C.S.H.
rile noastre. auto de la I.C.S.H. (şef de secţie fov. M ajoi'itatea şoferilor de la cele şi I.R.T.A. Hunedoara, nu au fost Cinematograful „P a tria ” din O-
Ion Raţiu), este pregătit să desfă două garaje hunedorene sint tineri. ţinute expuneri privind siguranţa răştie se află în reparaţii capita
şoare in bune condiţii de siguranţă Munca educativă desfăşurată cu ei circulaţiei pe tim p de iarnă. Or, le. Pină la punerea lui în funcţiu
Sînt asigurate condiţii a circulaţiei activitatea în tim pul are ca obiectiv principal siguranţa conducerile u n ită ţilor au obligaţia ne iu b ito rii film u lu i dau năvală
iernii. circulaţiei. Pe lîngă agitaţia vizua să organizeze din tim p asemenea la cinematograful „Flacăra". Spre
tehnice Şi la garajul autobazei IR .T A . lă (panouri cu semne de circulaţie, acţiuni. Dîn proprie iniţiativă, con surprinderea lor. aici intim pină
din Hunedoara (şeful autobazei tov. articole la gazetele de perete etc.), ducerile celor două unităţi ar fi pu însă multe neplăceri.
Nicolae lacob), s-au luat unele mă colectivele de conducere organizea tut organiza seri de întrebări şi răs In prim ul tind eî sînt nemul
Parcul de autovehicule al I.C.S.H. suri pentru îm bunătăţirea con diţii ză periodic şedinţe unde se analizea punsuri pe teme profesionale. în tîl-
a fost pregătit din vreme pentru lor de muncă pe tim p de iarnă. în ză cauzele accidentelor şi se e xp li nîrî ale şoferilor fruntaşi, cu expe ţum iţi că nu se respec tă orarul de
circulaţia pe tim p de iarnă. Starea vederea deplinei siguranţe a circu că cum puteau fi ele evitate. Fără rienţă îndelungată, cu masa de şo funcţionare al casei de bilete şi
tehnică a acestora este corespunză îndoială că este o metodă eficace. feri pentru a le vorbi despre felul de faptul că ieşirea cetăţenilor ca
toare norm elor legale în vigoare. laţiei autovehiculelor din dotare. Pe lingă acestea se ţin expuneri pe cum se circulă pe şoselele alune re au vizionat film ul nu se face
Pentru a se asigura condiţii optime Astfel, au fost confecţionate din re teme profesionale la garajul I.C.S.H., coase. pe uşile laterale. Lucrul acesta
de muncă şoferilor şi mecanicilor de surse proprii 90 huse pentru masa şi lecţii în cadrul şcolii personalu provoacă mare aglomerare în ho
magazia
radiatorului la camioane.
la întreţinere s-au luat o serie de este aprovizionata cu sticlă pentru lui (la garajul I.R.T.A.), care con Creşterea nivelului profesional al lul cinem atografului. Soluţia re
măsuri. Au fost procurate 400 de geamuri şi piese de rezervă, iar tribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor şoferilor va atrage după sine im medierii acestor lipsuri este sim
geamuri „S ecurit" pentru uşile au vana cu apă caldă pentru pornirea profesionale. In această direcţie se plicit succesul pe tărim ul produc plă. Evacuarea sălii să se fac ă prin
tocamioanelor, s-a înst«alat un al doi motoarelor funcţionează. Autobuzele remarcă îndeosebi preocuparea to ţiei si reducerea num ărului de eve uşile laterale, iar programul casei
lea cazan pentru «apa caldă necesară nimente de circulaţie, c.are nu ra de bilete să fie în aşa fel fixat, in
au fost asigurate cu sisteme de în varăşilor de la garajul I.C.S.H. caic reori se soldează cu deteriorarea de
p o rn irii motoarelor şi spălării auto au organizat şi două concursuri cit să dea posibilitate cetăţenilor
vehiculelor, a fost procurată valvo- călzire. „Cine ştie, ciştigă" pe teme de cir bunuri şi pierderea capacităţii dc sâ-si procure din timp biletele do
lina pentru anotim pul rece. a fost Cu toate acestea, la garajul culaţie. Biblioteca volantă de la a- muncă pe tim p mai scurt sau mai rite.
term inală instalaţia de încălzire a I.R.T.A. mai sînt unele lucrări ne- îndelungat. IOAN IiOM ORODEAN
boxelor pentru reparaţii, garajul j ezolvate. cest garaj are 57 volume de specia I). CRICOVEANU corespondent
pentru autobuze este încălzit cores La data efectuării raidului, gara litate care sînt solicitate de şoferi. S. RESOIU